Radio România Internațional

Tag: independenta

  • Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

    Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

    METEO. Meteorologilli români dimăndară marță ună timbihi di codu galbinu ti kirolu slabu ţi va s’facă până ñiercuri tahina tră giumitati ditu teritoriul ali Românie. Suntu aștiptati ploiuri vărtoasi nolgica ali văsilie, tru munță și tru născănti reghiuni ditu apirita şi data a văsiliillei. Tru reghiuni izolate fură prognozati fărtuñi di kiritu și grăndină, ama dalga di căldură va s’armână tru data şi ascăpitata ali Românie, a curi bănători s’ampulisescu diznău cu un indiţi di disconfortu termic ma mari și dzăli di nu poati s’adille omlu. Maximili a dzuuăllei va s’ahibă anamisa di 27 și 35 di gradi, a deapoa ti prăndzu București va s’hibă 34 di gradi.

     

    PENSII. Di la 1 di sumedru plafonlu di impozitare a pensiilor ditu România va s’crească di la 400 di euro cătu easti tora la 600 di euro, dimăndă luni dicseara ministurlu a Lucărlui, Simona Bucura-Oprescu. Ea spusi că apofasea fu loată dupu ună nauă andamasi di muabeţ ţi u avu cu premierlu Marcel Ciolacu. Dimi, la 1 di sumedru, taxili va s’reprezinta 10% ditu diferența năstricănda 3 ñilli di lei. Declarația-a ministrului yini după ţi caplu a guvernului dimăndă că lli-ari căftată a ministurlui di Finanțe s’facă cercetări și s’veadă desi easti ananghi di un nău plafon di impozitare după implementarea nauăllei legislații. S’așteaptă ca Ministerlu di Finanțe s’adară ună altă cercetare, aţea turlie că pensionarllii s’nu aibă keardiri ică s’lă hibă curmati tichetili alimentari. Năpoi aduţemu aminti că pinsiili sumu 2 ñilli di lei nu păltescu tru aestu kiro impozit, ama s’llia un impozit di 10% tră pensiile cari năstrecu aestă valoari.

     

    INDEPENDENTĂ. Prezidentulu Maia Sandu dimăndă marță un mesaj di hiritiseari a cetățeañilor ali Ripublica Moldova cu furñia că s’umplură 33 di añi di la proclamarea a independenţăllei a văsiliillei. „Moldova easti casa a noastră și alidzemu un yinitor di irine și prucukie. Nă angrăpsimu istoria. Multi xana-amintări hărăcoapi, Moldova!” spuni Sandu cu alidzearea di la Moldpres. București, prezidentulu ali Românie Klaus Iohannis spuni că România ma largu va s’da agiutoru strateghiuc ti Ripublica Moldova tru tuti dumeñili. „Hiritisescu cetățeañilli ali Ripublica Moldova ti Dzuua ali Independență! Făţeţ parti ditu marea fumealle europeană și duţearea ma largu a gaereţloru di tora va u aducă aderarea la UE tru un obiectivu băgatu tru practico, angrăpsi caplu a statlui român pi platforma X. Alță mări ufiţialli di București dimăndară cu aestă furñie mesaji di hiritiseari. Tu 27 di agustu 1991, dzăţ di ñilli di oamiñi ișiră pi geadeili a Chișinăului și căftară a Parlamentului s’ndrupască independența a văsiliillei, lucru ţi pănu tu soni ălu feaţi.

     

    TENIS. Agiucătoarea română di tenis Gabriela Ruse s-califică tru turlu doi al US Open, aţelu ditu soni turneu di Grand Slam a anlui, după un doi setter contra ali austriacă Julia Grabher. Ruse va s’agioacă yinitorlu meciu cu Barbora Krejcikova ditu Republica Cehă, amintătoarea aliştei ediții a turneului di la Wimbledon. Alanti reprezentanti ali Romanie tru concursul di simplu, Ana Bogdan si Jaqueline Cristian fură eliminate tru protlu tur după ţi kirură dinintea ali olandeza Arantxa Rus si, respectiv, a 12-a capia di serie, ali Rusie Daria Kasatkina.

    Autoru: Udãlu a Hãbãrloru
    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Semidependența tinerilor în privința locuirii

    Semidependența tinerilor în privința locuirii

    Statisticile europene
    indică, de mai mulți ani, existența unui fenomen care nu dă deloc semne de
    încetineală: numărul mare de tineri adulți – între 19 și 34 de ani – care locuiesc
    împreună cu părinții. Visul unei independențe cât mai timpurii pare să nu mai
    marcheze tinerețea europenilor de mulți ani, iar România nu face excepție. De
    pildă, în 2018, cam 42% dintre tinerii români între vârstele de 25 și 34 de ani
    locuiau cu părinții în timp ce date mai noi arată că numărul lor ar fi de peste
    2,2 milioane. Pandemia nu a schimbat cu nimic această situație, țara noastră
    aflându-se printre primele 10 țări europene cu cea mai mare rată de corezidență
    a tinerilor adulți de peste 25 de ani cu părinții. Pe primele locuri se află
    Croația, Grecia și Slovacia, iar pe ultimele țări nordice precum Suedia,
    Finlanda și Danemarca. Sociologul
    Dumitru Sandu, profesor universitar în cadrul Universității București, a
    studiat fenomenul și a analizat cele mai recente date.

    Pentru 2020, în ierarhia
    europeană, Croația avea 65% tineri în situație de corezidență, Grecia 60%, Slovacia 53%. România se afla se afla pe
    locul 10 cu un procent de 43%. De fapt, schimbarea majoră care se întâmpla în
    cei doi ani de zile dintre 2018 și 2020, este o schimbare legată de diferențele
    de gen între bărbați și femei. Ponderea de tineri adulți bărbați de peste
    25 de ani și până în 34 care locuiau cu părinții era de 55%, deci peste
    jumătate. Pentru tinerele de aceeași vârstă ponderea
    este de 29% la sută. Deci practic avem de-a face cu o diferență de aproximativ
    27 de puncte procentuale. Cum ne situăm din acest nou punct de vedere al
    decalajelor de gen? Suntem pe locul 2 imediat după Bulgaria. Bulgaria
    are un procent mai mare decât România 20, diferența între între bărbați și
    femei fiind de 28% față de 27% cât este în România. Deci, în Europa, este vorba
    de un decalaj nu între vechea UE și noua UE, ci între extremele geografice. Există
    țările sudice precum Croația, Grecia, Slovacia și România, dar apropiate de ele
    ca comportament demografic și Portugalia, Spania, Italia și Malta, și cele
    nordice. Deci este o poziție majoră între sudul Europei
    și nordul Europei.


    Prima cauză la care ne gândim când
    analizăm această situație este cea economică. Șomajul
    mai ridicat în rândul tinerilor, chiriile mari sau costul mare al locuințelor
    sunt tot atâtea motive care-i țin mult timp pe tineri în casa părintească. Dar e posibil ca persistența unor modele
    culturale sau sociale mai vechi să constituie, de asemenea, o cauză, având în
    vedere mai ales discrepanțele de gen. Sociologul
    Dumitru Sandu revine cu explicații.

