Radio România Internațional

Tag: independenta energetica

  • România şi energia nucleară

    România şi energia nucleară



    Camera-a Deputațlor di București vulusi, tru haria di for decizional, proiectul di nom mutrinda simnaria Acordului di ndrupămintu anamisa di statul român şi Societatea Naţională Nuclearilectrica tră proiectul Unităţlor 3 şi 4 di la Centrala nuclear-electrică di Cernavodă. Nuclearilectrica ari un rol major la nivel național, cu un contributu di pisti 18% la producţia totală di energie şi cu 33% la producţia totală di energie fără CO2 ditu România. Easti ufilisită tehnologia canadiană CANDU 6, pi thimelliu di uraniu natural cu rol di combustibil și apă greauă ca moderator și rol di arăţeari. Scupolu acordului adoptat di deputațllii români easti atelu tra s’ndreagă turliili efectivi di cooperari anamisa di părţă, pritu stabilirea a născăntoru angajamente şi obligaţii a statlui român mutrinda asigurarea a misurlor ti suntu ananghi ti finanţarea a proiectului, implementarea şi adoptarea a misurlor di andrupari, inclusiv misuri di turlie legislativă.



    Simfunu cu datili publicati pi site-ul Nuclearilectrica, proiectul a Unităţlor CANDU 3 şi 4 CNE Cernavodă easti pruvidzutu tru Proiectul di Strategie Energetică ali Românie 2019-2030 cu perspectiva anlui 2050. Tutunăoară, easti pruvidzutu tru Planlu Naţional Integrat tru domeniul ali Energie şi Alăxerloru Climatiţi, ca sturu ali independinţă energetică ali Românie şi băgarea tu lucru scupadzlli mutrinda dicarbonizarea asumată di România tru harea di stat membru ali Uniuni Europeană.



    Adoptarea aluştui nom fu salutat di ministrul ali Energie, Virgil Popescu. Aestu cundille că Unitatea 3 va s’intra tru exploatari tu inşita-a anului 2030, iar Unitatea 4 tru anul 2031. Pritu băgarea tu lucru a aluştui nom, va s’hibă asiguripsiti independenţa şi securitatea energetică ali Românie, cundille Virgil Popescu. Pritu implementaria proiectului, contribuţia ali energie nucleară tru totalu a producţiillei di energie, la nivel naţional, va s’hibă di 36%, iara contribuţia energiillei nucleari tru totalu a producţiillei di energie fără emisii di CO2, di 66%, simultan cu dizvultarea a şingirlui intern di aprovizionari şi a alăntor industrii colatearali.



    “Energia nucleară, hăirlătică, kiskină va s’facă ditu România un exemplu la nivel regional, ama şi global, pritu ma multi parteneriati suport asociate proiectelor majore di investiţiiˮ, cundille directorlu general ali Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță. Naetea a statului român şi a Societatillei Națională Nuclearilectrica, tru simfunie cu naua strategie, easti ta s’ndreagă aestu proiect tru un consorţiu euro-atlantic pi thimellilu a Acordului anamisa di Guvernul României şi aţelu a Statilor Unite ali Americă mutrinda cooperarea tru ligătură cu proiectele nuclearo-energetice di la Cernavodă şi tru sectorul energiillei nucleari ţivile ditu România, parafat tru sumedru 2020 la Washington DC. Ti spuneari că ari sinferlu a Statilor Unite tră finanţari proiectele energetice româneşti, inclusiv nucleari, cu 7 miliardi di dolari.


    Autoru: Leyla Cheamil


    Armânipsearia: Taşcu Lala


  • Discursul privind starea UE

    Discursul privind starea UE

    Cu un conflict armat la granițele blocului comunitar care a provocat o inflație-record și o criză a energiei pentru care încă se caută soluții, discursul șefei Comisiei Europene privind starea Uniunii Europene a fost mai așteptat ca oricând.



    Taxe și plafonări ale veniturilor realizate de companiile din sectorul energetic



    Ursula von der Leyen a vorbit în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg despre principalele îngrijorări ale cetățenilor și companiilor din UE: costurile pentru încălzire și prețurile galopante pentru energie. Șefa Executivului european a recunoscut că sezonul rece va fi o perioadă dificilă pentru gospodăriile și firmele europene, dar de la Bruxelles vor veni măsuri de plafonare a veniturilor producătorilor de energie electrică, iar companiile care vând combustibili fosili vot fi nevoite să contribuie cu o parte din profiturile pe care le fac de pe urma creșterii prețurilor pentru energie.



    Este greșit să primești profituri şi venituri record, beneficiind de pe urma războiului şi pe spatele consumatorilor noștri. În această perioadă, profiturile trebuie împărțite, şi canalizate către cei care au cea mai mare nevoie”, a spus Ursula von der Leyen care a mai adăugat că marile companii din sectorul combustibililor (gaze, petrol, cărbune) trebuie să contribuie şi ele, în mod echitabil, să plătească o contribuție de criză”.


    Propunerile Comisiei ar putea aduce peste 140 de miliarde de euro ce vor fi mobilizați către statele membre, pentru a atenua impactul crizei energetice.



    Șefa CE a mai precizat că discuțiile privind plafonarea prețurilor la energie vor continua, la fel și eforturile pentru obținerea unui preț de referință mai reprezentativ pentru gaze”, iar luna viitoare vor fi aduse modificări ale cadrului temporar privind ajutoarele de stat pentru a permite furnizarea de garanții de stat.



