Radio România Internațional

Tag: industria ospitalitatii

  • Muncind în România

    Muncind în România

    70% dintre
    companiile din România, cu activităţi în producţie, IT, industria
    ospitalităţii, agricultură, construcţii sau curierat, intenţionează să angajeze
    personal din ţări non-UE, relevă rezultatele studiului HR Insights,
    realizat de Asociaţia Furnizorilor de Servicii de Resurse Umane. Companiile în
    cauză au idicat faptul că au în plan să angajeze între una şi 50 de persoane
    din afara Uniunii Europene.

    Analiza mai relevă faptul că 46% dintre respondenţi
    estimează o uşoară creştere a numărului de angajaţi pentru anul curent, 6% se
    aşteaptă ca acest număr să înregistreze creşteri considerabile, în timp ce 31%
    spun că numărul de salariaţi se va menţine cel puţin la acelaşi nivel. 83% dintre participanţii la cercetarea de specialitate,
    care au recrutat personal din afara blocului comunitar, consideră cadrul
    legislativ birocratic şi descurajant ca fiind cel mai mare obstacol în demersul
    lor.

    De asemenea, 57% dintre organizaţii susţin că un alt impediment este
    reprezentat de costul total de aducere şi menţinere a forţei de muncă, în timp
    ce imposibilitatea verificării procedurilor de recrutare a agenţiei
    specializate din ţara de origine este văzută ca o dificultate în angajarea de
    astfel de personal de către 17% dintre respondenţi. Candidaţii din
    Nepal şi Sri Lanka se află în topul preferinţelor angajatorilor din România. Astfel, 48% dintre companiile participante şi-au
    manifestat intenţia de a angaja forţă de muncă extracomunitară din Nepal, iar
    26% din Sri Lanka.

    De asemenea, ţările din care angajatorii români vizează
    aducerea de lucrători pentru proiectele în derulare sunt India, Ucraina,
    Filipine, Pakistan, Bangladesh, Vietnam, Turcia, Indonezia, Brazilia, Mexic şi
    Emiratele Arabe Unite. Contingentul de lucrători non-UE a crescut considerabil,
    în România, de la 5.500 în perioada 2015 – 2016 la 100.000, în 2023, şi,
    potrivit unui proiect aflat în dezbatere la Ministerul Muncii, ar putea ajunge
    la 140.000, anul viitor.

    Studiul HR Insights a fost realizat în
    perioada august – septembrie 2023, pe un eşantion de 160 de respondenţi,
    companii din sectorul privat care folosesc sau ar putea folosi muncă temporară.

    Sectorul de
    construcţii şi tranzacţii imobiliare este cel mai mare angajator din România în
    ultimii cinci ani, iar dinamica cifrei de afaceri îl situează pe locul trei,
    conform datelor prezentate de analistul economic Iancu Guda, scrie Agerpres. Guda a spus că sectorul de construcţii creează valoare
    adăugată în România şi a generat aproximativ 100.000 de locuri de muncă. După
    criteriul valoarii absolute, 7,8% din cifra de afaceri a tuturor companiilor
    din România provine sectorul de construcţii, a precizat acesta. E a adăugat că
    aproape 23% din activele din România sunt în sectorul de construcţii care,
    automat, este cel mai capitalizat sector.

    Iancu Guda a menţionat că domeniul
    construcţii şi tranzacţii imobiliare este unul profitabil, cu o creştere de 15
    miliarde de lei (circa 3 miliarde de euro) în ultimii cinci ani, ceea ce îl
    poziţionează imediat după sectorul de energie şi cel de retail, care au ocupat
    prima şi respectiva a doua poziţie în acest clasament.

    Potrivit datelor
    Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, din cele aproape 66.500
    locuri de muncă disponibile, în prezent, în România, aproximativ 9.000 sunt în
    diferite domenii de activitate asimilate sectorului de construcţii.



  • Încurajarea educației în industria ospitalității

    Încurajarea educației în industria ospitalității

    Confruntată ca multe alte state europene cu o criză a forței de muncă, România resimte lipsa angajaților din turism poate mai mult decât în alte domenii. Deși există licee și școli cu profil turistic, o parte importantă a absolvenților fie se reorientează spre alte zone, fie evită angajarea în țară. Motivele? Salariile neofertante și durata sezonieră a muncii. O sinteză a situației actuale de pe piața muncii ne-o oferă chiar acum Marius Bazavan, membru în Comitetul Director al Federației Industriei Hoteliere din România:



    Eu văd o tendință în scădere a fluctuației de personal. Fluctuația este din ce în ce mai mică. Oamenii au început să se așeze la locurile lor de muncă. Vorbim cu toții despre deficitul de personal care există. Nu putem să ascundem asta, dar cred că deficitul de personal este, în momentul acesta, nu doar unul numeric, ci și unul calitativ din punct de vedere al persoanelor calificate să lucreze în domeniul ospitalier.



