Tag: infectare

  • Bilanţ COVID-19: Alte 2.718 de cazuri noi de COVID-19 în România

    Bilanţ COVID-19: Alte 2.718 de cazuri noi de COVID-19 în România

    2.718 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 au fost înregistrate în ultimele 24 de ore în România, cu 601 mai puţine faţă de ziua anterioară – a anunţat, sâmbătă, Ministerul Sănătăţii.

    În total, pe teritoriul României au fost înregistrate până în prezent 3.208.903 cazuri de infectare cu noul coronavirus de la începutul pandemiei, acum aproape trei ani. 66.631 persoane diagnosticate cu COVID-19 au decedat în România.

  • Info #Covid19: 3.993 de cazuri noi de infectare în ultimele 24 de ore

    Info #Covid19: 3.993 de cazuri noi de infectare în ultimele 24 de ore

    802 dintre cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienți reinfectați, testați
    pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare.

    Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 144 persoane au fost
    reconfirmate pozitiv.

    În unitățile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secții cu COVID-19 este de 1.547 cu 105 mai
    multe față de ziua anterioară. De asemenea, la ATI sunt internate 99 persoane, cu 12 mai multe față de ziua anterioară.
    Dintre cei 99 pacienți internați la ATI, 74 sunt nevaccinați.

    Din totalul pacienților internați, 237 sunt minori, toți fiind internați în secții, cu 39 mai mulți față de ziua
    anterioară și 0 la ATI, la fel ca în ziua anterioară.

    Până astăzi, 65.802 persoane diagnosticate cu infecție cu SARS-CoV-2 au decedat.

    În intervalul 13.07.2022 (10:00) – 14.07.2022 (10:00) a fost raportat de către INSP 1 deces (femeie), fără
    decese raportate anterior intervalului de referință.

    Decesul a fost înregistrat la categoria de vârstă 70-79 de ani.

    Pacienta prezenta comorbidități și era nevaccinată.

    În ultimele 24 de ore au fost efectuate 4.108 teste RT-PCR ( 2.379 în baza definiției de caz și a protocolului
    medical și 1.729 la cerere) și 14.632 teste rapide antigenice.
    Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate
    13.240.845 teste RT-PCR și 10.453.729 teste rapide antigenice.

    Sursa Ministerul Sănătăţii

  • Info #Covid19:  4.044 de cazuri noi de infectare în ultimele 24 de ore

    Info #Covid19: 4.044 de cazuri noi de infectare în ultimele 24 de ore

    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 4.044 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID -
    19).
    792 dintre cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile
    după prima infectare.

    Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 272 persoane au fost
    reconfirmate pozitiv.

    SPITAL: În unitățile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secții cu COVID-19 este de 1.361, cu 49 mai
    puține față de ziua anterioară. De asemenea, la ATI sunt internate 90 persoane, cu 4 mai multe față de ziua anterioară. Dintre
    cei 90 pacienți internați la ATI, 69 sunt nevaccinați.

    Din totalul pacienților internați, 187 sunt minori, toți fiind internați în secții, cu 38 mai puțini față de ziua
    anterioară și 0 la ATI, la fel ca în ziua anterioară.

    DECESE: Până astăzi, 65.797 persoane diagnosticate cu infecție cu SARS-CoV-2 au decedat.

    În intervalul 11.07.2022 (10:00) – 12.07.2022 (10:00) au fost raportate de către INSP 9 decese (7 bărbați și 2
    femei), 1 deces fiind raportat anterior intervalului de referință.

    1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă între 50-59 de ani, 2 la categoria de vârstă între 60-69 de ani,
    1 la categoria de vârstă între 70-79 de ani și 5 decese la categoria de vârstă peste 80 de ani.

    Toate decesele au fost înregistrate la pacienți care prezentau comorbidități.

    Dintre pacienții decedați, 3 erau vaccinați și 6 nevaccinați.

