Tag: industria textila

  • Muncind în România – 19.11.2024

    Muncind în România – 19.11.2024

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a promulgat legea prin care se asigură un nou mecanism de stabilire a nivelului salariului minim potrivit prevederilor unei directive europene în domeniu. Conform actului normativ, salariaţii au acces la o protecţie a salariului minim, sub forma unui salariu minim legal sau sub forma unor salarii şi condiţii decente de muncă stabilite în temeiul unor contracte colective de muncă, acorduri colective sau alte acorduri scrise. Legea mai prevede că salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, stabilit prin hotărâre a Executivului, poate fi acordat unui salariat pentru o perioadă de maximum 24 de luni de la data încheierii contractului individual de muncă.

    După expirarea acestei perioade, angajatului i se acordă un salariu superior celui de bază minim brut pe ţară garantat în plată. Încălcarea acestor prevederi se pedepseşte cu amendă cuprinsă între 3.000 (600) şi 5.000 lei (1.000 euro) pentru fiecare persoană pentru care s-a constatat nerespectarea acestor dispoziţii legale. De asemenea, încălcarea în mod repetat a legii constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă penală.

    Inspectorii de muncă din judeţul Caraş-Severin, în vestul României, au efectuat controale ample la angajatorii care au încadrat cetăţeni străini extra-comunitari, în contextul creşterii numărului de imigranţi în România. Campania, desfăşurată în perioada 31 octombrie – 8 noiembrie, a vizat verificarea respectării legislaţiei privind munca străinilor. Cele 42 de acţiuni de control au condus la sancţionarea a 3 angajatori şi aplicarea a 7 sancţiuni contravenţionale, între care 2 avertismente scrise şi 5 amenzi. Valoarea totală a penalizărilor a fost de 15.000 lei (3.000 euro). Totodată, au fost dispuse şi 32 măsuri pentru remedierea deficienţelor constatate. Principalele abateri constatate au fost neîntocmirea corectă a evidenţei timpului de muncă, nerespectarea repausului săptămânal şi lipsa de informaţii complete în Registrul electronic de evidenţă a salariaţilor.

    În judeţul Caraş-Severin, au fost identificate peste 762 de contracte de muncă active pentru cetăţeni străini proveniţi din afara Uniunii Europene. Majoritatea acestora sunt din Bangladesh, Nepal şi Serbia. Inspecţia Teritorială de Muncă subliniază că angajatorii au următoarele obligaţii: înainte de a angaja un cetăţean străin non-UE, trebuie să obţină un aviz de angajare de la Inspectoratul General pentru Imigrări. Contractul individual de muncă trebuie întocmit în formă scrisă şi înregistrat în REVISAL. De asemenea, trebuie să respecte toate prevederile Codului Muncii, inclusiv cele referitoare la timpul de muncă, repaus şi salarizare. ITM precizează că neîndeplinirea sau îndeplinirea parţială a măsurilor dispuse atrage răspunderea contravenţională, care se pedepseşte amendă cuprinsă între 5000 (1.000) şi 10.000 de lei (2.000 de euro).

    Disponibilizările din industriile textilă, prelucrarea lemnului şi a laptelui au sporit numărul şomerilor din judeţul Harghita, în centrul României. Astfel, pentru prima dată după pandemia de coronavirus, numărul şomerilor înregistraţi la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă în luna octombrie a depăşit 6.000. Şefa Serviciului de Analiza Muncii din cadrul AJOFM Harghita, Jano Edit, spune că numărul şomerilor care un primesc indemnizaţie de la stat a crescut, mai ales în octombrie, când acele persoane care au lucrat sezonier în perioada primăverii şi verii, solicită acum de la primării venitul minim garantat sau ajutorul de încălzire.