    Motivația economică stă în picioare, dar
    există și o motivație culturală sau socială în sensul că în modelul tradițional
    cultural, bărbatul este principalul aducător de venit. El contează mai mult pe
    piața forței de muncă. Această motivație socială are o importanță foarte mare
    în analizele sociologice. Am măsurat starea socială a celor 27 de țări prin
    speranța de viață la naștere, un indicator care e folosit în cercetările de
    specialitate ca măsurare pentru dezvoltarea socială. Pe scurt, societățile cu servicii
    sociale și medicale pentru populație mai puțin dezvoltate tind să îi oblige pe
    tineri să trăiască mai multă vreme cu părinții. Pe tinerii bărbați, mai ales.
    De aici decalajul foarte mare între bărbați și femei în sudul Europei față de
    nordul Europei.


    Totuși,
    explicația această nu acoperă în întregime fenomenul, căci sudul Europei este
    în schimbare de mult timp, iar România constituie un caz exemplar în această
    privință, consideră Dumitru Sandu.

    Mai ales în țările sărace, sudice, din
    Europa a avut loc în ultimii 10-20 de ani un proces de creștere accelerată a
    nivelului de aspirații pentru tineri. Pe scurt, tinerii din România, indiferent
    de starea lor economică și starea economică a țării, vor să trăiască precum în
    Occident. În aceste condiții o parte dintre ei, dacă vor să trăiască precum în
    Occident, pleacă în Occident, dar alții rămân în țară. Pentru ca setul de
    condiții de trai din viitoarele tinerele gospodării să fie cât mai apropiate de
    setul de condiții din Occident, ei acceptă o perioadă tampon în care cheltuiesc
    mai puțin pentru persoana proprie și se pregătesc de întemeierea unei familii
    mai mult conexat. De pildă, societatea românească începe să investească din ce
    în ce mai mult în calitatea copilului. Ideea e: nu mai vrem copii mulți, ci
    vrem să avem condiții în familie, în gospodărie și în societate în așa fel încât copiii mai puțin pe care-i
    avem să aibă acces la o educație bună și la un trai bun. Astfel, aceste amânări
    care par ciudate la prima vedere sunt absolut raționale. Rezultă din creștere
    bruscă a nivelului de aspirații la tineretul relativ sărac din sudul Europei
    care tot amână întemeierea unei familii și gospodăriei proprii până când se
    apropie de condițiile ideale.


    Din
    păcate, niciuna din datele actuale nu relevă faptul că gradul de corezidență al
    tinerilor cu părinții va scădea în viitorul apropiat, cel puțin nu atâta timp
    cât condițiile economice nu se modifică.


  • K. Iohannis la sărbătorirea a 30 de ani de independenţă a Rep. Moldova

    K. Iohannis la sărbătorirea a 30 de ani de independenţă a Rep. Moldova

    România
    reconfirmă angajamentul ferm şi amplu în sprijinul proceselor de reforme şi de
    integrare europeană asumate de autorităţile din Republica Moldova    , a declarat,
    vineri, la Chişinău, preşedintele Klaus Iohannis. El a subliniat ca România şi
    Republica Moldova sunt unite printr-o legătură extrem de trainică: comunitatea
    de limbă, cultură şi istorie.




    Iohannis
    a mai spus că societatea din Republica Moldova a optat cu fermitate, la
    recentele alegeri, pentru înscrierea pe un parcurs pro-reformă şi european
    ireversibil şi oferă un exemplu demn de urmat întregii regiuni. El a dat
    asigurări că România rămâne şi în viitor partenerul cel mai apropiat al
    Moldovei.

    Preşedinta Moldovei, Maia Sandu, a afirmat că țara sa îşi doreşte să devină un factor de stabilitate într-o zonă care se confruntă frecvent cu probleme complexe.

    Preşedintele polonez Andrzej Duda a spus că va susține Republica Moldova pe calea integrarii europene, iar omologul său ucrainean Volodimir Zelenski a subliniat că şi țara sa marchează 30 de ani de independență în condiții deloc uşoare în ceea ce priveşte securitatea.

    Preşedintele Klaus Iohannis şi omologii din Ucraina şi Polonia au participat, la Chişinău, la manifestările dedicate împlinirii a 30 de ani de la declararea independenţei Republicii Moldova, fostă sovietică, majoritar românofonă.

    Declarații de presă comune ale Președintelui României cu Președintele Republicii Moldova

    (sursa:YouTube/Administrația Prezidențială)


  • Republica Moldova – 30 de ani de independenţă

    Republica Moldova – 30 de ani de independenţă

    Pe 27 august 1991, după eşecul puciului neo-bolşevic de la Moscova, Parlamentul de la Chişinău, pichetat de sute de mii de manifestanţi, a votat declaraţia de independenţă faţă de muribunda Uniune Sovietică a republicii constituite pe teritorii româneşti răsăritene anexate de Stalin în 1940. În aceeaşi zi, România era prima ţară din lume care recunoştea statalitatea noului său vecin. Ulterior, Bucureştiul a fost cel mai energic şi consecvent susţinător al suveranităţii, integrităţii teritoriale şi integrării europene a Republicii Moldova. Deja, după încheierea, în 2014, a acordurilor de asociere şi liber-schimb dintre Chişinău şi Bruxelles, cetăţenii moldoveni pot circula fără vize în Uniunea Europeană, iar firmele lor pot exporta pe piaţa comunitară în condiţii foarte avantajoase. Net pro-occidentali, preşedinta Maia Sandu şi Guvernul recent instalat, condus de Natalia Gavriliţă şi format de partidul prezidenţial Acţiune şi Solidaritate, ce şi-a adjudecat triumfal alegerile parlamentare anticipate de luna trecută, sunt promotori fermi ai integrării europene. Dar opoziţia filorusă, condusă de foştii şefi ai statului, socialistul Igor Dodon şi comunistul Vladimir Voronin, virulent românofobi şi antioccidentali, doreşte revenirea republicii pe orbita Moscovei. Fiecare dintre ei susţinuţi de părţi importante din electorat, Sandu şi Gavriliţă, pe de o parte, Voronin şi Dodon, pe de alta, sunt reprezentativi pentru ruptura politică, geopolitică şi de valori din societate. Cauzele acesteia sunt dureroase şi adânci.

