Indicele de
Percepţie a Corupţiei reflectă modul în care experţi independenţi şi ai mediului
de afaceri percep corupţia existentă în sectorul public din 180 de state şi
teritorii.
Într-un clasament întocmit de Transparency International prin
acordarea de puncte, de la 0 la 100, în care zero înseamnă ‘foarte corupt’, iar
100 ‘deloc corupt’, iar campioane la nivel continental şi mondial sunt trei
state nordice, Danemarca, Finlanda şi Norvegia, cărora li se alătură Noua
Zeelandă, România figurează abia pe locul 63, la fel ca anul trecut. Cu 46 de
puncte, România se plasează în continuare în rândul ţărilor Uniunii Europene cu
cele mai slabe rezultate în privinţa implementării măsurilor anticorupţie, ceea
ce reflectă deficienţe semnificative în privinţa statului de drept. Vecine
geografic şi de clasament sunt Bulgaria (45 de puncte) şi Ungaria (42 de
puncte), codaşele Uniunii la capitolul integritate.
Potrivit Transparency
International, majoritatea statelor n-au făcut deloc progrese sau au făcut progrese
minime în ceea ce priveşte combaterea corupţiei în sectorul public. Autorităţi
judiciare şi instituţii independente, transparente şi cu resurse, sunt
esenţiale pentru menţinerea corupţiei sub control, consideră organizaţia. În
multe ţări, printre care şi România, există încă un decalaj mare între
prevederile actelor normative şi modul în care acestea sunt implementate, a
constatat Transparency. Sunt necesare, de aceea, acţiuni şi măsuri constante
care să asigure atât îmbunătăţirea mecanismelor anti-corupţie, cât şi consolidarea
integrităţii.
Pentru România, recomandările Transparency International includ
actualizarea legislaţiei în domeniul integrităţii publice, pentru remedierea
lacunelor şi a inconsecvenţelor legislative şi îmbunătăţirea clarităţii
reglementării în acest domeniu. Organizaţia mai recomandă îmbunătăţirea
transparenţei organizaţionale şi decizionale, inclusiv prin consultări publice
eficiente şi acces facil la informaţii de interes public, standardizarea şi
clarificarea procedurilor administrative prin adoptarea Codului de procedură
administrativă.
Tot în cazul României, s-ar impune adoptarea unei legislaţii
care să clarifice unitar statutul, cariera şi eficienţa angajaţilor din
administraţia publică, precum şi utilizarea Pactelor de Integritate ca
instrument de monitorizare a achiziţiilor publice, în special pentru procedurile
de achiziţii şi contractele cu risc crescut de apariţie a neregulilor,
incidentelor de integritate sau fraudelor.
Transparency International
reiterează faptul că este nevoie de o implicare constantă a tuturor
reprezentanţilor societăţii, de la clasa politică şi instituţii, la mediul
privat şi cetăţeni, fiecare având rolul şi responsabilitatea sa în consolidarea
integrităţii publice. Transparency aminteşte că a contribuit la înfiinţarea sau
consolidarea unor instituţii cu rol major în combaterea corupţiei şi a elaborat
şi implementat standarde de etică şi integritate pentru sectorul public şi
mediul de afaceri.