    Anul acesta, pe lângă pierderile individuale de locuri de muncă, au avut loc trei concedieri colective, aproape 500 de oameni fiind disponibilizaţi. Potrivit datelor AJOFM Harghita, rata şomajului pentru luna trecută este în uşoară creştere faţă de septembrie, ajungând la 5,06 procente, însă a crescut mult faţă de cea înregistrată la începutul anului, când era de 4,37%.

    Şase din zece angajaţi din România plănuiesc să schimbe domeniul de activitate sau să treacă printr-un proces de reconversie profesională în 2025, arată datele unui sondaj realizat de platform de recrutare online eJobs. Principalele motive pentru care oamenii au luat această hotărâre sunt premisele unui salariu mai bun, perspectivele de dezvoltare profesională şi trecerea spre munca efectuată la distanţă. În plus, aceştia sunt determinaţi să facă o schimbare şi de ritmul rapid în care evoluează piaţa muncii, dar şi de cerinţele angajatorilor.

    65% dintre participanţii la sondaj sunt convinşi că trebuie să dobândească noi abilităţi pentru a putea rămâne relevanţi pe piaţa muncii, cele mai căutate job-uri fiind în IT, finanţe, afaceri şi analiza datelor de management. Analiza a fost realizată în luna octombrie, pe un eşantion reprezentativ de 2.081 de respondenţi.

  • Impactul industriei textile asupra mediului

    Impactul industriei textile asupra mediului

    Numai în anul 2015, 79 de miliarde de metri cubi de apă – adică aproximativ 79 de miliarde de tone – au fost folosite pentru producerea de haine şi alte produse textile – se arată în studiul Parlamentului European. Ştiaţi că este nevoie de 2700 de litri de apă pentru producerea unui singur tricou ? Adică apa de băut necesară unui om timp de 2 ani şi jumătate !!! În fiecare an, maşinile noastre de spălat deversează în ocean 500.000 de tone de microfibre sintetice. Adică 35% din totalul maselor microplastice care ajung în natură.

    Vopsirea şi finisarea produselor textile poluează aproximativ o cincime din volumul total de apă curată al planetei ! Dar emisiile de gaze cu efect de seră ? 10% sunt produse numai de industria textilă. Adică mai mult decât cantitatea de emisii generată de toate zborurile internaţionale luate împreună plus transporturile maritime globale de mărfuri. Potrivit Agenţiei Europene de Mediu, produsele textile cumpărate pe teritoriul UE au generat, numai în anul 2017, 654 de kilograme de bioxid de carbon pe cap de locuitor !

    Dar în ceea ce priveşte deşeurile textile ? Ei bine, în fiecare an, în medie, fiecare cetăţean european a folosit 26 de kg de materii textile şi a aruncat la gunoi aproximativ 11 kg. Astăzi este mai uşor să arunci hainele decât să le donezi. Aşa încât 87% sunt incinerate sau aruncate la gropile de gunoi. La nivel global, mai puţin de 1% din haine sunt reciclate tot în haine, în parte din cauza tehnologiilor inadecvate.

    Ce este de făcut ?

    O directivă a Parlamentului European obligă statele membre ca până în 2025 să asigure colectarea separată a deşeurilor textile. Noile strategii de mediu ale Comisiei includ măsuri de circularizare a proceselor de producţie a textilelor, rezolvarea problemei produselor chimice periculoase şi sprijinirea consumatorilor în alegerea textilelor care sunt produse în mod sustenabil. În Uniunea Europeană există EU Ecolabel, adică eticheta ecologică, un standard bazat pe criterii foarte stricte, pe care, dacă le respectă, producătorii de haine şi textile se califică pentru diverse stimulente.

    Apoi, Programul Orizont 2020 – cel mai amplu program de Cercetare şi Inovare derulat vreodată de Uniunea Europeană – finanţează proiectul Resyntex care foloseşte reciclarea chimică; acesta poate furniza un model de afaceri în domeniul economiei circulare pentru industria textilă, creând în acelaşi timp locuri de muncă.