    În momentul anexiunii staliniste, sute de mii de etnici români s-au refugiat în ţara micşorată, alte zeci de mii au fost deportaţi în Siberia sau Kazahstan, iar în locul lor ocupanţii au adus colonişti recrutaţi din toate ungherele imperiului. De altfel, însuşi fostul ambasador al Chişinăului în România, Mihai Gribincea, avertiza că republica de astăzi, cu mult mai divizată din punct de vedere politic, administrativ, etnic, lingvistic, religios, nu mai este provincia românească din interbelic. Urmarea cea mai gravă a jumătăţii de secol de ocupaţie este că, deşi Republica Moldova a ieşit din Uniunea Sovietică, la nivelul mentalităţilor nu a ieşit Uniunea Sovietică din Republica Moldova – a conchis ambasadorul. În toamna anului trecut, când a fost aleasă, Maia Sandu devenea nu doar prima femeie preşedinte al Republicii Moldova, ci şi şeful celui mai sărac stat din Europa, aşa cum o atestă toate clasamentele de specialitate. Ea şi Guvernul său au preluat o administraţie măcinată de corupţie şi împănată de clientela politică a fostului preşedinte Dodon. Cei mai importanţi aliaţi ai noului preşedinte rămân cetăţenii propriei republici, Uniunea Europeană şi, ca de fiecare dată, România.


  • Retrospectiva săptămânii 26.08 – 01.09.2018

    Retrospectiva săptămânii 26.08 – 01.09.2018


    Reuniunea anuală a diplomaţiei române


    La Bucureşti s-a desfăşurat, zilele trecute, reuniunea diplomaţiei române într-un context special având în vedere că acesta este anul Centenarului Marii Uniri. Între principalele teme de dezbatere a fost mandatul Bucureştiului la preşedinţia Consiliului UE, în prima jumătate a anului viitor. Adresându-se participanţilor la reuniune, preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că îşi doreşte ca România să poată exercita o preşedinţie eficientă a Consiliului UE, un exerciţiu prin care ţara va avea de câştigat în relaţiile cu instituţiile europene, statele membre ale UE şi partenerii externi. Prezent la reuniune, ministrul delegat pentru afaceri europene, Victor Negrescu, a cerut sprijinul reprezentanţilor corpului diplomatic pentru ca exercitarea acestui mandat să fie un succes pentru România. Victor Negrescu: TRACK ‘Ne pregătim insistent pentru acest proces şi nu există riscuri ca România să nu exercite acest mandat de preşedinţie. România va exercita acest mandat şi sunt convins că poate fi un mandat de succes, prin implicarea tuturor şi, evident, contăm, în această logică, pe sprijinul dumneavoastră, dar nu putem considera acest moment un moment lipsit de provocări. Sunt oportunităţi de care am vorbit şi despre care se va vorbi, dar sunt şi foarte multe provocări, provocări pentru România, ca ţară, dar mai ales provocări pentru Uniunea Europeană, că vorbim de Brexit, că vorbim de viitorul buget european, că vorbim de alegerile pentru Parlamentul European sau dezbaterea despre viitorul Uniunii Europene’. Reuniunea anuală a diplomaţiei române reprezintă o platformă de dezbatere a priorităţilor României în contextul evoluţiilor internaţionale, iar anul acesta l-a avut invitat special pe ministrul de externe german, Heiko Maas.



    Pesta porcină se extinde în România


    Cu circa 800 de focare de pestă porcină africană confirmate într-un sfert din judeţe din sud-est şi nord-vest, România acţionează pentru a opri extinderea celei mai grave maladii a animalelor de după al Doilea Război Mondial. Cea mai dură dintre măsuri ţine de eutanasierea tuturor porcilor din zonele în care a fost confirmată prezenţa virusului, proces aflat în plină desfăşurare. Au fost instituite filtre rutiere pentru a depista tentativele de a scoate din perimetru animale bolnave sau produse provenind de la acestea şi s-a luat decizia de a se permite vânarea porcilor mistreţi şi a şacalilor din Delta Dunării, purtători de virus. În pofida acestor măsuri, boala se răspândeşte rapid, pentru că nu există tratament sau vaccin – spun autorităţile. Preşedintele Klaus Iohannis, care a cerut despăgubirea cât mai rapidă a celor afectaţi, consideră că din cauza modului defectuos în care este gestionată această situaţie de criză, producătorii autohtoni au fost împinşi în pragul falimentului. Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a dat asigurări că proprietarii animalelor eutanasiate vor fi despăgubiţi.



    Ziua Limbii Române – 31 august


    Ziua Limbii Române este marcată de autorităţi şi instituţii publice, de reprezentanţele diplomatice şi institute culturale ale României din străinătate, prin organizarea unor programe şi evenimente cultural-educative cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate limbii române. Reprezentanţele Institutului Cultural Român din străinătate au organizat o serie de evenimente dedicate limbii române, la sediile institutelor sau în colaborare cu importanţi parteneri culturali locali. Majoritatea proiectelor se derulează în jurul datei de 31 august, declarată in 2013, Ziua Limbii Române – zi celebrată şi în Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă).



    Republica Moldova – 27 de ani de independenţă


    Republica Moldova a marcat Ziua Independenţei, pe fundalul unor proteste ale opoziţiei şi a evacuării forţate, la Chişinău, a unui grup de manifestanţi. Pe 27 August 1991, pe harta Europei apărea un nou stat, Republica Moldova, creat pe o parte a teritoriilor româneşti răsăritene înglobate forţat în Rusia sovietică, în 1940. Iar România, convalescentă după comunism, a fost prima ţară care a recunoscut noua republică. Acum, după 27 de ani, România, membră a UE şi NATO, este cel mai înfocat pledant în favoarea integrării europene a micului stat vecin, majoritar românofon, în acord cu aspiraţiile declarate ale autorităţilor de la Chişinău.



    Cerbul de Aur la 50 de ani


    România organizează din nou, la Braşov (centru), după o întrerupere de nouă ani, Festivalul Internaţional ”Cerbul de Aur”, între 29 august – 2 septembrie 2018. Festivalul a debutat în 1968 şi a avut 17 ediţii la care au susţinut recitaluri vedete internaţionale precum Diana Ross, Julio Iglesias, Dalida, Tom Jones, Vaya con Dios, Coolio, Christina Aguilera, Ricky Martin, Toto Cutugno, Ray Charles, Pink, UB 40, Scorpions şi multe alte nume importante din industria muzicală. Formatul manifestării este unul special în anul Centenarului României şi semicentenarului Cerbului de Aur, spun organizatorii, incluzând o gală aniversară, două zile de concurs, o gală a festivalului, spectacolul România Centenar şi alte evenimente. Show-ul a adus în concurs anul acesta 18 concurenţi din 15 ţări, dintre aceştia trei fiind din România.



    România fără echipe de fotbal în competiţiile europene


    România nu va fi reprezentată în competiţiile continentale de fotbal după ce campioana CFR Cluj (nord-vest) şi vicecampioana FCSB (fosta Steaua Bucureşti), au ratat calificarea în grupele Ligii Europa. CFR a pierdut ambele partide jucate cu campioana Luxemburgului, Dudelange, 0-2 în deplasare şi 2-3, joi seară, pe teren propriu. Bucureştenii de la FCSB au câştigat returul de acasă cu austriecii de la Rapid Viena, scor 2-1, dar a fost insuficient pentru calificare, deoarece pierduseră partida tur cu 3-1.