    Pentru o calitate mai bună a serviciilor, dar și pentru a-i atrage pe tineri să lucreze în industria ospitalității, recent a fost creat un ghid realizat de Premier Hospitality și Asociația Edu4Tourism cu sprijinul Federației Industriei Hoteliere din România (FIHR). Este vorba de Ghidul de practică în industria ospitalității, un instrument didactic care se adresează profesorilor, părinților și elevilor și care-și propune câteva lucruri clare: creșterea procentului elevilor care în urma absolvirii școlilor de profil să rămână și să-și desfășoare activitatea în industria ospitalității, oferirea unui suport părinților pentru a înțelege activitățile și meseriile pe care copiii lor le pot îmbrățișa într-o unitate turistică și sprijinirea agenților economici care au nevoie de personal calificat, pentru a oferi servicii la standarde ridicate. Ce înseamnă pentru operatorii din turism acest ghid ne spune Călin Ile, Președinte FIHR:



    Este o punte de legătură între noi, cei care activăm ca operatori în industria hotelieră, între cei care sunt în educație, în licee, în școlile de turism din sistemul de învățământ din România și între elevi și părinți. Vrem să facem această punte de dialog între noi pentru a găsi cele mai bune soluții care să ajute la integrarea acestor tineri în industria noastră, care să facă plăcută industria noastră, să putem să le dăm răspunsurile de care au nevoie pentru a-și forma cea mai bună părere, astfel încât să poată spune în deplină cunoștință de cauză dacă vor sau nu să lucreze alături de noi. Noi așteptăm cu drag. Cred că înainte de proceduri și sisteme de operare e vorba de o relație umană, este vorba de implicarea fiecăruia dintre noi în a-i susține pe acești tineri, în a-și găsi un drum. Și noi credem că un drum frumos și corect și plăcut este și acela în turism.



    Iar un stimulent către tineri ar putea veni chiar din partea actualilor angajați din turism, dacă unitățile de învățământ ar stabili, pentru stagiile de practică, partneriate cu agenți economici din domeniu. Exemple oferă tot Călin Ile: De asemenea, va fi un imbold pentru angajații din turism de a servi ca mentori și de a se implica ca tutori de practică. Și nu în ultimul rând, cred că va fi o curiozitate și pentru tineri, pentru elevi, de a-și alege practica, să se efectueze stagiile de practică în unitățile noastre. Deci e un stimulent pe care noi îl aducem celor trei categorii menționate de mine anterior în a acorda atenție efectuării unei practici în turism și ulterior, chiar de a lucra în turism.



    Ghidul de practică în industria ospitalității este realizat în format electronic, poate fi descărcat pe orice dispozitiv și conține informații esențiale pentru elevii care doresc să fie buni lucrători în turism, afirmă coordonatoarea de proiect Rocsana Borda: Conține o programă didactică făcută împreună cu cei de la Edu4Tourism. De asemenea, conține tot ce înseamnă anexele necesare practicii, evaluare elev, pași de urmat. Ce trebuie să bifezi când faci pentru prima dată curățenia unei camere în hotel, curățenia fiind doar un exemplu. Toate aceste materiale sunt la un click distanță. De altfel, ghidul este descărcabil. Oricine poate să îl descarce absolut gratuit, astfel încât să își ia informația de care are nevoie. Și aș mai vrea să adaug faptul că are o descriere a meseriilor care sunt în industria ospitalității. Să nu uităm că în hotel e și departament IT, e și contabilitate, e și marketing, nu e doar recepție și bucătărie. Sunt toate la un loc.



    Dar mai presus de orice, acest ghid este un exemplu de implicare a operatorilor economici în învățământul terțiar, implicare fără de care forța de muncă nu poate fi formată la un nivel performant.


  • Sprijin pentru industria ospitalităţii

    Sprijin pentru industria ospitalităţii

    Grav afectat de pandemia de Covid-19, domeniul
    HoReCa din România speră ca, anul acesta, să revină la linia de plutire. De curând, Federaţia Patronatelor din
    Industria Ospitalităţii a solicitat Guvernului de coaliție de centru-dreapta de
    la București ca, de la 1 iunie, să nu mai țină cont, în acest domeniu, de rata
    incidenţei infectărilor, în condiţiile în care, până la acea dată, vor fi
    vaccinaţi 90% dintre angajaţi, iar la nivel naţional în jur de 5 milioane de
    români vor primi serul.


    Potrivit preşedintelui Federației, Corina Macri, HoReCa
    trece printr-un moment de cotitură: după ce s-a ratat sprijinirea sectorului
    după perioada de lockdown şi restricţionarea discreţionară a activităţii timp
    de un an, este foarte important pentru mediul antreprenorial ca redeschiderea
    să se facă în cele mai bune condiţii     – spune aceasta.