    Trebuie să punem capăt influenţei dominante a gazului asupra preţului energiei electrice. În acest sens, vom realiza o reformă profundă şi cuprinzătoare a pieţei energiei electrice”, a mai adăugat președinta CE.



    Ursula von der Leyen a vorbit despre o reformă a politicii externe a UE și a adus un omagiu Reginei Elisabeta a II-a (video ]n limba engleză)




    Semiconductorii, o nouă dependență cu consecințe pentru economia UE



    Dependența de gazul și petrolul Rusiei a devenit o problemă uriașă pentru Europa, după invazia rusească în Ucraina. Însă, economia UE are o altă problemă legată de metalele grele și litiul, materiale necesare pentru fabricarea de circuite electronice, echipamente militare și pentru bateriile electrice.


    În prezent o singură ţară controlează cvasitotalitatea pieţei. Aproape 90% din metalele rare şi 60% din litiu sunt transformate în China”, a subliniat Ursula von der Leyen în fața eurodeputaților, în condițiile în care cererea de litiu și metale rare va crește de cinci ori până la finalul deceniului în curs.



    Pentru a reduce dependența de importurile din China, blocului comunitar are ca obiectiv dublarea cotei de piață a UE în domeniul semiconductorilor, ceea ce ar duce la o cotă de 20% din producția mondială până în 2030.



    Extinderea UE și ajutorul pentru Ucraina



    Ursula von der Leyen s-a adresat și statelor aflate pe drumul către Uniunea Europeană, două dintre ele — Republica Moldova și Ucraina, primind în luna iulie statutul de țără candidată la aderare: “Vreau să le spun următoarele cuvinte cetățenilor din Balcanii de Vest, Ucraina, Moldova şi Georgia: faceți parte din familia noastră, viitorul vostru este în Uniunea noastră, iar Uniunea noastră nu este completă fără voi!”



    De altfel, Ursula von der Leyen și-a susținut discursul de la Strasbourg și în fața invitatei de onoare, Olena Zelenska, prima doamnă a Ucrainei. A doua zi, șefa Comisiei Europene a plecat într-o vizită oficială la Kiev unde a reiterat promisiunea că UE va fi sprijini Ucraina atât timp cât va fi nevoie”. Șefa Executivului european a mai afirmat într-un interviu pentru presa germană că Rusia a comis crime de război pentru care se strâng probe pentru declanșarea unei proceduri la Curtea Penală Internațională: Bazele sistemului nostru de drept internațional cer să urmărim penal astfel de crime şi, în cele din urmă, Putin este responsabil pentru ele”.



    În fața primei doamne a Ucrainei, șefa Executivului european a subliniat că sancțiunile dure împotriva Rusiei nu vor fi ridicate (video în limba engleză)




  • Retrospectiva săptămânii 03-09.2022

    Retrospectiva săptămânii 03-09.2022

    Independența
    energetică a Romaniei


    Un interconector devenit operaţional între
    magistralele de gaze din Grecia şi Bulgaria oferă României şansa de a avea
    acces la alte resurse de gaze naturale, într-un context internaţional în care
    pare tot mai posibil ca Moscova să oprească de tot furnizarea acestui
    combustibil în UE. Se diminuează, astfel, îngrijorările că am putea rămâne fără
    gaze la iarnă şi, în plus, deschide calea ca România să poată ajuta şi alte
    state din regiune să îşi reducă dependenţa de gazul rusesc, a spus premierul roman
    Nicolae Ciucă, joi, la Atena, unde a fost în vizită de lucru. Tot joi, Nicolae
    Ciucă s-a întâlnit, la Bucureşti, cu John Hopkins, preşedinte şi CEO al NuScale,
    companie americană ce va dezvolta în România tehnologia reactoarelor modulare
    mici pentru producerea energiei nucleare. În cadrul discuţiilor a fost
    subliniată importanţa iniţiativei ‘Parteneriat Global pentru Infrastructură’,
    lansată în cadrul Summit-ului G7, şi alocarea grantului în valoare de 14
    milioane de dolari pentru o nouă etapă a programului de dezvoltare a
    reactoarelor modulare mici în România. Premierul a menţionat că România va
    participa, prin Societatea Naţională Nuclearelectrica, cu 9 milioane de dolari
    pentru co-finanţarea acestei noi etape a programului.Energia nucleară reprezintă o soluţie viabilă
    pentru atingerea obiectivelor de independenţă energetică şi decarbonizare, a apreciat
    premierul roman.




    Forum Parlamentar de Securitate și Informații, la București


    Legislativul de la Bucureşti va parcurge cu celeritate
    procesul de ratificare a protocoalelor de aderare la NATO pentru Finlanda şi
    Suedia, a anunţat preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, care a
    menţionat că va fi convocată o sesiune extraordinară a Parlamentului. El a
    participat la a 22-a ediţie a Forumului interparlamentar pe teme de securitate,
    de la Bucureşti, eveniment la care a avut o intervenţie video şi ministrul de
    externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba. Oficialul ucrainean a aratat că agresiunea
    Rusiei împotriva ţării tale este un fenomen care vine ca o provocare la adresa
    securităţii internaţionale şi a făcut un nou apel ca ţara sa să primească
    armament greu pentru a stabiliza linia frontului. România rămâne unul dintre
    cei mai activi susţinători ai parcursului european al Ucrainei, a afirmat, pe
    de altă parte premierul Nicolae Ciucă într-un mesaj video transmis
    participanţilor la eveniment. Printre temele discutate s-au numărat războiul
    din Ucraina, viitorul diplomației, provocările din domeniul apărării,
    securității și informațiilor, securitatea cibernetică, 5G, traficul de persoane,
    terorismul sau securitatea energetică.