  • Retrospectiva săptămânii 30.10 – 03.11.2017

    Retrospectiva săptămânii 30.10 – 03.11.2017

    Controverse privind sistemul de
    salarizare din România


    Două
    dintre proiectele guvernamentale ce urmează să fie puse în aplicare de anul
    viitor au generat reacţii vehemente în România. Acestea se referă la salarizarea
    din sectorul bugetar, respectiv la modificarea Codului fiscal. Şeful
    statului, Klaus Iohanns, a apreciat că măsurile fiscale anunţate de Guvern,
    între care mutarea contribuţiilor de la angajator la angajat şi
    scăderea impozitului pe venit, vor complica problemele, în loc să le rezolve. El a
    solicitat coaliţiei la putere PSD – ALDE să dea dovadă de
    responsabilitate şi să renunţe la acest tip de politică fiscală care generează,
    spune el, neîncredere. Potrivit preşedintelui, ţara traversează o perioadă de
    creştere economică, dar aceasta se bazează pe consum şi a atras atenţia că investiţiile
    publice şi private au scăzut semnificativ faţă de aceeaşi perioadă a anului
    trecut. Şi sindicatele din România sunt nemulţumite, demersul Executivului fiind criticat de
    toate confederaţiile.Cel mai vehement dintre critici, liderul Cartel Alfa, Bogdan
    Hossu, a avertizat că proiectul de modificare a Codului Fiscal, care prevede
    transferul contribuţiilor din sarcina angajatorului în sarcina angajatului, are
    mari deficienţe şi există pericolul ca 2 milioane de salariaţi să sufere
    pierderi nete la venituri. CNSLR Frăţia a anunţat că începe strângerea de semnături în rândul
    membrilor săi pentru declanşarea grevei generale în economia naţională, iarBNS atrage
    atenţia că nu există nicio certitudine că salariile nete vor fi menţinute la
    nivelul anterior transferării contribuţiilor, atât timp cât nimic nu-i obligă
    pe angajatori să majoreze salariile brute cu echivalentul contribuţiilor
    achitate în prezent de ei. Patronatele evită să se implice în conflictul
    deschis guvern – sindicate. Oamenii de afaceri recomandă, însă, executivului să
    chibzuiască şi să nu ia măsuri pripite, al căror posibil impact nu a fost
    suficient evaluat.



    2 ani de la tragedia din clubul
    bucureştean Colectiv


    Împlinirea, pe 30 octombrie, a doi ani de la incendiul din
    clubul bucureştean Colectiv, soldat cu moartea a 64 de persoane şi rănirea a
    peste 100, a fost marcată la Bucureşti de Asociaţia Colectiv printr-un Marş al chitarelor,
    de aducere aminte, şi două zile de concerte. Participanţii la marş – câteva
    sute de persoane – au mers în tăcere, îmbrăcaţi în tricouri albe imprimate cu
    fotografiile celor dragi dispăruţi în urma tragediei sau purtând candele şi
    flori. Radio România a difuzat spectacolul 64, inspirat din drama
    de la Clubul Colectiv, iar la Cluj (nord-vest) a fost organizat un eveniment
    comemorativ având şi scopul de exprimare a dezaprobării faţă de tergiversarea
    procesului în acest caz. În
    dosarul Colectiv au fost trimişi în judecată patronii clubului, fostul
    primar de sector şi angajaţi ai Inspectoratului
    pentru Situaţii de Urgenţă, fiindcă, deşi clubul nu avea autorizaţie de
    securitate la incendiu, nu au luat nicio măsură. Mulţi spun că mare lucru nu
    s-a schimbat nici la doi ani de la tragicul evenimnet. Autorităţile se
    apără, însă, şi spun că numărul solicitărilor de avize şi autorizaţii de
    securitate la incendiu a crescut, de pildă, cu aproape 85%. Amintim
    că tragedia din clubul Colectiv a fost urmată de ample proteste de stradă
    împotriva corupţiei din administraţia locală şi centrală, proteste care au
    condus la demisia cabinetului social-democrat condus de Victor Ponta.



    Criza catalană, văzută de la
    Bucureşti


    România şi-a reafirmat sprijinul ferm pentru suveranitatea şi
    integritatea teritorială a Spaniei, respingând declaraţia unilaterală de
    independenţă a Cataloniei. Potrivit unui comunicat al ministerului de Externe
    de la Bucureşti, Spania este un aliat important şi partener strategic al
    României, relaţie reflectată atât la nivel bilateral, cât şi în cadrul UE şi la
    nivel internaţional. Legitimitatea oricărui proces sau a oricărei acţiuni care
    ţine de ordinea internă a unui stat rezidă în deplina sa conformitate cu legea
    fundamentală, cu ordinea de drept din statul respectiv – mai precizează
    comunicatul. În aceste condiţii, România se declară în favoarea respectării
    dreptului internaţional, care nu permite modificări teritoriale survenite fără
    acordul statului implicat. Şi Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a
    anunţat că urmăreşte cu maximă atenţie şi interes evenimentele din regiunea
    spaniolă. Potrivit unui comunicat, încă din etapa organizării referendumului
    pentru independenţă, echipa de monitorizare constituită la nivelul MRP s-a
    aflat în legătură permanentă cu asociaţiile românilor, cu parohiile din
    regiune, cu misiunile diplomatice ale României de pe teritoriul spaniol, pentru
    a cunoaşte nemijlocit situaţia reală a celor peste 130.000 de cetăţeni români
    din Catalonia, din cei aproape un milion care există în Spania.



    FCSB (fosta Steaua Bucureşti), s-a
    calificat în primăvara europeană

    Vicecampioana României la fotbal, FCSB
    (fosta Steaua Bucureşti) s-a calificat în primăvara europeană după ce a
    remizat, joi seară, pe teren propriu, scor 1-1, cu formaţia israeliană Hapoel
    Beer Sheva, în runda a patra din grupa G. FCSB a adunat 10 puncte şi conduce
    grupa. Pe locul secund, cu 6 puncte, se află Viktoria Plzeň (Cehia), care a trecut, tot joi, de FC Lugano, din
    Elveţia, cu 4-1. Hapoel Beer Sheva şi FC Lugano ocupă poziţiile 3 şi 4 în grupa G.
    Următorul meci al FCSB este în deplasare cu Viktoria Plzeň, iar un egal i-ar asigura primul loc
    în clasament.

  • Transnistria – separatism pe termen lung

    Transnistria – separatism pe termen lung

    Joi, liderul
    regimului separatist din Transnistria, Evgheni Şevciuk, a semnat un decret de
    punere în aplicare a aşa-zisului referendum de pe 17 septembrie 2006, la care
    peste 98% dintre votanţi s-au pronunţat pentru independenţa faţă de Chişinău şi
    pentru aderarea la Federaţia Rusă. Potrivit decretului, legislaţia
    transnistreană urmează să fie adaptată de urgenţă celei ruseşti.

