Radio România Internațional

Tag: infectie

  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    COVID. Autoritățli COVID di București prilundziră adză catandisea di alertă tru aestă văsilie cu nica 30 di dzăli. Purtarea a prusupidiloru nuntru şi nafoară sunt nica tu practico, iara tru localitățli tru cari rata di infectari easti sumu 3 la ñille, cinematografili, teatrili și restaurantili lucreadză la 50% ditu capacitatea a lor. Tru regiunile cari năstrecu aestă rată, lă si da izini s’lucreadză la 30% ditu capacitate. Aproapea 17 di ñilli di noi cazuri di Covid fură raportate luni tru România, cum și 81 di decese asociate. Rata di infectari a Bucureștiului easti tru creaștire, iara căsăbălu raportă luni ună rată di infectari di 32,75 la ñillie. Cu maş 8 milioane di vaccinaț complet până tora, văsilia ari a daua nai ma scădzută rată di vaccinari ditu UE, după Vărgăria.



    SECURITATE. Uidisitu cu ministrul di externe ali Românie, Bogdan Aurescu, nu ari niţi unu piriclliu ca România s’hibă acăţată tru un conflict militar cu Fedeiarația Rusă. Nu easti ananghi ca cetățeañilli români s’hibă lăhtărsiţ că văsilia va s’hibă traptă tu unu polimu tru aprukeata”, spusi Aurescu tră un post privat di televiziune ditu România. Tru aestu momentu ari ună aumbrelă di securitate cabaia vărtoasă, cari da tuti garanțiile posibile tră stabilitatea și securitatea a Româniillei și a cetățeanilor a llei, dimecu apartenența a llei la NATO, la cari s’adavgă parteneriatul strategic cu SUA”, nica spusi Aurescu. Tru cazul a unei agresiuni militară contra ali Ucraină, NATO va s’apăndăsească pritu ună prezență anvărtuşită pi flancul său estic, kiro tu cari Uniunea Europeană easti di așteptari s’bagă unu şingiru di sancțiuni economice și individuale ali Rusie, ditu cari născănti mutrescu personalităț politiţi di cumănduseari tu aestă văsilie. Uidisitu cu generalu di brigadă Constantin Spinu, șeful Direcției Informari și Relații Publice cu Ministerul Apărărillei ali Românie, criza ditu Ucraina nu easti ună situație di securitate cari s’implică directu România ică iţi altu membru NATO. Românii și alanti națiuni ditu spațiul euro-atlantic nu lipseaşti s’aibă asparizmă di ună fuvirseari directă.



    MOȚIUNEA Camera a Deputațlor di București ari tu muabeti ună moțiune simplă pi cari opoziția USR u dipusi contra a ministrului Energiillei, Virgil Popescu. Uidisitu cu aţelli 51 di parlamentari semnatari a documentului, cu numa, Niaxizearea şi arăderli astingu lumina tru România”, ministrul Popescu bagă tu piriclliu securitatea energetică a Româniillei și lipseaşti s’demisioneadză. Turlia tu cari fu kivernisită până tora chestiunea ti criştearea a facturilor la energie fu zuyrăpsită ca un fănico di cătră semnatari, cari năpoi adusiră aminti că românilli ahurhiră s’păltească păhadz babageañi la energie și em cetățenilli, emu economia străxescu multu zorlea apofasea realizat di autorităţ. Moțiunea va s’hibă votată ñiercuri, kiro tu cari comisiile di specialitate ditu Senat lipseaşti s’acaţă tu debatu tru aestă stămână ună ordonanță emisă di guvernu mutrinda plafonarea și sumvenționarea a păhadzloru la energie electrică și gaze. Cu tuti aestea, prinţipalili partidi di guvernământu, PNL și PSD nu s-akicăsiră nica ti perioada tru cari lipseaşti s’hibă băgată tu lucru noua schemă di plafonari și sumvenționari. Social-democrațlli vor ca schema s’hibă băgată tu lucru retroactiv ahurhinda cu yinaru, kiro tu cari libearalii spun că aeastă minari poati s’aducă probleme di constituționalitate.



    OLIMPITLLI. Natalia Ushkina, reprezentanta a Româniillei la concursul di biatlon bitisi competitia pi loclu 57 la proba individuala di 15 di kilomeatri la Jocurile Olimpiti di iarna di Beijing. Tru concursul di slalom uriaș, tut ditu România, Maria Ioana Constantin, amintă locul 45 și ună altă sportivă ditu delegația a noastră, Raluca Stramaturaru llia parti adză la cursa di ludzi. Aduţemu aminti că la actuala ediție a Jocurilor Olimpiţi di iarnă, România easti reprezentată di ună delegație di 21 di sportivi.