    Reașezări fiscale


    Banca Naţională a României a decis creşterea cu
    un punct procentual, până la 4,75%, a dobânzii de politică monetară în scopul
    păstrării controlului ferm asupra lichidităţii pe piaţa monetară şi în vederea
    menţinerii nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru
    pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit. Guvernatorul
    Mugur Isărescu a explicat că inflaţia va continua să crească până la mijlocul
    acestui trimestru, într-un ritm mai lent. Pe de altă parte,Ministerul
    Finanţelor a pus în dezbatere publică proiectul de modificare a
    Codului Fiscal care ar urma să fie adoptat de executiv săptămâna
    viitoare. Documentul prevede creşterea impozitelor pentru câştigurile din
    jocuri de noroc, majorarea accizelor la ţigări şi băuturi alcoolice, reducerea
    plafonului până la care se aplică facilităţi fiscale în construcţii, agricultură
    şi în industria alimentară, renunţarea la impozitul specific în domeniul Horeca
    şi revenirea la impozitarea pe cifra de afaceri. Aceste măsuri ar urma să intre
    în vigoare de la 1 august, dar există prevederi care ar urma să se aplice de la
    începutul anului viitor, printre care creşterea impozitului pe dividente,
    modificarea criteriilor pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor,
    mărirea cotei de TVA pentru catering, pentru livrarea de alimente şi băuturi şi
    pentru serviciile de restaurant şi cazare hotelieră, precum şi modificarea
    calculării impozitului pe clădiri.






    Premiile UNITER


    În cadrul celei de 30-a ediţii a Galei Uniunii
    Teatrale din România (UNITER), au fost recompensate în această săptămână, cele
    mai bune creații ale teatrului românesc din 2021. Cel mai bun spectacol a fost desemnat Plugarul şi
    Moartea     de Johannes von Tepl, dramatizarea și regia
    Silviu Purcărete, Teatrul Naţional Vasile Alecsandri din Iaşi. La categoria
    cea mai bună regie a fost distins Horia Suru, pentru integrala
    Trilogia Minelor de Csaba Székely, Teatrul Dramaturgilor Români din București,
    iar cea mai bună scenografie i-a revenit lui Cosmin Florea, pentru
    spectacolul Trei piese triste, scenariul și regia Radu Afrim, Teatrul
    Naţional Vasile Alecsandri din Iaşi. Cel mai bun spectacol de teatru radiofonic
    a fost
    desemnat Un secol de teatru românesc la Chişinău – Revanşa memoriei interzise    ,
    scenariul Mariana Onceanu, regia artistică Petru Hadârcă, producție a Societății
    Române de Radiodifuziune. Premiul de Excelență i-a revenit In memoriam
    lui Ion Caramitru, fost director al TNB și fondator al
    UNITER.


    Secetă
    în Romania


    O mare parte din teritoriul României este
    afectată de o secetă extrem de puternică, ce face ravagii în agricultură, în
    timp ce în unele regiuni cad ploi, furtuni şi grindină. La nivel naţional,
    peste 70% din suprafaţa ţării este afectată de secetă în diferite stadii. Zeci
    de râuri au secat. Autorităţile monitorizează în permanenţă rezervele
    strategice de apă și fac apel la consum raţional al celei potabile. Seceta a
    determinat scăderi semnificative ale debitelor pe Dunăre, care sunt la jumătate
    faţă de media multianuală a acestei perioade. Acest lucru afectează atât
    producţia de energie de la hidrocentralele Porţile de Fier 1 şi 2, cât şi
    navigaţia. Potrivit meterologilor, fenomenele extreme vor
    continua pe tot parcursul lunii. Din 15 iulie se aşteaptă un nou val de căldură
    care va agrava seceta.


  • RePowerEU, răspunsul UE la criza energiei provocată de Rusia

    RePowerEU, răspunsul UE la criza energiei provocată de Rusia


    Comisia Europeană a prezentat, miercuri, planul RePowerEU prin care se dorește o reinventare a sistemului energetic european, dependent de importurile de gaz și petrol din Rusia. Prețul pentru independența de importurile rusești este de 300 de miliarde de euro, bani ce vor fi cheltuiți până în 2030 pentru investiții. Din această sumă, 10 miliarde de euro vor fi alocați pentru infrastructura de gaze, alte două miliarde de euro pentru petrol, iar grosul fondurilor se vor îndrepta către energia verde.


    Bruxelles-ul își propune să crească ponderea energiei verzi în statele UE de la 40%, cât este actuala țintă, la 45% până în 2030.



    Importuri de gaze din SUA și Orientul Mijlociu



    “RePowerEU ne va ajuta să economisim mai multă energie, pentru a accelera renunțarea la combustibilii fosili și, cel mai important, să demarăm investițiile pe scară largă. Așa că aș spune că aceasta va fi o accelerare a implementării Pactului verde european, a declarat șefa Comsiei Europene, Ursula von der Leyen.



