Radio România Internațional

Tag: industria carnii

  • Burgerul vegan și șnițelul vegetarian își păstrează numele

    Burgerul vegan și șnițelul vegetarian își păstrează numele

    Pot fi numite produsele fără carne burger, friptură sau cârnat? Această întrebare a polemizat Europa care a așteptat votul decisiv Parlamentului European. Vineri, forul legislativ european a decis, cu o largă majoritate, să nu aprobe textul care interzicea folosirea denumirilor precum steak” (friptură), burger”, cârnaţi”, filé” sau escalop” pentru produsele alimentare pe bază de legume sau de cereale care nu conţin carne de origine animală, dar care imită textura acesteia.



    Decizie diferită în privința produselor cu denumiri de lactate



    În schimb, eurodeputații au adoptat amendamentul care interzice denumirile de iaurt”, brânză” sau cremă” în cazul produselor alimentare fără lapte de origine animală, precum şi comparaţiile cu compuşi lactaţi în cazul acestor produse.



    Astfel, se interzic expresii ca savoare cremoasă” sau substitut de unt”, dar au fost admise excepţii asupra unor produse care sunt deja cunoscute de mult timp consumatorului sub astfel de denumiri – lapte de migdale, lapte de cocos” sau unt de cacao”.



    Amendamentul votat în Parlamentul European vine după ce Curtea de Justiţie a UE a interzis, în urmă cu trei ani, folosirea de termeni precum lapte”, unt”, brânză” sau iaurt” pentru produsele non-lactate (lapte de soia, brânză vegană, unt vegetal ș.a.).



    Confuzia consumatorului, argumentul adus de reprezentanții industriei cărnii



    Reprezentanții crescătorilor de animale și au militat pentru interzicerea acestor denumiri, deoarece acestea ar putea induce în eroare consumatorii.


    Federaţia sindicatelor agricole europene Copa-Cogeca a pledat pentru interzicerea denumirilor respective deoarece există și riscul de confuzie privind valoarea lor nutriţională.


    De cealaltă parte, grupul Verzilor din PE şi activiştii de mediu, au cerut Parlamentului respingerea ambelor texte.



    Camille Perrin, responsabil cu politica alimentară în cadrul Biroului european al uniunii consumatorilor, a explicat de ce europenii nu vor avea de suferit:


    Consumatorii nu sunt în niciun fel induși în eroare de o friptură de soia sau de cârnații pe bază de năut, atâta timp cât produsul este etichetat în mod clar ca vegetarian sau vegan. Termeni precum burger” sau friptură” aplicați articolelor pe bază de plante ajută mult consumatorii să știe cum să integreze aceste produse în mesele lor.”



    Forma finală, după discuțiile din Consiliul UE



    Prevederile votate în forul legislativ european urmează să fie negociate cu statele membre în cadrul Consiliului UE, iar în urma acestor discuții se va stabili forma lor finală.



    Piaţa produselor alimentare pe bază de proteine vegetale este în creştere, favorizată de preocuparea de a mânca sănătos ori de a reduce poluarea provocată de crescătoriile de animale.



    Regulile privind denumirile pentru produsele alimentare fac parte dintr-un pachet mai amplu privind politica agricolă europeană, aflată în fața unei reforme ce are ca prioritatea protejarea mediului înconjurător.

  • Jurnal românesc – 14.08.2020

    Jurnal românesc – 14.08.2020

    Autorităţile
    germane vor intensifica controalele la angajatorii la care lucrează muncitori
    români, iar sancţiunile pentru abaterile angajatorilor vor creşte, au transmis,
    joi, ministrul german al Muncii şi Problemelor Sociale, Hubertus Heil, şi
    omologul său român, Violeta Alexandru, într-o declaraţie comună, la finalul
    unei videoconferinţe. ‘Germania va face un pas important în ceea ce priveşte
    Legea privind sănătatea şi securitatea în muncă. Mai multe controale, standarde
    mai ridicate pentru cazare şi înregistrarea obligatorie a timpului de lucru,
    precum şi sancţiuni mai mari pentru abaterile angajatorilor – acestea sunt cele
    tipurile de măsuri concepute pentru a preveni abuzul şi exploatarea în viitor’,
    se precizează în declaraţia comună. In timpul discuţiei, al cărei subiect
    principal a fost protejarea drepturilor lucrătorilor români din Germania, cei
    doi oficiali au ajuns la concluzia că drepturile acestora trebuie aplicate mai
    atent.