    TESTE: În ultimele 24 de ore au fost efectuate 4.611 teste RT-PCR (2.572 în baza definiției de caz și a protocolului
    medical și 2.039 la cerere) și 16.529 teste rapide antigenice.
    Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate
    13.232.247 teste RT-PCR și 10.425.135 teste rapide antigenice.

    Sursa Ministerul Sănătăţii

  • Retrospectiva săptămânii 23.01 – 29.01.2022

    Retrospectiva săptămânii 23.01 – 29.01.2022

    Cazurile de infectare, în creştere
    accelerată


    Recordurile
    înregistrate toamna trecută în privinţa numărului de infectări zilnice cu SARS-CoV-2
    raportate de România au căzut în această săptămână, când s-au înregistrat, în zile
    consecutive, peste 30 de mii de cazuri. Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila,
    a estimat că numărul de cazuri ar putea trece, săptămâna viitoare, de 40.000 pe
    zi. O caracteristică a acestui val pandemic este numărul mai mare de copii infectați.
    Zilele acestea, la Direcţiile de Sănătate Publică va ajunge un medicament
    nou destinat tratării celor infectaţi cu SARS-CoV-2 şi care au risc ridicat de
    a face forme grave ale bolii. O altă veste bună este aceea că bilanţul deceselor
    e departe de recordurile din toamnă. Şi mai e o veste bună: miercuri a debutat campania
    de vaccinare pentru copiii din grupa de vârstă 5-11 ani. Populaţia eligibilă
    care a optat pentru vaccinare rămâne, încă, minoritară. Aproximativ 8 milioane
    de persoane s-au imunizat cu schema completă.



    România, beneficiara garanţiilor de
    securitate ale NATO


    Consiliul Suprem
    de Apărare a ţării a analizat situaţia din zona extinsă a Mării Negre şi de pe
    flancul estic al NATO, pe fondul crizei de securitate create de Rusia la
    graniţa sa cu Ucraina. Preşedintele Klaus Iohannis a dat asigurări că România,
    în calitate de membru al celei mai puternice alianţe politico-militare din
    istorie, se bucură de toate garanţiile de securitate şi nu este cazul ca vreun
    cetăţean român să se teamă.

    Măsurile luate de Alianţă pentru întărirea
    prezenţei militare pe flancul de est constituie un răspuns strict defensiv la
    riscurile, ameninţările şi provocările de securitate aflate în creştere în
    regiune, a explicat Klaus Iohannis. CSAT a decis să continue demersurile
    concrete pentru creşterea prezenţei aliate şi a Statelor Unite ale Americii pe
    teritoriul României şi gestionarea eventualelor fluxuri de refugiaţi.

    Pe de
    altă parte, Statele Unite şi NATO au respins oficial pretenţiile Rusiei
    referitoare la blocarea extinderii NATO şi retragerea forţelor aliate din
    Europa de Est.

    În scrisori separate trimise Moscovei, aliaţii reafirmă că nu
    vor renunţa la politica uşilor deschise. Mai mult, secretarul general al NATO,
    Jens Stoltenberg, a cerut Rusiei să renunţe la postura de ameninţare agresivă
    şi să-şi retragă forţele din fostele republici sovietice Ucraina, Georgia şi
    Republica Moldova, unde sunt instalate fără consimţământul ţărilor respective.
    Fermitatea poziţiilor exprimate de NATO şi SUA confirmă încrederea marii majorităţi
    a românilor în aliaţii occidentali. Peste 70% dintre români sunt convinşi că
    NATO va apăra România, în contextul creşterii riscului unui război în Ucraina, iar
    trei sferturi sunt de acord că existenţa unor baze militare americane în
    România ar ajuta la apărarea ţării în cazul unei agresiuni externe, arată un
    sondaj INSCOP Research. În opinia a 77% dintre intervievaţi, Vestul (adică UE,
    SUA, NATO) este direcţia înspre care ar trebui să se îndrepte România din
    punctul de vedere al alianţelor politice şi militare.