    Până când Uniunea Europeană va putea susține necesarul de energie pe cont propriu, trebuie găsite soluții pentru necesitățile celor 27 de state membre. De aceea, pe termen scurt, Uniunea Europeană a găsit câteva variante pentru a înlocui o parte din importurile de gaze din Russia, în condițiile în care, anul trecut, Uniunea a importat 155 de miliarde de metri cubi de gaze naturale din Federația Rusă. Potrivit Executivului european, UE poate importa până la finalul până la 60 de miliarde de metri cubi de gaze naturale și lichefiate din SUA, Egipt, Israel și alte state din Orientul Mijlociu.

    Ursula von der Leyen, declarații despre planul RePowerEU (video în limba engleză):



    Statele UE, încurajate să consume mai puțin



    Documentul mai arată că statele UE pot economisi anual 80 de miliarde de euro în ceea ce priveşte importurile de gaze, 12 miliarde euro din cele de petrol şi 1,7 miliarde euro din cărbune.



    O altă parte a planului prezentat de Executivul european presupune economisirea de energie consumată în țările membre. Schimbările comportamentale ale companiilor și cetățenilor din Uniunea trebuie să reducă cu 5% cererea de gaze și petrol și o scădere a consumului de energie de 13% pănâ în 2030. Cele 27 de state membre sunt încurajate “să adopte măsuri fiscale pentru a încuraja economiile de energie, de exemplu prin aplicarea de cote reduse de TVA pentru sistemele de încălzire, lucrările de izolare a clădirilor și aparatele și produsele eficiente din punct de vedere energetic, se arată în comunicatul Comisiei.



    Proiect ambițios al țărilor de la Marea Nordului



    În același timp, Germania, Belgia, Ţările de Jos şi Danemarca s-au angajat să construiască o capacitate de energie eoliană de cel puţin 150 GW în Marea Nordului, până în 2050, pentru a crea o uzină de energie verde pentru Europa, transmite Reuters, citat de Agerpres.



    Energia produsă ar putea alimenta 230 de milioane de locuinţe europene, însă cele patru state își propun să folosească energia verde pentru a produce hidrogen şi combustibili ecologici pentru industria grea şi transport, după cum a anunţat ministrul danez pentru Afaceri, Simon Kollerup.



    Costurile pentru această capacitate de energie eoliană se ridică, de asemenea, la sute de miliarde de euro, iar cele patru țări vor apela la investitorii privați pentru a le acoperi, după cum a mai transmis guvernul de la Copenhaga.



  • Paşi spre independenţa energetică

    Paşi spre independenţa energetică

    Prin
    producţia sa internă, România este unul din cel mai independente state din
    punct de vedere energetic la nivelul UE, potrivit datelor     Com­isiei Europeane din
    2020. Gradul de de­pendenţă energetică al Ro­mâ­niei era atunci de 28%, faţă de
    o medie a UE de peste 50%. Situaţia este extrem de bună dacă se com­pară cu
    depen­denţa de 73% faţă de impor­turile energetice a Italiei sau cu cea de 64%
    a Germaniei, state pre­cum Malta şi Cipru fiind aproa­pe în totalitate depen­dente
    de importurile de energie. România are
    propriile surse energetice de petrol, gaze, cărbune, energie nucleară și
    hidroenergie. În plus, ea are peste
    1.400 de miliarde de metri cubi de gaz de șist, cea de-a treia rezervă din
    Europa după Polonia și Franța, potrivit estimărilor Administrației americane
    pentru informațiile din domeniul energiei.


    Pentru a-și
    întări securitatea energetică și a scăpa
    de monopolul rusesc,Romania a făcut un nou pas. Compania de stat Romgaz     a
    semnat, la sediul guvernului, achiziţia acţiunilor americanilor de la ExxonMobile
    în proiectul Neptun Deep, adică 50% din drepturile dobândite şi din
    obligaţiile asumate prin acordul petrolier pentru zona estică, de apa adâncă,
    din Marea Neagră.     Pentru această importantă tranzacţie, cel mai mare producător de gaze naturale din România a
    plătit peste 1 miliard de dolari. Potrivit estimărilor, din această zonă pot fi
    extrase peste 80 de miliarde de metri cubi, iar ExxonMobile deţinea jumătate din drepturile de exploatare, restul
    aparţinând austriecilor de la OMV Petrom.
    Ambele companii au însă nevoie de
    alte câteva miliarde de euro pentru a duce la bun sfârşit acest proiect
    strategic pentru România.


    Premierul Nicolae Ciucă a subliniat că gazele din
    Marea Neagră     vor fi extrase nu mai târziu de 2026. El
    a explicat ca estimările arată că există cantități suficient de mari pentru a asigura
    gaz și pentru țările din regiune și din UE.     Viziunea de dezvoltare a sectorului
    energetic pe care o are Guvernul României, bazată pe investiții, o abordare
    pro-business și stabilitate, va repoziționa România ca un actor regional
    important, capabil să asigure necesarul pentru consumul cetățenilor și
    economiei și chiar să devină furnizor de securitate energetică în regiune, a
    mai spus premierul.


    Însă,
    înainte de a începerea extragerii gazelor din Marea Neagră, investitorii
    aşteaptă modificarea legii offshore, care a intrat în dezbaterea comisiilor de
    specialitate din Legislativ. Principalele modificări vizează scăderea taxelor
    pentru exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră, dar şi a celor terestre, de
    mare adâncime, precum şi eliminarea restricţiilor privind stabilirea
    preţurilor, într-un cadru legal care să asigure predictibilitate mediului de
    afaceri interesat. Este inclusă, de asemenea, prevederea ca statul şi
    companiile româneşti să aibă întâietate la cumpărarea producţiei obţinute.
    Totodată, 60% din profit va reveni statului. De asemenea, companiile vor putea
    deduce 40% din investiţii, faţă de 30 de procente cum prevede actuala
    legislaţie.