    ‘În special în timpul pandemiei, ne propunem să intensificăm cooperarea
    dintre cele două ţări. Suntem de acord că munca nu trebuie să-i îmbolnăvească
    pe oameni – nici pe câmp, nici în abatoare, nici în altă parte! Toţi lucrătorii
    trebuie să beneficieze de condiţii corecte de muncă indiferent de tipul
    contractului încheiat’, se mai menţionează în declaraţia comună. Oficialii s-au
    angajat, de asemenea, să coopereze în cadrul Uniunii Europene pentru protejarea
    drepturilor lucrătorilor sezonieri.




    Patriarhul
    Daniel îndeamnă, într-un mesaj adresat cu prilejul Duminicii migranţilor
    români, marcată anul acesta pe 16 august, la transformarea acestei perioade de
    criză medicală într-una de întărire în credinţă prin rugăciune şi de sporire a
    dragostei faţă de semeni prin fapte bune. ‘Traversăm o perioadă extrem de
    dificilă privind sănătatea şi valoarea vieţii, în care o mulţime de oameni sunt
    încercaţi de noua epidemie, care s-a extins la nivel global, perioadă în care
    este mare nevoie de rugăciune şi de ajutorare frăţească, de apropiere de
    Dumnezeu şi de solidaritate practică. Această perioadă ne arată cât de fragilă
    este viaţa omului pe pământ şi, prin urmare, cât de mare nevoie este de a
    păstra permanent legătura cu Dumnezeu -
    afirmă Patriarhul Daniel, potrivit basilica.ro.

    Cu prilejul Duminicii migranţilor
    români, Patriarhul Daniel îi felicită pe toţi ierarhii şi slujitorii
    Sfintelor Altare ortodoxe româneşti din străinătate pentru lucrarea lor
    pastorală şi misionară, de păstrare şi cultivare a credinţei creştine ortodoxe,
    a spiritualităţii şi identităţii româneşti, ca predicatori ai filantropiei în
    comunitate şi părinţi milostivi ai celor aflaţi în nevoie. Duminica
    migranţilor români este celebrată în Patriarhia Română începând cu anul 2009,
    în prima duminică după Adormirea Maicii Domnului.


    Vineri,
    la Institutul German de Film din Frankfurt – Ţara moartă (România, 2017) şi
    pre-film Cele două execuţii ale mareşalului (România, 2018), în cadrul
    secţiunii dedicate anul acesta regizorului român, Radu Jude, la Festivalul
    Internaţional de Film goEast din Germania.
    Şase lungmetraje şi patru scurtmetraje ale lui Radu Jude sunt proiectate
    la Institutul din Frankfurt, în versiune originală, cu subtitrare în limba engleză,
    pe tot parcursul lunii august, în cadrul secţiunii dedicate anul acesta
    regizorului roman. Festivalul goEast, dedicat filmului din Europa Centrală şi
    de Est, a fost înfiinţat în anul 2001 de Institutul German de Film din
    Frankfurt şi s-a dezvoltat ca o platformă unică de dialog între Est şi Vest.
    Anul acesta, din cauza situaţiei generate de coronavirus şi a măsurilor
    restrictive impuse, Festivalul nu s-a putut desfăşura, aşa cum era prevăzut
    iniţial, între 5 – 11 mai, unele dintre evenimente fiind organizate online şi
    anumite părţi ale programului amânate.