    Gesticulaţia
    lui Şevciuk încearcă să ofere o acoperire legală unei anomalii ce se
    perpetuează de un sfert de secol. Transnistria e ieşit, de facto, de sub
    controlul autorităţilor centrale încă din 1992, după un conflict armat soldat
    cu sute de morţi şi tranşat odată cu intervenţia trupelor ruse de partea
    separatiştilor. Independentă faţă de Moscova de numai câteva luni, tânara
    Republică Moldova a fost nevoită atunci să trimită poliţişti şi formaţiuni de
    voluntari, formate în regim de urgenţă, să lupte cu armament uşor contra
    tancurilor fostei Armate Roşii.

    Deşi, prin vocea fostului preşedinte Boris
    Elţîn, Rusia s-a angajat să-şi retragă trupele încă de la summit-ul OSCE de la
    Istanbul, din 1999, acestea se află şi acum în Transnistria. Sub protecţia lor,
    regimul separatist s-a consolidat continuu, chiar dacă aşa-zisa republică nu
    este recunoscută internaţional de nimeni. Ulterior, au existat mai multe
    tentative de reglementare a conflictului îngheţat, dar toate au eşuat. Tiraspolul
    continuă să vorbească despre Transnistria ca despre un stat independent, iar Chişinăul
    optează pentru reîntregire şi acordarea unui statut special regiunii
    transnistrene.

    O
    rezervaţie de dinozauri – scrie presa internaţionala despre această regiune,
    unde statuile lui Lenin şi stemele cu seceră şi ciocan au rămas intacte, drepturile
    omului sunt o necunoscută, iar traficul cu armament, droguri şi carne vie sunt
    activităţile cele mai profitabile.

    Comentatorii de la Chişinău, citaţi de
    corespondenţii Radio România, spun că recenta iniţiativă a lui Şevciuk e una, pur
    şi simplu, populistă. În decembrie, acolo e programat un pseudo-scrutin
    prezidenţial. Iar liderul separatist, tot mai impopular, pe fondul unei acute
    crize economice, încearcă să-şi
    recupereze capitalul electoral.

    Ideea e împărtăşită, de la Bucureşti, şi de Preşedinţia
    României. Decretul liderului separatist de la Tiraspol de aderare a
    Transnistriei la Rusia se înscrie într-o retorică provocatoare, în
    contextul aşa-ziselor alegeri prezidenţiale din regiune – subliniază, într-un comunicat, purtătoarea de cuvânt a preşedintelui Klaus Iohannis, care
    îndeamnă la o atitudine reţinută.

    Specialiştii în geopolitică amintesc că
    Şevciuk e, oricum, telecomandat de la Moscova şi avertizează că situaţia din Transnistria
    are, deja, toate ingredientele scenariului din Crimeea, anexată, acum doi ani,
    de ruşi tot în numele aşa-zisei voinţe populare exprimate printr-un referendum
    nerecunoscut de comunitatea internaţională.

  • 25 de ani de la proclamarea independenţei Republicii Moldova

    25 de ani de la proclamarea independenţei Republicii Moldova

    Astăzi, 27 august, se împlinesc 25 de ani de la declararea independenţei Republicii Moldova. De asemenea, la 29 august, România și Republica Moldova celebrează 25 de ani de relații diplomatice.



    Relaţia bilaterală privilegiată, fondată pe patrimoniul identitar comun, reconfirmă aspirațiile exprimate în urmă cu 25 de ani și consolidate prin Declaraţia Comună privind Instituirea unui Parteneriat Strategic între România şi Republica Moldova pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova. Aceasta fixează priorităţile relației bilaterale, pornind de la obiectivul comun al reintegrării depline a Republicii Moldova în familia europeană.



    În acest moment aniversar, România reafirmă sprijinul său plenar pentru parcursul european al Republicii Moldova şi pentru procesul de reforme democratice şi de modernizare a statului, în consens cu aşteptările cetăţenilor Republicii Moldova.



    Comunicat MAE

  • Republica Moldova, 24 de ani de independenţă

    Republica Moldova, 24 de ani de independenţă

    Moldova, fostă republică sovietică desprinsă de Moscova după lovitura de stat eşuată din august 1991, când conservatorii comunişti au încercat să îl înlăture de la putere pe Mihail Gorbaciov, marchează 24 de ani de independenţă. Primul parlament de la Chişinău adopta, la 27 august 1991, o declaraţie în care se spunea că Moldova este un stat suveran, independent şi democratic, liber să-şi hotărască prezentul şi viitorul, fără niciun amestec din afară, în conformitate cu idealurile şi năzuinţele poporului, în spaţiul istoric şi etnic al devenirii sale naţionale”.



    Moştenitori ai teritoriului istoric românesc dintre râurile Prut şi Nistru răpit în urma pactului ruso-german Ribentropp-Molotov, moldovenii au încercat să repare greşelile trecutului, iniţiind o politică de apropiere de ţara mamă: imn de stat identic cu al României, culorile drapelului aceleaşi cu ale celui românesc. Această evoluţie care ar fi putut duce la unirea celor două state nu a convenit nostalgicilor prosovietici care, în 1991, au reuşit, după un război sprijinit de Moscova şi care a costat sute de vieţi, să rupă estul majoritar rusofon şi să proclame Republica Autonomă Transnistreană.



    Negocierile pentru reglementarea conflictului, la care participă UE, SUA, Rusia, Ucraina şi OSCE nu au dus, până azi, la niciun rezultat. Au urmat ani în care Moldova a fost condusă, preponderent, de partide de stânga şi extremă stânga. Partidul Comuniştilor a fost la putere opt ani, până în 2009, când a fost înlocuit de o coaliţie de centru-dreapta – Alianţa pentru Integrare Europeană. La 24 de ani de la independenţă, statul de peste Prut se confruntă cu mari probleme economice, cu un exod masiv al populaţiei, precum şi cu o criză identitară.



    Unii cetăţeni doresc, în continuare, unirea cu România, în timp ce alţii şi-ar dori mai degrabă o uniune cu Rusia. În 2014, Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană şi a obţinut, pentru cetăţenii săi, regim liberalizat de vize cu ţările UE. În acest moment, Chişinăul trebuie să facă faţă şi unor provocări în noul context regional, datorat apariţiei conflictului din Ucraina vecină. Aliatul său principal este România alături de care dezvoltă importante proiecte economice şi culturale.



    În cadrul vizitei la Chişinău, efectuată cu prilejul Zilei Independenţei, premierul român, Victor Ponta a subliniat importanţa proiectelor în domeniul infrastructurii energetice şi feroviare şi a dat asigurări că România rămâne principalul susţinător al Republicii Moldova pe drumul său proeuropean.