  • UE și dependența de gazul rusesc

    UE și dependența de gazul rusesc

    Oprirea unilaterală de către Gazprom a livrărilor de gaze către unele state ale Uniunii Europene este nejustificată și inacceptabilă și reprezintă o provocare din partea Kremlinului, consideră președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Aprecierea a fost făcută la finalul Reuniunii Grupului de coordonare în domeniul gazelor, la scurt timp după ce Rusia a oprit livrările către Polonia şi Bulgaria, ca urmare a refuzului celor două ţări de a plăti combustibilul în ruble. Prin vocea Ursulei von der Leyen, Comisia Europeană a calificat decizia gigantului energetic rus drept un act de şantaj al Moscovei:



    “Utilizarea de către Kremlin a combustibililor fosili pentru a încerca să ne şantajeze nu ne surprinde deloc. Răspunsul nostru va veni imediat într-un mod unit şi coordonat. În primul rând ne vom asigura că decizia Gazprom are cel mai mic impact posibil asupra consumatorilor europeni. Kremlinul a eşuat încă o dată în această încercare de dezbinare a cetăţenilor europeni. Era combustibililor fosili din Rusia se va încheia în Europa. Europa avansează în chestiunile legate de energie.”



    Uniunea Europeană are nevoie de parteneri de încredere pentru energie, iar decizia Rusiei demonstrează că aceasta nu este un astfel de furnizor, a mai spus șefa Executivului comunitar. Aceasta dat asigurări că la nivelul Uniunii Europene se fac eforturi pentru a asigura livrări alternative de gaze şi că nivelurile de stocare sunt la ora actuală cele mai bune posibile în întreaga Uniune.



    Ursula von der Leyen a explicat că decizia Rusiei de a opri furnizarea de gaze face rău în primul rând Rusiei, pentru că rămâne fără venituri importante, și a adăugat că al șaselea pachet de sancțiuni europene va veni la momentul potrivit. Acest pachet, acum în lucru, ar putea cuprinde sancțiuni asupra gazelor și petrolului rusesc.



    Ursula von der Leyen a explicat și că planul de acțiune REPower EU va contribui deja din acest an la reducerea semnificativă a dependenței de combustibilii fosili din Rusia și a anunțat că, la jumătatea lunii mai, Comisia va prezenta planurile de accelerare a tranziției verzi. Uniunea are alte opţiuni pentru a compensa întreruperea livrărilor, a dat asigurări oficialul european, cerând statelor membre să nu încalce sancţiunile impuse în contextul invadării Ucrainei de către Rusia.



    În luna martie, preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat că Moscova nu va mai accepta plata pentru livrările de gaz decât în ruble, ceea ce reprezintă o încălcare a contractelor încheiate, spune Bruxellesul. Acum, Rusia, care își continuă invazia miltară în Ucraina, neagă acuzațiile că foloseşte livrările de gaze naturale ca instrument de şantaj și susține că este un furnizor credibil de energie.






  • Când vor fi extrase primele gaze din Marea Neagră?

    Când vor fi extrase primele gaze din Marea Neagră?

    Răspunsul la întrebarea ʺcând vor fi extrase primele gaze din Marea Neagră?ʺ a fost dat, la Radio România, de premierul Nicolae Ciucă — ʺîn scurt timpʺ. Urgența a fost impusă de conflictul economic şi comercial care opune Rusia și Uniunea Europeană în plin război în Ucraina.



    Depedente de gazele naturale rusești, unele țări membre sunt reticente față de înăsprirea sancțiunilor la adresa Kremlinului, pentru că, la rândul său, ar putea răspunde prin a închide robinetul gazoductelor. O reducere a acestei dependențe nu se poate face de pe o zi pe alta – Comisia Europeană o vede posibilă până în 2030, răstimp în care trebuie găsite soluții alternative de aprovizionare.



    România este cazul fericit al UE: cel mai puțin dependentă de gazul rusesc, este al doilea mare producător de petrol și gaze din spațiul comunitar și are cantități mari de gaze naturale neexploatate în Marea Neagră. Ani la rând, analiștii economici au criticat lipsa unei viziuni strategice și incertitudinea juridică care au făcut ca aceste rezerve să nu fi fost exploatate, deși ar permite României să fie complet independentă și să exporte și în alte țări. Or, în acest context succint creionat, săptămâna aceasta, Senatul de la București, ca primă cameră sesizată, a început dezbaterile în regim de urgență asupra proiectului de modificare a Legii offshore.



    Cătălin Niţă, director executiv al Federaţiei Patronale de Petrol şi Gaze: ʺAşa la prima vedere este o variantă îmbunătăţită. Probabil că o să propunem şi noi ceva amendamente, dar în principiu suntem încântaţi de faptul că s-a deblocat acest proiect de lege foarte, foarte important pentru securitatea energetică a României şi, nu în ultimul rând, pentru costurile pe care le vor avea românii cu energia de acum încolo.ʺ



    Potrivit proiectului de lege, se impune stabilitate legislativă pe toată durata exploatării gazelor naturale din perimetrul maritim, estimată la peste 20 de ani. 60% din veniturile obţinute vor reveni Statului, 40% investitorilor. De asemenea, România va avea drept de preemţiune la cumpărarea gazelor extrase, iar surplusul va fi exportat.