    În acest sens, pe
    lângă deconectarea de la rata incidenţei, Federaţia Patronatelor din Industria
    Ospitalităţii mai are și alte propuneri. De exemplu, un program de funcţionare restrâns în interiorul localurilor şi
    pe terase, un grad de ocupare al meselor de 50% sau un număr maxim de 6
    ocupanţi la masă.     Totodată, este propusă elaborarea unui ghid strict de
    condiţii de funcţionare pe perioada pandemiei, ghid pe care Federația se obligă
    să îl aducă la cunoştinţa actorilor din domeniul HoReCa, cărora să le recomande
    ferm respectarea lui.


    O altă propunere se referă la reactivarea măsurii de
    sprijin financiar prin decontarea a 41,5% din salariul brut de încadrare al
    unui angajat care este reprimit, din șomaj tehnic, în câmpul muncii. Patronii
    mai doresc pentru HoReCa și introducerea unei facilităţi fiscale pe salarizare
    sau creşterea salariului minim în sector.     Deja, ministerul Economiei,
    Antreprenoriatului şi Turismului a anunțat că peste 73.000 de companii din
    sectorul HoReCa de pe întreg teritoriul României a căror activitate a fost afectată
    în contextul pandemiei de Covid-19 ar putea beneficia de o schemă de ajutor de
    stat, potrivit unui proiect de ordin pus în dezbatere. Suma alocată este
    estimată la 500 de milioane de euro, iar banii ar urma să fie asigurați din
    fonduri publice naţionale şi/sau din fonduri externe.


    Schema se va derula până
    la 31 decembrie, plăţile urmând să fie realizate până la 30 iunie anul viitor,
    în limita creditului bugetar. Valoarea maximă a ajutorului de stat ce va putea
    fi acordată unui beneficiar este de 800.000 de euro – se mai arată în
    documentul publicat de ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului
    de la București.



  • Contracţie severă a economiei româneşti

    Contracţie severă a economiei româneşti

    Specialiștii
    internaționali vorbesc despre o recesiune globală în contextul pandemiei de
    coronavirus dacă fiecare țară în parte nu-și ia măsurile necesare pentru
    combaterea crizei.


    Economia românească s-a contractat deja cu 30-40% din cauza
    crizei actuale, estimează ministrul de resort, Virgil Popescu. Oficialul a
    declarat, la Radio România, că sectorul auto, turismul, transporturile şi
    aşa-numita industrie a ospitalităţii sunt cele mai afectate de restricţiile
    impuse de autorităţi. Guvernul pregăteşte însă noi instrumente de sprijin
    pentru mediul de afaceri, printre care un ajutor direct de 750 de milioane de
    euro destinat întreprinderilor mici şi mijlocii, a dat asigurări Virgil Popescu:


    Pachetele de măsuri vor fi făcute
    în aşa fel încât nu să compenseze pierderile, să relanseze economia şi în cel
    mai scurt timp să ajungem acolo unde am fost la începutul crizei. Noi dorim să
    repornim economia treptat, încet şi să ajungem la nivelul pe care l-am avut
    înainte. De asemenea, cred că este foarte important să ne gândim şi ce vom face
    în perioada post criză şi ce vom face din punct de vedere strategic în România
    pe termen mediu şi pe termen lung, pentru că, ok, rezolvăm această criză, dar
    trebuie să ne gândim ce vom face în viitor cu economia României, pentru că,
    după părerea mea şi a colegilor mei din guvern, a prim-ministrului, nimic nu va
    mai fi la fel cum a fost înainte.


    Cât privește situația economiei
    României în context internațional, Virgil Popescu a declarat: Trebuie
    să încercăm să beneficiem de pe urmă acestei pandemii. Eu cred că
    se vor reloca foarte multe industrii din afara Europei în zona europeană şi
    cred că ar trebui să nu pierdem acest tren şi să fim pregătiţi să putem primi
    industrii noi în România, investiţii noi în România, care evident vor crea un
    nou orizont de aşteptare pentru români şi pentru salariaţii români.


    Studii
    realizate de experţi internaționali privind impactul actualei crize sanitare
    asupra economiei românești prefigurează însă riscul unei intrări în recesiune
    şi a pierderii cursei cu competitorii regionali.


    O analiză a Agenţiei de
    Consultanţă pentru Dezvoltarea Afacerilor arată că economia românească riscă să
    se prăbuşească, în condiţiile în care autorităţile întârzie să ofere soluţii
    concrete la criza fără precedent care se instalează odată cu pandemia de
    coronavirus. În opinia autorilor, ritmul în care efectele economice se
    amplifică vor conduce rapid la peste două milioane de oameni fără locuri de
    muncă şi la o recesiune severă.


    Totodată, România riscă să piardă cursa pentru
    competitivitate în faţa unor state din regiune precum Polonia, Ungaria şi
    Bulgaria. Până acum, mai mult de 215.000 de persoane şi-au pierdut locul de
    muncă în România şi peste un milion sunt în şomaj tehnic, conform cifrelor
    centralizate de Ministerul Muncii.