  • Candidatl’i la prezidentil’ia ali Romanie

    Candidatl’i la prezidentil’ia ali Romanie

    Biroulu Electoral Central dit România declara, dumanică, ca hiindalui bitisită, lista di candidaţ tra alidzerli prezidenţiale şi seamnili a lor electorali. Intrara, ufitial, tru antritearea tra Palatea Cotroceni 14 di candidaţ. Doi di naşi yin dit partea a nascantor alianţi, optu suntu andrupaţ di formaţiuni politite şi patru – independenţa. Lugursitu, tru sondaji, cu nai ma multi şanse la alidzerli dit brumar, prezidentul a PSD, Victor Ponta easti andrupat di alianta PSD-UNPR-PC, funcţională şi la guvernari. El s-pripuni s-alaxeasca profilu a prezidentului, di la un ti scoati tru migdani criza, la un reprezentantu a sinferurlor publite. Intrat şi el tru antritearea prezidenţială, prezidentul a PNL si primar a munitipiului Sibiu, Klaus Iohannis, di partea a Alianţal’ei Criştin Liberala, ari mirakea tra s-adara “una alta turlie di politică’. Liderlu UDMR, Kelemen Hunor, vitepremier şi ministru ali Cultura, va ca România s-agiunga un crat vartos tru regiune, chiro tru cari prezidentul a Partidlui Minarea Populară, Elena Udrea, ma ninti ministru tru Cabinetlu al Emil Boc, cundil’eadza tra democraţie şi dezvoltari. Ea ari andophiul declarat a prezidentului ali Românie, Trăian Băsescu, cari va ş-lu bitiseasca doilu mandat tru ipotisea supremă a cratlui.



    Liderlu a Partidlui România Mari, Corneliu Vadim Tudor s-pripuni, diznau, s-agiungă prezidentul ali Românie şi lugurseasti că problemili a vasiliil’ei suntu ftuhia şi lucurlu slabu faptu di instituţiili a statlui, a deapoa prezidentul thimil’iusitor a PPDD (populist), Dan Diaconescu sa spuni candidatlu a oamin’ilor di arada. Anamisa di independenţa, lu-aflam prezidentul a Senatlui ali Românie, Călin Popescu Tăriceanu, fostu premier liberal, cari yini dinintea a alegătorlor cu un proiectu di vasilie di mari hairi — România pi loclu 7 tru UE — a deapoa Teodor Meleşcanu, cari s-deadi demisia dit caplu a Servicului Român di Informaţii Externe ti ş-pripuni s-hiba prezidentul a tutulor român’ilor, s-hiba el’i di dreapa ica di stânga şi europarlamentarlu Monica Macovei ti ari ca proiectu tanearea ali Românie pi calea cata Ascapitata. Alţa candidaţ, cu una cotă ma n’ică tru antritearea a prezidentiabililor ili cabaia nicunuscuţ, suntu Constantin Rotaru, di partea a Partidlui Alternativa Socialistă, Mirel Amariţei di la Partidlu ProDemo, Szolágyi Zsolt, andrupat di Partidlu Popular Maghiar dit Transilvania, William Brânză – Partidlu Ecologistu Român şi Gheorghe Funar, independentu. Analiştil’i politit agiumsira pi isapea că, ma nu ari unui sinfer cadealithea tra programi electorali, alegătorl’ii va s-aleaga yinitorlu cap a cratlui andicra di popularitatea a liderlor politit. Aeşta va s-intra, pi 3 di sumedru, tru campania electorală tra protlu tur a alidzerlor prezidenţiali dit 2 di brumar 2014.



    Armanipsearea: Tascu Lala

  • Sărbătorile Basarabiei

    Sărbătorile Basarabiei

    În perioada interbelică, de maximă dezvoltare a societăţii româneşti, se sărbătorea Luna Basarabiei, cu manifestări dedicate provinciei istorice de la Est de Prut care revenise în statul românilor. În zilele noastre, luna de sărbători cu gândul la istoria Basarabiei ar fi cu siguranţă luna august. Desigur, nu avem în vedere pactul de neagresiune semnat de germani şi sovietici, la 23 august 1939, ci mai ales evenimentele care au marcat redeşteptarea naţională a românilor moldoveni de dincolo de Prut.



    În preambulul Declaraţiei de independenţă a Republicii Moldova, din 27 august 1991, este amintită mişcarea democratică de eliberare naţională” care şi-a reafirmat aspiraţiile de libertate, independenţă şi unitate naţională” exprimate prin Marile Adunări Naţionale din 27 august 1989 şi mai ales cea din 27 august 1991 şi prin decretarea, la 31 august 1989, a limbii române ca limbă de stat şi reintroducerea alfabetului latin. După luarea Basarabiei din graniţele României, în 1940, printr-un ultimatum, autorităţile sovietice au declanşat un teribil proces de deznaţionalizare, inclusiv prin botezarea limbii române vorbite de populaţia mojoritară drept limbă moldovenească” şi trecerea ei pe un alfabet chirilic, nepotrivit şi străin.



    Până în 1989, românii din Moldova Sovietică erau obligaţi să se considere moldoveni, un popor diferit de cel român, şi cu o limbă diferită de cea română, scrisă în alt alfabet. Politica de deschidere lansată de Mihail Gorbaciov a permis şi românilor să spună lucrurilor pe nume iar anul 1989 a fost un an al adevărurilor. Primul pas în reafirmarea identităţii naţionale a fost legiferarea denumirii limbii oficiale şi majoritare, limba română, şi reintroducerea alfabetului latin. În 1989, când comunismul nu fusese, încă, alungat din România şi din majoritatea ţărilor est-europene, parlamentul Republicii Moldova, încă sovietice, a decis că se vorbeşte româneşte şi se scrie cu litere latine.



    Cu 4 zile înainte, o primă mare adunare a moldovenilor din stânga Prutului ceruse imperativ numirea de limbă română şi alfabetul latin. La adunarea din 27 august 1989 au participat aproximativ 750 de mii de oameni ceea ce reprezenta o şesime din populaţia ţării. Ziua de 31 august, când au fost votate aceste deziderate, a devenit Ziua limbii române în Republica Moldova iar în 2013, ca semn de profund respect faţă de lupta românilor pentru dreptul la limba lor, în România ziua de 31 august a fost declarată Ziua limbii române.



    Întorcându-ne la 27 august, în 1991, la exact doi ani de la Adunarea Populară de la Chişinău care cerea dreptul la limba română şi la alfabetul latin, Republica Moldova îşi proclama independenţa de o Uniune Sovietică muribundă. În acea lună de vară a anului 1991, comuniştii înrăiţi au iniţiat o stranie lovitură de stat împotriva reformelor lui Gorbaciov. Evenimentelor de la Moscova, republicile unionale, cele 15, le-au răspuns cu accelerarea procesului de dezintegrare a imperiului sovietic, prin proclamarea succesivă a independenţei, ca într-un joc de domino.



    Românii moldoveni s-au reunit din nou într-o zi de 27 august, în număr covârşitor, în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău şi au cerut proclamarea independenţei. În aceea seară, parlamentul a reuşit să depăşească opoziţia teribilă a comuniştilor şi a votat proclamarea independenţei Republicii Moldova. Entuziasmului acelor vremuri şi profundelor sentimente naţionale le-au urmat, la un moment dat, vremuri cenuşii de negare comunistă, cu reactivarea vechii propagande sovietice privind originea moldovenilor şi a limbii lor dar, în ultimii ani, Republica Moldova a revenit în grupul ţărilor pro-europene, limba şi-a căpătat denumirea firescă iar istoria este amintită cu voce răspicată.