    Volumul estimat al perimetrelor româneşti din Marea Neagră este de 200 de miliarde de metri cubi, cea mai mare cantitate fiind în perimetrul Neptun Deep, deţinut de OMV Petrom şi ExxonMobil, cu precizarea că Romgaz este pe punctul de a semna preluarea acţiunilor Exxon. În perimetrul Midia, lucrările de exploatare sunt avansate, astfel că Black Sea Oil & Gas va începe extracția anul acesta.



    Premierul Nicolae Ciucă: ʺAvem posibilitatea să primim primele gaze la jumătatea acestui an. Există, deja, o investiţie făcută de Black Sea Oil & Gas, au semnat, deja, documentele de recepţie, existând posibilitatea să asigurăm un miliard de metri cubi de gaze anual prin această investiţie. Şi, desigur, la sfârşitul anului 2026 – începutul lui 2027 să avem primele gaze din perimetrul Neptun Deep.ʺ


    Bucureștiul speră că, astfel, România va deveni un furnizor de securitate energetică regională.






  • Controverse privind programul energetic

    Controverse privind programul energetic

    Cu zăcăminte proprii, destul de însemnate, de petrol şi gaze, România e mai puţin dependentă decât alte ţări din lumea liberă de hidrocarburile ruseşti şi mai puţin vulnerabilă la capriciile tot mai imprevizibilei puteri de la Moscova. Ţara are şi o centrală nucleară, relativ nouă, la Cernavodă, cu două reactoare funcţionale şi două în stadiul de proiect, câmpuri de eoliene, precum şi o reţea hidrografică generoasă, care permite construirea de hidrocentrale.



    Fluctuaţiile continue de pe pieţele mondiale obligă, totuşi, clasa politică de la Bucureşti să găsească soluţii noi pentru îndelung clamata independenţă energetică a ţării. Dominat de coaliţia guvernamentală PSD-PNL-UDMR, Parlamentul a aprobat, miercuri, un controversat proiect de lege ce permite finalizarea hidrocentralelor care, în urmă cu mulţi ani, au fost abandonate în numele protecţiei mediului.



    Construirea acestora începuse înainte ca România să fie admisă, în 2007, în Uniunea Europeană şi să-şi asume normele ecologice mult mai severe decise la Bruxelles. Votul final a aparţinut Camerei Deputaţilor, unde argumentele privind deficitul de energie electrică în această perioadă de criză au prevalat asupra celor de protejare a naturii. Social-democraţii, care au cel mai numeros grup parlamentar şi sunt iniţiatorii proiectului de lege, susţin că acesta permite valorificarea unor sume importante, în euro, deja investite în construcţia hidrocentralelor abandonate.



    Deputatul PSD Alfred Simonis: În anii 2000 a început construcţia unor hidrocentrale pe întreaga suprafaţă a României. Nu aveam desenate ariile protejate în forma actuală. Nu era nici condiţie de la Comisia Europeană. Începând cu 2003, s-au investit sute de milioane de euro legal, iar nişte inteligenţi, ulterior, au desenat harta ariilor protejate în România din birou. Pierdem sute de milioane de euro, în condiţiile în care astăzi avem deficit de energie şi avem nevoie să ne creştem puterea de producţie.”



    Din opoziţie, parlamentarii USR au fost singurii care s-au opus iniţiativei legislative. Ei susţin că beneficiile pe care le-ar aduce, odată finalizate, hidrocentralele în dispută sunt neînsemnate, iar mediul natural va fi afectat grav. Deputatul USR Stelian Ion: Într-un câştig iluzoriu, 0,4% din întreaga producţie naţională, practic, se distruge o bună parte din ariile protejate ale României. Avem soluţii alternative. Există firme care vor să investească în eoliene, dar ministerele nu-şi fac treaba şi nu le amenajează din punct de vedere administrativ. Se face un rău iremediabil naturii.”


    Preşedintele Klaus Iohannis e cel care va tranşa disputa, alegând sau nu să promulge legea.






  • România – independenţă energetică?

    România – independenţă energetică?


    Vestea bună e că, spre deosebire de multe alte state europene, România îşi asigură, deja, cea mai mare parte a consumului de gaze naturale din producţia proprie. Vestea şi mai bună e că nu va mai avea defel nevoie de importurile de gaze din Rusia, după ce va începe extracţia zăcămintelor din platoul continental al Mării Negre. Aceasta e concluzia unui studiu prezentat de fostul ministru al Energiei Răzvan Nicolescu, astăzi expert al celebrei agenţii Deloitte. El a explicat că din perimetrele offshore s-ar putea extrage în total 170 de miliarde de metri cubi, adică, în medie, cinci miliarde de metri cubi anual. Investiţiile în sectorul hidrocarburilor din Marea Neagră vor genera venituri la bugetul de stat în valoare de 26 de miliarde de dolari şi un plus de 40 de miliarde de dolari la PIB-ul României până în anul 2040. Estimarea, mai prudentă decât cea a autorităţilor române, se bazează şi pe date tehnice ale unor exploatări offshore din Golful Mexic, similare cu cele din Marea Neagră.