    Autoru: Udălu a hăbărlor


    Armânipsearia: Taşcu Lala


  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    COVID-19. Cama di 4.100 di cazuri năi di COVID-19 și 16 di decesi asociati fură raportati luni dit aproapea aţeali 30.700 di testi. Nai pțăn 400 di pacienți suntu la tearapie intensivă. Tru 11 di căsăbadz rata di infectare cu COVID-19 easti cama di 3 la nille, tu capitala București și giudeţlu Ilfov dit sud tora pe lista galbenă, pi ningă Cluj (nord-vest), cu rate di cama di 2 la nille. Tu aistu kiro, rata di vaccinare armâne scădzută. Maş 2.700 di persoane feaţiră prima doză tru 24 săhăţ ditu soni, di aproapea 3 ori sum media a dzăliloru ditu soni. Până tora, aproapea 42% dit populație ari faptă nai ma pţănu ună doză di vaccin. Arăspândirea a variantăllei Omicron declanșă unu şingiru di misuri di protecție 160 di centre di evaluare tru ambulatoriu va s’hibă opearaționale ahurhinda cu aestă stămână, tra s’ñicureadză zorea ţi easti băgată pi spitali.



    TOC. Consiliul a Băncăllei Naţionali a Româniillei poate s’apufusească adză criştearea ma largu a ratăllei mutrinda toclu di politică, aflatu tru aestu kiro la 1,75% tru an. Criștearea easti aștiptată, avânda tru videală creastirea a ratei inflația tru România și tru xinătati. Rata a toclui di politică monetară fu majorată atea ditu soni oară tru brumaru, ama maş cu 0,25%, aţea ţi easti ma pțănu andicra di s’aștipta analiștilli.



    DIPLOMAȚIA. Ministrul di externe ali Românie, Bogdan Aurescu, avu muabeţ adză București cu omologlu a lui pakistanez Makhdoom Shah Mahmood Hussain Qureshi. Vizita s’ţăni tru contextul a evoluțiilor pozitive ditu soni tru ligăturli bilaterale, inclusiv agiutorlu datu di Islamabad tra gaereţli fapti di autoritățlor române tra s’lli scoată cetățeanilli români și aliaț, cum și a 156 di cetățeni afgani vulnearabili dit Afganistan tru agstu și yismăciuni 2021. Aţelli 2 oficiali va să zburască ti hălăţli di anvărtuşeari a ligăturloru bilatearale, ti făţeari ma sănătosu dialoglu politic și cooperarea economică. Un acordu di coopearari anamisa Camera di Comerțu și Industrie a Româniillei și Asociația Camerelor di Comerțu și Industrie dit Pakistan, cum și un acordu-cadru mutrinda alăxerli di studență ntră Universitatea Politehnică di București și Universitatea dit Islamabad suntu ndauă dit documentili simnate tru cadurlu aluştui evenimentu a vizităllei.



    MUABET. Adză s’tănu muabeţ Geneva, Elveția, di oficialli americani și ruși tu ligătură cu catandisea dit Ucraina. Părțăli spusiră că au rezerve tu ţi mutreaşti agiundzearea la un compromis potențial. Rusia declară viniri că nu va s’tragă mănă la zorea băgată și feaţi timbihi că muabeţli pot s’hibă curmati, kiro tu cari Washingtonlu spusi că nădiili di sucţesu suntu multu scădzute. Muabeţli s’ţănu tu hăvaia-a găilipserloru tu ligătură cu anvărtuşearea militară ali Rusie aproapea di sinurlu cu Ucraina și asparizma că Moscova poati s’atacă diznău văsilia, după ţi aputrusi şi aliki Crimeea tru 2014. Ucraina caftă aderarea la NATO, ama Moscova caftă garanții că NATO nu nu va s’ducă ma largu cu tindearea cătă apirită. Dupu andamasea di Geneva va s’aibă muabeţ stămâna aeasta anamisa di oficialii ruși și NATO di Bruxelles, kiro tu cari ună andamasi ali OSCE cari va s’tănă Viena easti programată, tutu aşi, s’aibă tu amprotusa catandisea ditu Ucraina.