    În Declaraţia de independenţă de acum 23 de ani, se menţionează, fără echivoc, că istoricul demers al acelei zile ţine seama de procesele ireversibile ce au loc în Europa şi în lume, de democratizare, de afirmare a libertăţii, independenţei şi unităţii naţionale, de edificare a statelor de drept şi de trecere la economia de piaţă”.

  • Ziua Independenţei Republicii Moldova

    Ziua Independenţei Republicii Moldova

    Preşedintele României, Traian Băsescu, i-a transmis omologului său de la Chişinău, Nicolae Timofti, că Bucureştiul îi va fi întotdeauna alături Republicii Moldova. “Aspiraţiile sale europene şi prosperitatea cetăţenilor săi, de care ne leagă o îndelungată istorie şi, mai ales o profundă prietenie, vor fi întotdeauna proiectul meu de suflet” — scrie actualul şef al statului roman, care, poate mai explicit şi mai apăsat decât predecesorii săi în funcţie, exprimă, de fapt, o permanenţă a politicii româneşti post-comuniste. Indiferent de coloratura lor ideologică, toţi preşedinţii, premierii, miniştrii de Externe de la Bucureşti au făcut o prioritate din susţinerea Republicii Moldova.



    Când, pe 27 august 1991, Parlamentul de la Chişinău se conforma dorinţei unanime a sutelor de mii de oameni adunaţi în centrul oraşului şi proclama independenţa faţă de Uniunea Sovietică, România a fost primul stat din lume care, în aceeaşi zi, recunoştea statalitatea noului său vecin. Se încheia, atunci, jumătate de secol ocupaţie sovietică, jalonată de tragedii şi suferinţe. Actuala Republică Moldova e constituită pe o parte a teritoriilor româneşti rărsăritene anexate, în vara lui 1940, în urma unui ultimatum, de Moscova lui Stalin.



    Sute de mii de etnici români s-au refugiat atunci, din calea ocupanţilor, în România micşorată. Alte zeci de mii – familii întregi, considerate incompatibile cu ideologia sovietică – au fost deportaţi în Siberia. Arestări abuzive, procese sumare, cu sentinţa dinainte cunoscută, execuţii sumare — nimic n-a lipsit din arsenalul represiunii staliniste împotriva autohtonilor. În locul refugiaţilor şi deportaţilor, regimul a adus colonişti recrutaţi de pe tot cuprinsul imperiului roşu.



    Rănită, traumatizată, cu elitele decapitate, comunitatea românească a rămas, totuşi, în picioare, iar falimentul URSS a găsit-o pregatită pentru ruptura de Moscova. Proclamarea independenţei n-a fost, însă, decât primul pas al unei lungi traversări a deşertului. În 1992, regiunea secesionsită pro-rusă Transnistria (est) a ieşit, de facto, de sub controlul Chişinăului, după un conflict armat soldat cu sute de morţi şi tranşat odată cu intervenţia trupelor Moscovei de partea separatiştilor. În primul deceniu al anilor 2000, la Chişinău puterea a fost discreţionar exercitată de impenitentul partid comunist pro-moscovit, condus de fostul general de miliţie Vladimir Voronin.



    Abia din 2009, odată cu instalarea actualei administraţii tripartite pro-occidentale, Republica Moldova şi-a putut asuma şi promova vocaţia europeană. Legat acum de UE prin acorduri de asociere şi liber schimb, Chişinăul e considerat de responsabilii de la Bruxelles provestea de succes a Parteneriatului Estic. Curajul şi consecvenţa cu care atât politicienii, cât şi segmentele dinamice ale societăţii şi-au asumat reforme dureroase îndreptăţesc Republica Moldova să spere că independenţa proclamată acum 23 de ani va deveni efectivă şi va fi dublată de prosperitatea şi de statul de drept pe care doar integrarea europeană i le poate oferi.

  • 50 de ani de la Declaraţia de independenţă a PCR

    50 de ani de la Declaraţia de independenţă a PCR

    Dispariţia stalinismului nu a făcut ca năravurile sovietismului să dispară. Intervenţia brutală împotriva revoluţiei maghiare din 1956, ridicarea zidului Berlinului în 1961, criza rachetelor din Cuba din 1962, precum şi reprimarea revoluţiie cehoslovace din 1968 a arătat partidelor comuniste din ţările-satelit ale URSS că aceasta nu intenţiona să-şi abandoneze poziţia de lider şi de tutore al întregii mişcări comuniste internaţionale.



    Partidul Muncitoresc Român a făcut un pas în încercarea de a se desprinde de sub tutela sovietică. Între 15 şi 22 aprilie 1964, Plenara lărgită a PMR concepea Declaraţia cu privire la poziţia Partidului Muncitoresc Român în problemele mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, act asumat de conducerea comunistă a României prin care se enunţau următoarele principii: respectarea suveranităţii independenţei naţionale, neamestecul în treburile interne, avantajul şi respectul reciproc şi recunoaşterea specificului naţional, istoric şi a dreptului fiecărui partid de a-şi construi propriul drum către comunism. Se inaugura astfel o nouă orientare a politicii externe a României considerată de unii istorici ca una independenţă de Uniunea Sovietică. Pentru acea declaraţie curajoasă. Dej a fost supranumit “copilul rebel al Europei de Est”, titlu preluat de succesorul său Nicolae Ceauşescu în 1965.



    Istoricul Larry Watts crede că orientarea independenţă a României de acum 50 de ani a început foarte devreme, chiar după moartea lui Stalin. Track: “După părerea mea, nu a fost un anunţ al unui început de politică nouă ci un anunţ în plan internaţional al unei politici consacrate. Foarte multă lume din Occident care a fost interesată de zona aceasta a fost preocupată aproape total de chestiunile economice legate de această declaraţie. În special din cauza economiei, e binecunoscută deja o serie de ciocniri pe acestă temă pe care le-a avut România şi în interiorul CAER-ului, începute cu câteva ore după moartea lui Stalin. În special din 1961, poziţia României a fost una foarte urmărită. Acesta a fost punctul principal în aproape toate evaluările făcute de agenţiile de informaţii, cum erau cele ale SUA.”



    Larry Watts crede că politica de securitate şi cea de politică externă a fost una care i-a preocupat pe comuniştii români. Watts a arătat care a fost succesiunea de evenimente care a dus la conturarea încercării româneşti de ieşire de sub tutela sovietică. Track: “Unul dintre evenimentele care a creat o mare criză a fost declaraţia lui Ion Gheorghe Maurer din 1964 despre criza zidului Berlinului din 1961 şi criza din Cuba. În ambele crize, Moscova a pus toate armatele naţionale din pactul de la Varşovia în stare de alertă. A făcut aceasta peste capetele partidelor din statele-satelit, dar nu şi în cazul României. Şi aceasta a fost un impuls căre o declaraţie de politică independentă clară şi naţională din partea României. Mai gravă a fost criza rachetelor din Cuba. Pînă prin 1956 şi chiar 1962, România a fost în aceeaşi barcă cu ceilalţi membri ai tratatului de la Varşovia în care toate partidele au vrut să controleze instituţiile şi politica de stat. Pentru prima dată după moartea lui Stalin a fost posibil să se renegocieze aceste relaţii, care au fost numai de subordonare, şi să le reaşeze pe o bază mai egalitară România a vrut ca dacă are responsabilitate, să aibă şi autoritate.”