    Răzvan Nicolescu “În cazul rezervelor, oficialii au spus că sunt 200 de miliarde de metri cubi. Noi spunem 170 de miliarde, din calculul nostru. Comisia Europeană, în studiile de impact pe care le realizează, arată o creştere mare a preţurilor la gaze naturale. Noi estimăm că vom avea un surplus de producţie, că acest surplus de producţie va genera un impact pozitiv din punct de vedere concurenţial şi va tempera tendinţa de creştere de preţ în România.” Odată demarată exploatarea gazelor din Marea Neagră, fiecare dolar investit se va multiplica de trei ori, prin efecte directe, indirecte sau în sectoarele economice adiacente. Aici, subliniază experţii Deloitte, nu vorbim doar de vânzarea gazului în sine, ci de tot lanţul economic antrenat de această resursă.



    Sorin Elisei, coordonatorul proiectului “Investiţii de 22,2 miliarde de dolari. Derularea acestor proiecte în toate cele patru faze duce la susţinerea unui număr mediu anual de angajaţi pe toată această perioadă de peste 30 de mii. Veniturile la bugetul de stat cumulate vor fi suplimentate practic cu 26 de miliarde de dolari, şi vorbim de peste 70 de miliarde de dolari generare adiţională de producţie, ca urmare a acestor investiţii. Deloitte estimează că 65% din gaz va fi consumat în România, iar restul va pleca la export, consolidând, astfel, poziţia României pe piaţa europeană a gazelor. Din nou, Sorin Elisei “Din 28 de state membre, la indicatorul dependenţă de importuri de resurse, cred că în faţa noastră se află doar Estonia şi Danemarca. Cred că am putea chiar să ne îmbunătăţim acest loc 3, care este mai mult decât onorabil.” Predicţiile experţilor Deloitte nu-i bucură doar pe analiştii economici, ci şi pe cei de politică externă. Aceştia amintesc că, nu de puţine ori, Moscova a utilizat în scopuri politice şi geopolitice dependenţa Europei de hidrocarburile sale şi apreciază drept vitală identificarea şi valorificarea unor surse alternative de petrol şi gaze.




  • Cooperare România – Bulgaria – Grecia – Serbia

    Cooperare România – Bulgaria – Grecia – Serbia

    Prin acţiuni comune putem deveni un exemplu de pace, stabilitate şi
    prosperitate     – este esenţa
    mesajului transmis, marţi, cu prilejul reuniunii la nivel înalt dintre România,
    Bulgaria, Grecia şi Serbia. Summitul a avut loc la Varna, în Bulgaria, unde
    premierii român – Mihai
    Tudose, bulgar – Boiko Borisov şi grec – Alexis Tsipras, alături de
    preşedintele sârb – Aleksandar Vučić au discutat despre cooperarea bilaterală
    şi regională.

    Potrivit şefului guvernului de la Sofia, cele patru ţări vor
    forma un grup care se va coordona şi a cărui voce se va auzi mult mai bine la
    nivel european. Preşedintele sârb crede, la rândul său, că cele patru pot face
    multe lucruri împreună pentru bunăstarea propriilor cetăţeni. Şi premierul grec
    consideră că acest grup poate juca un rol esenţial pentru stabilitatea şi pacea
    întregii zone balcanice. Iar şeful Executivului de la Bucureşti spune că
    România, Grecia, Bulgaria şi Serbia au un parteneriat foarte pragmatic şi, până
    la viitoarea întâlnire care se va organiza la Belgrad, vor să atingă obiective
    concrete.

    Mihai Tudose: Este nevoie de o coordonare, fiindcă vorbim
    de proiecte comune de infrastructură. Dar avem şi proiecte naţionale, iar
    coordonarea dintre proiectele naţionale este, de asemenea, foarte importanţă
    pentru a dezvolta o reţea sub cele internaţionale, marile coridoare europene,
    care să permită schimburile economice mai mici care, de fapt, fac baza de zi cu
    zi a comunităţilor care trăiesc la graniţă.

    Anterior întâlnirii
    cvadrilaterale, premierii român şi bulgar au participat la inaugurarea unui nou
    punct de frontieră la graniţa României cu Bulgaria – Lipniţa-Kainardja. Punctul de trecere
    a graniţei îndeplineşte criteriile Schengen, spaţiul de liberă circulaţie la
    care ambele ţări speră să adere în maximum un an, în condiţiile în care oferă
    Uniunii Europene una dintre cele mai securizate frontiere. Inaugurarea
    punctului de la Lipniţa-Kainardja s-a dorit un preambul de bun augur al discuţiilor bilaterale
    dintre Mihai Tudose şi Boiko Borisov, în cadrul cărora s-a stabilit un mecanism permanent de
    lucru ce include întâlniri lunare bilaterale. Convorbirile dintre cei doi s-au
    axat pe proiecte de interconectare în domeniile economic, energetic şi al
    transporturilor, astfel încât economiile ambelor state să devină competitive în
    Uniunea Europeană. A fost semnat şi un contract de asistenţă energetică în timp
    real, folosind rezervele disponibile, fără ca România sau Bulgaria să-şi pună
    în pericol sistemele energetice naţionale. Prevederile documentului vor fi puse
    în practică doar în caz de urgenţă.

    Mihai Tudose: Fiecare dintre cele două ţări
    poate fi o plasă de siguranţă pentru cealaltă în caz de necesitate, de colaps
    energetic într-una dintre ţări. Este un act foarte important şi spune foarte
    multe despre cum vedem colaborarea în acest domeniu.

    La capitolul ‘deziderate’ se numără
    construirea unui nou pod peste Dunăre şi a unui drum de mare viteză care să
    lege Sofia de Bucureşti.

