Finalizat, în cele din urmă, proiectul bugetului de stat pe anul
în curs e calculat pe un deficit în jurul valorii de 7% din PIB
şi, potrivit Guvernului PNL-USR+-UDMR, va
sprijini relansarea economică şi va opri cheltuielile
excesive şi nefundamentate din bani publici. Premierul liberal Florin Cîţu
promite o reaşezare a economiei, o reparare a ceea ce numeşte anomaliile introduse în
legislaţie, în ultimii patru ani, de fostele administraţii social-democrate,
precum şi menţinerea încrederii din partea Comisiei Europene, a investitorilor
străini şi a agenţiilor de rating.
El mai spune că aşteaptă rapoarte detaliate
privind starea companiilor de stat, inclusiv planurile de restructurare ale celor
cu pierderi. În sistemul bugetar, adaugă şeful Guvernului, cheltuielile cu
sporurile însumează în jur de 600 milioane de lei, echivalentul a 120 milioane
de euro. În condiţii de pandemie, cu cheltuieli foarte mari pentru sănătate,
tocmai amputarea acestor sporuri ar bloca hemoragia de fonduri, spun
guvernanţii, care dau exmplul aşa-numitului spor de calculator sau al celui de
COVID, de 30% din salariul de bază, pe care-l primesc angajaţii din prefecturi.
Pachetul de măsuri de austeritate mai prevede că alocaţiile copiilor
rămân neschimbate, pensiile vor creşte doar de la 1 ianuarie 2022, în acest an
nu vor mai fi acordate vouchere de vacanţă, studenţii nu vor mai beneficia de
gratuitate completă pe transportul feroviar.
Din opoziţie, PSD, care are
cel mai numeros grup parlamentar, anunţă, deja, că va depune amendamente pentru
toate capitolele importante din construcţia bugetară. Social-democraţii acuză
lipsă de viziune şi de soluţii pentru rezolvarea problemelor. Este un buget al
austerităţii, al tăierilor, nu este orientat spre oameni şi nici nu dă semnale
bune pentru economie – acuză lideri stângii.
Dincolo de disputele dintre
politicieni, măsurile de austeritate ameninţă să amplifice tensiunile din
societate. De când a început anul, sediile Executivului, ministerelor sau
partidelor din arcul guvernamental sunt pichetate, practic, în fiecare zi, de sindicalişti
nemulţumiţi. Asistenţi medicali sau infirmieri, poliţişti sau gardieni de
penitenciar, mecanici de locomotivă sau funcţionari, toţi cer salarii decente,
pensii echitabile, servicii publice de calitate. Liderii uneia dintre cele mai
mai centrale sindicale din ţară, CNS Alfa, afirmă că e nevoie de un buget
pentru dezvoltarea României, nu de un buget de austeritate.
Nici operatorii din
industria HORECA, deja afectată de măsurile restrictive adoptate din cauza
pandemiei, nu sunt defel încântaţi de anunţul că anul acesta nu se mai emit
vouchere de vacanţă. Organizaţia Patronală a Hotelurilor şi Restaurantelor din
România vorbeşte despre pierderi de circa 7 miliarde de euro în 2020, într-un
domeniu care însumează 400 de mii de oameni, adică 7% din forţa de muncă activă
a României, şi produce 5 procente din Produsul Intern Brut.