    Autoru: Udălu a hăbărlor


    Armânipsearia: Taşcu Lala






  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    COVID-19 Autoritățile române dimănamaă adză 1.096 di cazuri năi di COVID-19 tru 24 săhăţ ditu soni, aproapea 450 di cazuri ma pțănu andicra di aoa şi ună stămână. Fură raportati și altie 107 di decese ligati di Covid, 15 ditu eale di la ună dată anterioară. Tru aestu kiro, tru capitala București rata di infectare scădzu la 1,95 cazuri la ñille. Un avion di linie Tarom easti programat s’aducă năpoi tru patridă aţelli 36 di cetățeni români ambudyiusiţ tru Africa di Sud, după ţi azboiurli cătră și ditu atea văsilie fură curmati cu scupolu tra s-nu s’arăspăndească naua variantă di coronavirus Omicron.



    VACANTA Ditu weekendul tricutu româñilli s’hărsescu di ună vacanţa şcurtă. Cu sărbătorli ofiţiale di marță, 30 di brumaru și ñiercuri, 1 di andreu, guvernul apufusi s’facă și dzuua di luni dzuuă nilucrătoare. Mulță români aleapsiră s’treacă aesti dzăli adyi tru stațiuni montane ică balneare, ama și city break-urile tru locații istoriţi fură alidzeri populare. Marți, 30 di brumaru, românii ortodocși îlu yiurtusescu pi Sâmtul Andrei, hramlu ali Românie. Arăspândi zborlu al Dumidză tru Dobrogea di astăndză pi litoralu ali Âmarea Lae. Cama di 900.000 di români poartă numa a lui. Niercuri, 1 andreu, ti Dzuua Națională ali Românie, va s’aibă paradi și ţeremonii militare tru tută văsilia, inclusiv tru capitala București. Di itia a pandemiillei, ama, aesti evenimente va s’hibă cama apridunati. Tru mulţă căsăbadz ditu România videlliurli di pi geadei di sărbători va s’hibă apreasi tru aţea seară și va s’hibă dişcllisi pănăyiruri ti Cărciun.



    HANUKCA Adetea Hanukkah anvărtuşeadză pistea si nădia tru arada a membrilor comunitatillei uvrieşti, dclară prezidentulu a Romaniillei Klaus Iohannis, tu unu mesaj pitricutu cu furñia aliştei sarbatoare. Oficialu român nica spusi tru aestă noimă angajamentul ali Românie ti s’prevină și s’combată antisemitismul. Tu arada a lor, premierlu Nicolae Ciucă și prezidentulu a Camerăllei Deputațlor, Marcel Ciolacu, loară parti dumănică seara la Opera Națională di București la ună ţeremonie tru cari fu apreasă prota ţeară Hanukkah. Aţell 2 oficiali nica cundilleadză ca Israelu easti un aliat importantu tră România. Festivalu a Videlliurloru, așa cum easti cunuscut și Hanukkah, ţăni 8 dzăli și comemoreadză recupeararea a Ierusalimului și ri ahărdzearea-a ma deapoa Doilui Templu dupu ună alumtă istorică tră populu uvreu ditu secolu al II-lea ninti di Hristolu.



    MIGRANȚI Prezidentulu a Comisiillei Europene, Ursula von dir Leyen, și secretarlu genearal al NATO, Jens Stoltenberg, tăxiră că va s’anvărtuseadză coopeararea contra a fuvirserloru hibridi cari yin ditu Belarus și Rusia. Aţelli doi ofiţiali feaţiră dumănică ună vizită comună tru Lituiania și Letonia, cari, deadunu cu Polonia, s’ampulisescu cu un flux di migranț paranomu. Ursula Von dir Leyen și Jens Stoltenberg lu stipsiră Minsk di orchestrarea a crizăllei migranților, mutrită ca ună fuvirseari hibridă la adresa UE, ama Belarus nu apruke stepsurli. Vizita a aţiloru 2 oficiali s’faţi ninti a unei andamasi a miniștrilor di externe ai NATO di marță și ñiercuri tru Letonia. Va s’hibă vinitu și secretarlu di stat ali SUA Antony Blinken. S’așteaptă ca participanțălli la andamasi să-și spună găilipsearea tu tu ligătură cu anvărtuşearea a askerillei arusă apropea di sinurlu cu Ucraina.