  • România şi dosarul energiei

    România şi dosarul energiei

    Suntem foarte impresionaţi de rezultatele excelente înregistrate de România în procesul de atingere a ţintelor Strategiei Europa 2020, care vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, precum şi creşterea eficienţei energetice şi a ponderii surselor regenerabile. Declaraţia a fost făcută de vicepreşedintele Comisiei Europene, responsabil pentru Uniunea Energetică, Maros Sefcovic. El şi-a exprimat aprecierea pentru modul în care România contribuie la conectivitatea reţelelor de gaze în Europa Centrală şi de Est.



    Pe de altă parte, autorităţile de la Bucureşti au anunţat că ar putea să obţină fonduri europene pentru a pune la punct infrastructura de transport a gazelor naturale de la ţărmul Mării Negre către vestul ţării. Ministrul energiei, Andrei Gerea, a precizat, la Radio România, că, la nivelul UE, se pune accent pe multiplicarea rezervelor şi a surselor de aprovizionare şi a explicat că Bucureştiul poate deveni, astfel, clientul cel mai important al companiilor care exploatează gazele naturale din Marea Neagră.



    Andrei Gerea: ‘Noi trebuie să ne finalizăm investiţiile la care ne-am angajat şi anume trebuie finalizată infrastructura de transport a gazelor naturale de la ţărmul Mării Negre către interiorul ţării. Acest lucru este favorizat şi de recentele decizii la nivelul Comisiei Europene de includere pe lista proiectelor de interes comun a magistralei care va face legătura dintre ţărmul Mării Negre şi vestul ţării’.



    Ambasadorul SUA la Bucureşti, Hans Klemm, a declarat, într-o întâlnire cu oficialul român, că Statele Unite urmăresc cu interes acţiunile întreprinse de România pe linia independenţei energetice. El a arătat că realizările Bucureştiului în ceea ce priveşte creşterea economică şi îmbunătăţirea mediului de afaceri trebuie să fie mai vizibile pe plan internaţional printr-o informare adecvată celor potenţial interesaţi. Ministrul Energiei i-a solicitat ambasadorului american să sprijine oportunităţile de investiţii existente în domeniul energetic din România.



    Gerea a prezentat priorităţile în domeniul energetic şi a amintit de principalele proiecte în domeniul gazelor naturale, atât în ce priveşte producţia, cât şi infrastructura de transport, precum şi de proiectele din domeniul energiei electrice. El a vorbit şi despre stadiul pregătirii Strategiei naţionale în domeniul energiei, şi a anunţat că noile capitole vor fi supuse dezbaterii publice în perioada următoare.



    Proiectul Strategiei Energetice a României pentru următorii 20 de ani, publicat pe site-ul ministerului de resort, relevă faptul că România are cele mai mari rezerve de gaze naturale din Europa Centrală şi de Est. Aceste rezerve ar urma să se epuizeze în aproximativ 14 ani, dacă se menţin parametrii actuali de producţie şi consum, se mai precizează în Strategia energetică naţională.

  • România şi piaţa energiei

    Resursele de gaze din Marea Neagă ar putea avea o contribuţie esenţială la securitatea energetică a României. De aceea, premierul Victor Ponta a vizitat platforma maritimă Ocean Endeavor, din zona românească a Mării Negre, unde companiile Exxon Mobil şi Petrom efectuează foraje de explorare pentru zăcămintele de gaze naturale, la aproximativ 200 de kilometri de ţărm, la o adâncime de 800 de metri.



    Premierul a salutat intenţiile companiei Exxon Mobil de a fi prezentă pe piaţa de gaze din România şi a încurajat accelerarea programului de foraje. De asemenea, a fost apreciată şi cooperarea dintre consorţiul Exxon Mobil Petrom şi compania naţională de transport al gazelor naturale, Transgaz, pentru cuplarea resurselor din Marea Neagră la piaţa de gaze din România. Victor Ponta(Track):


    “Explorările şi investiţiile pe care le fac Exxon şi Petrom sunt esenţiale pentru noi. Vorbim despre sume foarte mari. Numai în acest perimetru, în cazul în care rezultatele sunt bune, vobim despre investiţii de un miliard de dolari şi, în urma acordului semnat cu Petrom-Exxon, avem garanţia că, imediat ce începe exploatarea resurselor descoperite, acestea vor intra în sistemul nostru naţional şi asta înseamnă că primii beneficiari vor fi România şi Moldova.”



    Premierul a remarcat, pe de altă parte, numărul important de specialişti şi muncitori români din echipa care efectuează lucările şi a încurajat atragerea lor în continuare în proiectele energetice offshore. Veştile se anunţă bune în privinţa zăcămintelor descoperite, iar România are nevoie de o independenţă energetică, a spus premierul:


    “Investiţia şi operaţiunile de prospectare în Marea Neagră se desfăşoară conform calendarului. Nu pot decât să îmi doresc ca veştile bune de până acum să se şi confirme, probabil până la sfârşitul anului vom şti sigur dacă resursele descoperite sunt într-adevăr semnificative, pentru că România are nevoie să fie independentă energetic.”



    Resursele ar putea fi folosite de România şi Republica Moldova, legate prin gazoductul Iaşi-Ungheni, care va fi operaţional la sfârşitul lunii august. Scopul gazoductului este reducerea dependenţei de gazul rusesc. Dacă se va dovedi că zăcământul de gaz din Marea Neagră este destul de mare pentru a fi exploatat, potrivit specialiştilor, se poate vorbi despre comercializarea acestuia după 2020.