    Istoricul american a arătat care au fost argumentele lui Dej care au atras atenţia lumii asupra lui. Track : “Criza rachetelor a fost o mare revelaţie şi anume faptul că Uniunea Sovietică era în stare să provoace un mare război, chiar un război nuclear, fără ca nici măcar să-şi informeze aliaţii. În 1964, în discuţiile cu Zou Enlai, Gheorghiu-Dej a subliniat acest fapt: pentru prima dată au recunoscut că Moscova a fost în stare să facă acest lucru fără orice consultare. Şi consultarea fusese baza acestui tratat de la Varşovia, principiul articolelor tratatului asupra cărora şi România căzuse de acord. România avusese încredere că tratatul nu poate fi forţat într-un fel sau altul. Problema a fost, în primul rând, cum poate fi îngrădită posibilitatea ca Uniunea Sovietică să folosească armele nucleare. În doilea rând, întrebarea a fost cum se poate îngrădi comportamentul sovietic unilateral pe plan internaţional într-un mod care nu ar atrage România într-un război, chiar dacă nu unul nuclear. În primul anunţ de după declaraţia din 1964, Gheorghiu-Dej a spus: răspunsul Pactului de la Varşovia faţă de orice ameninţare nucleară din partea NATO şi SUA n-ar trebui să fie escaladarea armelor nucleare, n-ar trebui să fie escaladarea tensiunilor, nu ar trebui să fie ameninţarea unui război nuclear. Ar trebui să fie o reducere ale acestor acţiuni. Problema de bază care a fost pusă de partea română a fost că Pactul de la Varşovia şi NATO împărtăşesc aceeaşi realitate. Orice acţiune unilaterală fie din partea unuia, fie din partea celuilalt, poate schimba realitatea pentru toţi.”



    Politica de distanţare a României de URSS va fi continuată de succesorul lui Dej, Nicolae Ceauşescu. Dar la sfârşitul anilor 1970 devenise clar pentru toată lumea că eliberarea de sub tutela Uniunii Sovietice, însă pe principiile sovietismului, nu avea cum să dureze.

  • Dzuua-a Regalitatil’ei tru România

    Dzuua-a Regalitatil’ei tru România


    Acâ tru România nica dit 1947, unâoarâ cu yinerea-a comuniştilor la puteari, monarhia nu armasi maşi unâ temă tră aduteari aminti icâ un capitol ncl’is tru istoria-a vâsiliil’ei. Deapoa aestu lucru agiundzi yilipsitor tu 10 di mai a cafi unlui an, cându easti yiurtusitâ Dzuua Regalităţii.



    Unâ dzuuâ cari scoati tu videalâ nostalghii, cât s-poati di leghitimi, tu hâvaia tru cari Casa Vâsilicheascâ alâsă un tor hairlaticu tu ţi mutreaşti mira a vâsiliil’ei, ama cari, di altâ parti, caftâ şi aduţirea-a aminti a nâscântor stururi-semnu ti mira ali Românie, tu unâ epocă cabaia ndilicatâ. Tu 10 di mai 1866, tu hâvaia a alumtilor tră puteari cari avea mâţinatâ bana politică, fu bâgat pi scamnu ti domnu ali Românie prinţul Carol di Hohenzollern-Sigmaringen.



    Aestu agiumsi, tru 1881, Vâsil’elu Carol I ali Românie şi thimil’isitorlu a Casâl’ei vâsilikeascâ. Yinearea-a lui la cumândusearea a vâsiliil’ei fu rezultatlu a unui compromis a partidilor dit aţel kiro, tu arada-a cilâstiserlor tra s-da unâ nauâ dimensiuni ti politica externâ. Ananghea ti alâxearea-a imaghinil’ei aspartă pi cari Bucureştiul u avea tru cantelariili dit atel kiro eara orlea zorlea anânghisită, tu un momentu tru cari mărli puteri nu pricunuştea Unirea a Prinţipatelor dit 1859.



    Em, tu conditiile tru cari dinastia de Hohenzollern avea unâ notorietate cari avea agiumtâ tu tuţ chiuşeadzl’i a Evropâl’i, hâirlâtiţli di furn’ia a alinariljei pi thron a Vâsil’elui Carol I, pricunuscut, deapoa, ca fondator ali Românie modernâ, putea s-li aducâ nu eara zori ti antiţipat. Di atumtea, kiro di 80 di an’i, până tru 1947, alţâ trei vâsil’eadz, tuţ membri a idyil’ei dinastii, nica dumnirâ — Ferdinand I, Carol II-lea şi Mihai I.



    Tu aestă perioadă, tru cari prestaţia a Casâl’ei Regali fu, tut cu tut, exemplară, mărli repere a istoriil’ei ali Românie furâ amintarea a polimlui cu Imperiul Otoman şi declararea-a independenţâl’ei, tu 1877, Marea Unire a tuturor provinciilor româneşti, tru 1918, dar şi implicaria tru ateali dauă conflagraţii mondiale. Tru 1947, tru un moment tru cari a vâsiliil’e, aflată, practic, sum ocupaţie militarâ sovieticâ, âl’I si avea bâgatâ cu zorea un guvernu comunistu, Mihai I vidzu zori s-abdicâ şi s-fugâ tu exil.



    După surparea a comunismului, tru 1989, Vâsil’elu Mihai mindueaşti s-toarnâ tu vâsilie, ama năile autorităţi, recrutati, la nai ma analti lively, dit arada a nomenclaturiştilor comunişti di rangu secund, nu l’I-aproaki câftarea ti intararea tu vâsilie. După ţi, tru 1997, l’ia, neise, cetăţenia română, membril’i a Casil’ei Vâsilikeascâ avurâ unâ contribuţie remarcabilă, pri lobby-ul ţi lu-feaţirâ, la nai cama di simasie realizări ale Romanie postcomuniste: intrarea tru NATO, tru 2004, şi adeararea la UE, tru 2007.



    Pi cât de apretiatâ continuă ta s-hibâ Casa Regală, pi ahât di apreciate suntu şi distincţiile pi cari aesta li scoti tu videalâ. Radio România va s-aproaki, dumânică, analta tin’ie Nihil Sine Deo di partea-a Casâl’ei Vâsilikeascâ. Distincţia, ţi s-da cu furn’ia câ s-umplu 85 di an’i di la dişcl’idearea a postului public di radio, s-cl’eamâ câ u amintâ ti lucurlu ţi lu feaţi ti publiclu român di iuţido.