    Vizita unui oficial francez de rang
    inalt


    România este
    într-un parteneriat special cu Franţa si se poate baza pe sprijinul acesteia, a
    declarat ministrul român al Apărării, Vasile Dîncu, după întâlnirea pe care a
    avut-o la Bucureşti cu omologul său francez, dna Florence Parly. El a amintit
    recenta declaraţie a preşedintelui Emanuel Macron privind contribuţia militară
    a Franţei şi prezenţa aliată în Regiunea Mării Negre. Dîncu a subliniat, pe de
    altă parte, angajamentul ferm al părţii române în asigurarea securităţii zonei
    Balcanilor de vest şi stabilizarea regiunii Sahel. La rândul ei, Florence Parly
    a dat asigurări că ţara sa nu îşi va abandona niciodată aliaţii şi prietenii şi
    că se va afla alături de România.



    O nouă schemă de compensare a facturilor
    la energie


    Guvernul de la
    Bucureşti a adoptat noi măsuri de sprijin pentru cetăţeni şi micile companii, aflaţi
    sub asaltul preţurilor la energie. Măsurile se vor aplica doar pentru lunile
    februarie şi martie. Nimeni nu va plăti mai mult de 80 bani pe kWh energie
    electrică şi 31 bani la gaze naturale, indiferent de consum. Pentru
    consumatorii casnici cu un consum de până la 500 de kWh energie electrică sau
    300 metri cubi gaze naturale se vor plăti 68 de bani pentru kWh la energie
    electrică şi circa 22 bani pentru gaze naturale, a precizat Executivul. Ordonanţa
    include şi sancţiuni mai dure pentru furnizorii care nu respectă legea şi care,
    aşa cum s-a întâmplat în destule cazuri, au trimis consumatorilor facturi foarte
    mari, ce ignorau algoritmul vechii scheme de compensare, valabilă de la 1 noiembrie.
    Actul normativ adoptat de Guvern prevede reduceri şi pentru consumatorii
    noncasnici, ce riscă să clacheze economic din cauza costurilor cu energia.



    Transportul de suprafaţă din Bucureşti,
    deblocat


    La începutul
    acestei săptămâni, sindicaliştii din transportul public bucureştean de
    suprafaţă au reluat lucrul, după cinci zile de grevă. Acţiunea fusese declarată
    ilegală de instanţă, dar decizia judecătorească a fost ignorată. Sindicaliştii vor
    salarii mărite şi demiterea şefului Societăţii de Transport Bucureşti. Primarul
    general al Capitalei, Nicuşor Dan, a acuzat politizarea acţiunii sindicale, însă
    a promis că discuţiile vor continua pentru ca lucrurile să se îmbunătăţească, în
    funcţie de bugetele disponibile.



    Optimi de finală la Australian Open şi
    un nume mare pentru un fotbal mic


    Româncele Simona
    Halep şi Sorana Cîrstea au intrat în a doua săptămână la Australian Open,
    primul turneu de mare şlem al anului, dar s-au oprit în optimi. Drumul Simonei
    a fost barat de căldura insuportabilă şi de tenacitatea franţuzoaicei Alizé
    Cornet, care s-a impus în trei seturi. De un meci intens a avut parte şi Sorana,
    care a fost învinsă, tot în trei manşe, de poloneza Iga Swiatek, câştigătoare
    la Roland Garros în 2020. Anunţul săptămânii în fotbalul intern este cel al
    instalării lui Edward Iordănescu în funcţia de selecţioner, rămasă vacantă după
    plecarea lui Mirel Rădoi. În vârstă de 43 de ani, el are misiunea de a
    resuscita bolnavul cronic care e fotbalul autohton. Edward este fiul fostului
    mare jucător şi antrenor Anghel Iordănescu, de numele căruia se leagă multe
    performanţe ale naţionalei anilor 90.


  • Alte 126 de cazuri noi de COVID-19 în România

    Alte 126 de cazuri noi de COVID-19 în România

    126 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 au fost înregistrate în ultimele 24 de ore în România, fiind efectuate peste 25.700 de teste, a informat, sâmbătă, Grupul de Comunicare Strategică. Acestea sunt cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.