    Statele membre ale Organizației Mondiale a Sănătății OMICRON analizeadză tră yinitoarili 3 dzăli ună apandisi globală la pandemia di COVID-19. OMS feaţi timbihi adză că naua variantă, Omicron, prezintă un riscu global multu mari” di creastiri a infecțiilor, ama cundille, tutunăoară, că ari nica multe incertituditui tu ligătură cu piriclliurli și rata di transmiteari a aliştei variantă. Miniștrilli a sănătatillei dit G7 llia parti la ună conferință online mutrinda varianta Omicron, ţi fu aflată ti prota oară tru Africa di Sud. Omicron fu aflatu tru alti părță a lumillei, inclusiv tru Țările di Nghiosu, Danemarca și Australia”. Ma multi stati curmară azboiurli cătă și dicătă văsiliili ditu sudul ali Africă, tru ună gaereti ta s’ambudyiusească arăspândearea variantăllei.



    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearea: Taşcu Lala




  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională


    COVID-19 Autoritățile române dimănamaă adză 1.096 di cazuri năi di COVID-19 tru 24 săhăţ ditu soni, aproapea 450 di cazuri ma pțănu andicra di aoa şi ună stămână. Fură raportati și altie 107 di decese ligati di Covid, 15 ditu eale di la ună dată anterioară. Tru aestu kiro, tru capitala București rata di infectare scădzu la 1,95 cazuri la ñille. Un avion di linie Tarom easti programat s’aducă năpoi tru patridă aţelli 36 di cetățeni români ambudyiusiţ tru Africa di Sud, după ţi azboiurli cătră și ditu atea văsilie fură curmati cu scupolu tra s-nu s’arăspăndească naua variantă di coronavirus Omicron.



    VACANTA Ditu weekendul tricutu româñilli s’hărsescu di ună vacanţa şcurtă. Cu sărbătorli ofiţiale di marță, 30 di brumaru și ñiercuri, 1 di andreu, guvernul apufusi s’facă și dzuua di luni dzuuă nilucrătoare. Mulță români aleapsiră s’treacă aesti dzăli adyi tru stațiuni montane ică balneare, ama și city break-urile tru locații istoriţi fură alidzeri populare. Marți, 30 di brumaru, românii ortodocși îlu yiurtusescu pi Sâmtul Andrei, hramlu ali Românie. Arăspândi zborlu al Dumidză tru Dobrogea di astăndză pi litoralu ali Âmarea Lae. Cama di 900.000 di români poartă numa a lui. Niercuri, 1 andreu, ti Dzuua Națională ali Românie, va s’aibă paradi și ţeremonii militare tru tută văsilia, inclusiv tru capitala București. Di itia a pandemiillei, ama, aesti evenimente va s’hibă cama apridunati. Tru mulţă căsăbadz ditu România videlliurli di pi geadei di sărbători va s’hibă apreasi tru aţea seară și va s’hibă dişcllisi pănăyiruri ti Cărciun.



    HANUKCA Adetea Hanukkah anvărtuşeadză pistea si nădia tru arada a membrilor comunitatillei uvrieşti, dclară prezidentulu a Romaniillei Klaus Iohannis, tu unu mesaj pitricutu cu furñia aliştei sarbatoare. Oficialu român nica spusi tru aestă noimă angajamentul ali Românie ti s’prevină și s’combată antisemitismul. Tu arada a lor, premierlu Nicolae Ciucă și prezidentulu a Camerăllei Deputațlor, Marcel Ciolacu, loară parti dumănică seara la Opera Națională di București la ună ţeremonie tru cari fu apreasă prota ţeară Hanukkah. Aţell 2 oficiali nica cundilleadză ca Israelu easti un aliat importantu tră România. Festivalu a Videlliurloru, așa cum easti cunuscut și Hanukkah, ţăni 8 dzăli și comemoreadză recupeararea a Ierusalimului și ri ahărdzearea-a ma deapoa Doilui Templu dupu ună alumtă istorică tră populu uvreu ditu secolu al II-lea ninti di Hristolu.



    MIGRANȚI Prezidentulu a Comisiillei Europene, Ursula von dir Leyen, și secretarlu genearal al NATO, Jens Stoltenberg, tăxiră că va s’anvărtuseadză coopeararea contra a fuvirserloru hibridi cari yin ditu Belarus și Rusia. Aţelli doi ofiţiali feaţiră dumănică ună vizită comună tru Lituiania și Letonia, cari, deadunu cu Polonia, s’ampulisescu cu un flux di migranț paranomu. Ursula Von dir Leyen și Jens Stoltenberg lu stipsiră Minsk di orchestrarea a crizăllei migranților, mutrită ca ună fuvirseari hibridă la adresa UE, ama Belarus nu apruke stepsurli. Vizita a aţiloru 2 oficiali s’faţi ninti a unei andamasi a miniștrilor di externe ai NATO di marță și ñiercuri tru Letonia. Va s’hibă vinitu și secretarlu di stat ali SUA Antony Blinken. S’așteaptă ca participanțălli la andamasi să-și spună găilipsearea tu tu ligătură cu anvărtuşearea a askerillei arusă apropea di sinurlu cu Ucraina.