    Debutul
    în regie al directorului de imagine Tudor Platon, documentarul Casa cu
    păpuşi/ House of Dolls, va avea premiera internaţională la
    Sarajevo International Film Festival, care se desfăşoară în perioada 14-21
    august. Producţia a fost inclusă în competiţia de documentare în cadrul celei
    de-a 26-a ediţii a evenimentului. Casa cu Păpuşi este o incursiune
    într-un univers special, vacanţa anuală a unor femei de 70 de ani. Departe de
    bărbaţi şi de lumea dezlănţuită, Cica, Nana şi prietenele lor se izolează
    voluntar într-o vilă de pe Valea Oltului. Împreună, împletesc pofta de viaţă cu
    amintirile, melancolia cu veselia, bârfele cu bancurile. Totul pentru a
    întreţine iluzia că pentru ele timpul nu a trecut şi că sunt aceleaşi fete
    tinere, frumoase şi îndrăgostite din urmă cu 50 de ani, se arată în prezentarea
    peliculei.

  • V. Alexandru: Românii care muncesc în Germania în industria cărnii vor semna direct cu angajatorul

    V. Alexandru: Românii care muncesc în Germania în industria cărnii vor semna direct cu angajatorul

    Lucrătorii români care muncesc în Germania în industria cărnii vor semna, de anul viitor, contracte de muncă direct
    cu angajatorii germani, şi nu cu intermediarii forţelor de muncă, a
    transmis, joi, ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Violeta Alexandru, pe o rețea de socializare.

    Imediat după discuţiile purtate cu ocazia deplasării
    mele în Germania în luna mai, ministrul Heil s-a implicat în pregătirea (între
    timp şi adoptarea) unor schimbări ambiţioase în legislaţia germană a muncii, în
    primul rând, prin întărirea responsabilităţii angajatorilor faţă de angajaţi.
    În industria cărnii se lucra prin intermediari, folosindu-se contracte de
    antrepriză. Se vor schimba lucrurile; de la 1 ianuarie – cetăţenii străini
    inclusiv românii vor avea contract de muncă individual direct cu angajatorul,
    proprietarul firmei astfel acesta fiind direct responsabil de condiţiile de
    muncă ale tuturor angajaţilor, a scris ministrul muncii.



    Ministrul Muncii a pus accent și pe problema orelor de muncă

    Mulţi dintre românii care lucrează în străinătate îmi
    scriu despre faptul că nu le este respectat programul de muncă din contractele
    de muncă. În Germania se va introduce un control strict al programului de
    muncă. Evidenţa orelor de muncă se va ţine electronic. S-a început în industria
    cărnii. Este bine şi pentru angajator pentru că are o evidenţă strictă a prezenţei
    la serviciu, dar mai ales pentru angajaţi pentru că vor putea evalua la finalul
    lunii sau la finalul contractului, după caz care este toată activitatea depusă
    şi care sunt drepturile salariale cuvenite mai ales în situaţia în care
    efectuează ore suplimentare, a precizat Violeta Alexandru.



    Ministrul român al Muncii a discutat cu omologul german și despre stabilirea unor standarde minime în privința condițiilor de cazare

    Va creşte numărul de controale cu o atenţie aparte cu
    privire la condiţiile de cazare şi la cele de muncă. Ştiu din România – în prea
    multe situaţii, legislaţia e bună, punerea ei în practică este marea provocare.
    Discutăm împreună despre stabilirea unor standarde minime în privinţa
    condiţiilor de cazare, aspecte ce urmează a fi verificate de instituţiile de
    control. Rămân la părerea că este responsabilitatea primordială a părţilor
    semnatare ale unui contract (angajat şi angajator) să agreeze asupra condiţiile
    contractuale. Aici adresez, din nou, un apel, către toţi românii care pleacă în
    străinătate, să citească contractul înainte de plecarea spre locul de muncă, să
    se asigure că sunt clare condiţiile de: plată salariu, acoperire a costurilor
    de cazare şi masa, plată transport repatriere inclusiv, dacă doresc să specific
    acest lucru, pentru condiţiile în care, din cauze neimputabile lor, doresc să
    rezilieze acel contract. Pentru a preîntâmpina orice problemă, am ridicat în
    discuţie posibilitatea discutării unui contract cu standarde minimale care să
    determine cele două părţi să nu mai omită să clarifice, de la începutul
    colaborării, aceste aspecte importante, invocate des în ultima vreme, a
    precizat Violeta Alexandru.