    Până sâmbătă, pe teritoriul României, au fost confirmate 1.082.183 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus, iar 1.047.199 de pacienţi au fost declaraţi vindecaţi.



    Coeficientul infectărilor cumulate la 14 zile, raportate la 1.000 de locuitori este calculat de către Direcțiile de Sănătate Publică, la nivelul Municipiului București și al județelor:



    incidenta-covid-24iul.jpg



    Până astăzi, 34.267 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS-CoV — 2 au decedat.



    În intervalul 23.07.2021 — 24.07.2021 a fost raportat de către INSP un deces, al unei paciente infectate cu noul coronavirus, internată într-un spital din Neamț.



    Acest deces este anterior intervalului mai sus menționat și a fost introdus în baza de date, la solicitarea Ministerului Sănătății, de către Direcțiile de Sănătate Publică din țară, în urma verificărilor efectuate și s-a produs în luna iulie 2021. Decesul a fost înregistrat la categoria de vârstă 70-79 ani, iar pacienta a prezentat comorbidități.



    În unitățile sanitare, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 279. Dintre acestea, 37 sunt internate la ATI.



    Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrat 8.614.357 de teste RT-PCR și 1.748.085 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 12.138 de teste RT-PCR (4.096 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 8.042 la cerere) și 13.600 de teste rapide antigenice.



    Pe teritoriul României, 644 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 452 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 40.337 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 46 de persoane.



    În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 249 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 1.031 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.



    Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 23 iulie, 354 de sancțiuni contravenționale, în valoare de 51.150 de lei.



    Reamintim cetățenilor că Ministerul Afacerilor Interne a operaționalizat, începând cu data de 04.07.2020, o linie TELVERDE (0800800165) la care pot fi sesizate încălcări ale normelor de protecție sanitară.



    Apelurile sunt preluate de un dispecerat, în sistem integrat, și repartizate structurilor teritoriale pentru verificarea aspectelor sesizate.



    În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 23.567 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu SARS-CoV — 2 (coronavirus): 2.543 în Italia, 16.778 în Spania, 198 în Marea Britanie, 127 în Franța, 3.124 în Germania, 95 în Grecia, 49 în Danemarca, 37 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 5 în SUA, 8 în Suedia, 143 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 75 în Elveția, 4 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 7 în Bulgaria, 18 în Cipru, 4 în India, 5 în Ucraina, 8 în Emiratele Arabe Unite, 14 în Republica Moldova, 3 în Muntenegru, 218 în Irlanda, 5 în Singapore, 5 în Tunisia, 9 în Republica Co reea, 2 în Bosnia și Herțegovina, 2 în Serbia și câte unul în Argentina, Luxemburg, Malta, Brazilia, Kazakhstan, Republica Congo, Qatar, Vatican, Portugalia, Egipt, Pakistan, Iran, Slovenia, Federația Rusă, Croația, Finlanda și Polonia. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 193 de cetățeni români aflați în străinătate, 37 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 60 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, 3 în Suedia, 5 în Irlanda, 2 în Elveția, 2 în Austria, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo, unul în Grecia, unul în Iran și unul în Polonia, au decedat.


    Dintre cetățenii români confirmați cu infecție cu noul coronavirus, 798 au fost declarați vindecați: 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg, unul în Tunisia și unul în Argentina.

  • ECDC: Este necesară intensificarea răspunsului la noul coronavirus în UE

    ECDC: Este necesară intensificarea răspunsului la noul coronavirus în UE

    Evaluarea riscurilor efectuată de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor constată că intervențiile nefarmaceutice, cum ar fi distanțarea fizică, menținerea igienei optime și utilizarea măştilor faciale s-au dovedit a fi insuficiente pentru a reduce sau a controla expunerea la virus. În același timp, impactul ratelor crescute de infectare variază de la o țară la alta. În timp ce în unele țări creșterea lor afectează în principal persoanele mai tinere – având drept rezultat principal cazuri ușoare și asimptomatice – în alte țări creșterea lor conduce la sporirea deceselor în rândul persoanelor în vârstă. Situația epidemiologică actuală prezintă un risc crescător pentru grupurile cu risc crescut și pentru cadrele medicale și necesită măsuri specifice imediate în materie de sănătate publică.