    Statele membre ale Organizației Mondiale a Sănătății OMICRON analizeadză tră yinitoarili 3 dzăli ună apandisi globală la pandemia di COVID-19. OMS feaţi timbihi adză că naua variantă, Omicron, prezintă un riscu global multu mari” di creastiri a infecțiilor, ama cundille, tutunăoară, că ari nica multe incertituditui tu ligătură cu piriclliurli și rata di transmiteari a aliştei variantă. Miniștrilli a sănătatillei dit G7 llia parti la ună conferință online mutrinda varianta Omicron, ţi fu aflată ti prota oară tru Africa di Sud. Omicron fu aflatu tru alti părță a lumillei, inclusiv tru Țările di Nghiosu, Danemarca și Australia”. Ma multi stati curmară azboiurli cătă și dicătă văsiliili ditu sudul ali Africă, tru ună gaereti ta s’ambudyiusească arăspândearea variantăllei.


    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearea: Taşcu Lala




  • UPDATE: 433 de persoane confirmate, până în prezent, cu noul coronavirus

    UPDATE: 433 de persoane confirmate, până în prezent, cu noul coronavirus

    433 de persoane au fost confirmate, până în prezent, cu noul coronavirus, în România, iar două persoane au decedat, a informat, duminică, Grupul de Comunicare Strategică (GCS).

    Astăzi, 22 martie, au fost înregistrate primele 2 decese pe teritoriul României ale unor pacienţi infectaţi cu noul tip de coronavirus. Este vorba despre pacientul în vârstă de 67 de ani confirmat cu COVID-19 pe 18.03.2020 la UPU din cadrul Spitalului Filiaşi şi transferat în aceeaşi dată la SCBI Craiova, pacientul avea afecţiuni preexistente foarte grave, patologie neoplazică în stadiu terminal (cancer). Al doilea pacient, în vârstă de 74 de ani, era internat la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale Dr. Victor Babeş – Bucureşti, transferat de la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, având o boală cronică preexistentă pentru care se afla în programul de dializă, a indicat GCS

    Au fost înregistrate 66 de noi cazuri de îmbolnăvire. Pacienţii nou confirmaţi cu infecţie au vârste între 9 ani şi 74 de ani, a precizat GCS.


    64 de persoane au fost declarate vindecate şi externate.


    La Terapie intensivă, în acest moment, sunt internaţi 14 pacienţi, dintre care trei în stare gravă. Starea de sănătate a celorlalţi pacienţi este bună, staţionară.


    În România, în carantină instituţionalizată se află 4.803 de persoane. Alte 65.799 sunt în izolare la domiciliu şi se află sub monitorizare medicală.


    MAI a întocmit, până în prezent, 129 de dosare penale, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută şi pedepsită de Codul Penal, și a aplicat 520 de sancţiuni contravenţionale, pentru nerespectarea măsurilor de izolare/carantină.


    GCS mai spune că În ceea ce priveşte situaţia cetăţenilor români aflaţi în alte state, potrivit informaţiilor obţinute de misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate, până în prezent, 43 de cetăţeni români au fost confirmaţi ca fiind infectaţi cu COVID-19 (coronavirus): 33 în Italia, 4 în Spania, 2 în Namibia, unul în Luxemburg, unul în Irlanda, unul în Tunisia şi unul în Franţa. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) şi până la acest moment, 8 cetăţeni români aflaţi în străinătate, 7 în Italia şi unul în Franţa, au decedat,

    Cetățenii sunt rugați să ia în considerare doar informaţiile verificate prin sursele oficiale şi să apeleze pentru recomandări şi alte informaţii la linia TELVERDE – 0800.800.358. Numărul TELVERDE nu este un număr de urgenţă, este o linie telefonică alocată strict pentru informarea cetăţenilor.

    Românii aflaţi în străinătate pot solicita informaţii despre prevenirea şi combaterea virusului la linia special dedicată lor +4021.320.20.20.


    sursa: agerpres