    În cadrul evaluării sale, Centrul European identifică mai multe opțiuni de răspuns, cum ar fi consolidarea capacităților în materie de asistență medicală și direcționarea acțiunilor din domeniul sănătății publice către persoanele vulnerabile și către cadrele medicale. Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor îndeamnă la aplicarea unor intervenții nefarmaceutice, strategii de testare, măsuri de depistare a contactelor, măsuri de carantină, la o comunicare adecvată cu privire la riscuri și la măsuri de protecție a sănătății mintale.

    În orientările sale privind intervențiile nefarmaceutice împotriva COVID-19, Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor prezintă opțiuni disponibile pentru astfel de intervenții în diverse scenarii epidemiologice. Orientările evaluează dovezile privind eficacitatea acestor intervenții și abordează aspectele legate de punerea lor în aplicare, inclusiv obstacolele potențiale și factorii care facilitează aplicarea intervențiilor.

    Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor joacă un rol esențial în evaluarea, din punct de vedere științific, a amenințărilor la adresa sănătății publice. El realizează evaluări rapide ale riscurilor și pune la dispoziție actualizări epidemiologice frecvente și asistență tehnică prin elaborarea unor orientări privind modul optim de răspuns la apariția unui focar epidemic. Aceste orientări includ supravegherea focarelor epidemice, planificarea pregătirii și răspunsului și sprijinul acordat în materie de activități de laborator.


  • #COVID19: Numărul deceselor în România a ajuns la 42

    #COVID19: Numărul deceselor în România a ajuns la 42

    UPDATE

    Încă două decese din cauza coronavirusului, numărul deceselor în România a ajuns la 42, informează Grupul de Comunicare Strategică.

    Este vorba despre o femeie de 75 ani, jud. Hunedoara, cu patologie preexistentă: bronhopneumopatie cronica obstructivă.

    Un bărbat de 82 ani, jud. Hunedoara, cu patologie preexistentă: Neoplasm digestiv stadiul III. Hemoragie digestiva superioara.

    Niciuna din persoanele decedate nu a avut istoric de călătorie și nici contact cunoscut cu caz confirmat.

    —————————-

    UPDATE

    Încă două decese din cauza coronavirusului, numărul deceselor în România a ajuns la 40, informează Grupul de Comunicare Strategică.

    Este vorba despre un bărbat, 71 ani, județul Suceava (contact cu o persoana care a revenit din Austria). În data de 25.03.2020 s-au recoltat probe biologice pentru COVID 19 care au fost testate la Spitalul Clinic de Boli Infectioase Cluj-Napoca. Rezultatul testarii din data de 26.03.2020 a fost pozitiv.

    Şi o tânăra, 27 ani cu domiciliul în județul Botoșani. În data de 22.03.2020 s-au recoltat probe biologice pentru COVID 19 care au fost testate la Spitalul Clinic de Boli Infectioase Iasi. Rezultatul testării din data de 23.03.2020 a fost pozitiv.

    ———————

    Până astăzi, 29 martie, pe teritoriul României, au fost confirmate 38 de decese cauzate de COVID-19, informează Grupul de Comunicare Strategică.

    Este vorba despre un bărbat de 66 ani din jud. Timiş (contact cu un membru al familiei revenit din Germania). În data de 24.03.2020 s-au recoltat probe biologice pentru COVID 19 care au fost testate la Spitalul Victor Babes – Timișoara. Rezultatul testării din data de 25.03.2020 a fost pozitiv. Data deces: 28.03.2020 – Spital Victor Babes -Timisoara, Sectia ATI.

    Patologie preexistenta: diabet zaharat tip II. HTA grad III.

  • Țările europene impun măsuri fără precedent în lupta cu coronavirusul

    Țările europene impun măsuri fără precedent în lupta cu coronavirusul


    Italia a devenit prima țară din Europa și din lume intrată toată în carantină, iar Bulgaria, Ungaria, Cehia și Slovacia, Portugalia și Spania au decretat starea de urgență națională. Cehia a anunțat că își va închide frontierele.



    Polonia a anunțat decretarea stării de urgență, iar Danemarca a intrat total în carantină. Austria a decis suspendarea zborurilor spre Franța, Spania și Elveția.



    Președintele Franței, Emanuel Macron, a anunțat măsuri excepționale pentru stoparea epidemiei de coronavirus.



    În cadrul unei convorbiri telefonice cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, Macron a propus controale ferme la punctele de intrare în spaţiul Schengen şi chiar închiderea unor astfel de puncte de frontieră pentru a stopa accesul în state sau regiuni de risc, unde există un număr mare de persoane bolnave.





  • Elucidarea cauzei îmbolnăvirii copiilor din Argeş

    Elucidarea cauzei îmbolnăvirii copiilor din Argeş

    România s-a
    aflat pe punctul de a înregistra o nouă tragedie naţională, după ce zeci de
    copii în vârstă de până la 2 ani în special din judeţul Argeş, în sudul ţării,
    au fost pe punctul de a-şi pierde viaţa din cauza infectării pe cale orala cu
    bacteria E.Coli. Autorităţile judeţene au declarat stare de urgenţă sanitară şi
    anchetează circumstanţele în care s-a transmis, în lanţ, bacilul care a făcut
    inclusiv victime. Specialiştii afirmă că îmbolnavirea s-a produs din cauza
    consumului de alimente infectate cu E.Coli şi au cerut inspectarea
    sanitar-veterinară a unor magazine furnizoare de produse lactate, carne şi
    legume-fructe. Se afirmă, totodată, că, iniţial, micuţii ar fi fost trataţi greşit în spitalul de pediatrie din
    Piteşti şi că acestă unitate sanitară nu ar fi raportat cazurile, aşa cum
    prevede legea, motiv pentru care ministrul Sănătăţii a cerut demisia conducerii
    unităţii.

    Patriciu Achimaş-Cadariu: ‘Din nou, nu s-a
    respectat legea. Din nou, spitalul nu a informat Direcţia de Sănătate Publică.
    Medicul a procedat foarte corect şi a trimis cazul, dar dincolo de asta există
    un mecanism care implică consecutiv raportului anumite măsuri administrative,
    cum ar fi ancheta epidemiologică.’

    Managerul Spitalului de Pediatrie
    din Piteşti, Vasile Stan, a anunţat, însă, că nu intenţionează să demisioneze,
    iar medicii din spital ameninţă cu
    demisia în bloc, dacă acesta va fi obligat să-şi depună mandatul.

    Premierul
    Dacian Cioloş i-a cerut ministrului să prezinte, zilnic, informaţii despre
    rezultatele anchetei efectuate în acest caz.

    Între timp, o parte din copii au
    fost transferaţi la spitalul Marie Curie din Bucureşti, iar doctorii afirmă că
    micuţii au o evoluţie bună şi că nu mai există cazuri grave.

    Evenimentul soldat
    cu moartea unor copii nu este singular în istoria sistemului de sănătate
    românesc de după 1989. Acum şase ani, 6 bebeluşi lipsiţi de supraveghere au
    decedat într-un incendiu la o maternitate din Bucureşti. Societatea civilă a
    pus în mod repetat problema reformării sistemului de sănătate din România,
    aflat pe ultimul loc în Uniunea Europeană.

    Din păcate, mulţi politicienii
    aflaţi în ultimii 26 de ani la putere au
    ignorat necesitatea unei schimbări fundamentale de mentalitate în sistem,
    considerând că finalizarea reformei ar presupune doar o schimbare a
    modalităţilor de finanţare şi o creştere a bugetului de stat alocat, oricum
    insuficient, de la an la an.