Radio România Internațional

Tag: infectii respiratorii

  • Alertă epidemiologică în România

    Alertă epidemiologică în România

    Pentru a treia
    săptămână consecutivă, incidenţa infecţiilor respiratorii înregistrate în
    România a depăşit nivelul mediu calculat pentru ultimele sezoane, iar
    autorităţile au considerat că se impune instituirea stării de alertă epidemiologică.
    Institutul Naţional de Sănătate Publică a raportat peste 130 de mii de cazuri
    de infecţii respiratorii, în doar o săptămână, şi mai mult de 9 mii de cazuri
    de gripă clinică. Numărul cazurilor de infecţie respiratorie diagnosticate se
    referă la săptămâna 22 – 28 ianuarie, iar constatarea este că, faţă de acelaşi
    interval al iernii trecute, numărul bolnavilor este cu 35 la sută mai mare.

    Creşterea faţă de săptămâna anterioară este de 8 la sută. În ceea ce priveşte
    cazurile de gripă, numărul bolnavilor a crescut, săptămânal, cu aproape 2 mii
    şi este mult mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Totuşi, situaţia
    este mai bună în ceea ce priveşte infecţiile respiratorii acute severe, care
    sunt acum mai puţine faţă de săptămâna precedentă, dar şi faţă de anul trecut.     Numărul
    deceselor provocate de virusul gripal a ajuns la 50, a informat Institutul de
    Sănătate Publică.


    Ministrul sănătăţii, Alexandru Rafila, nu exclude scenariul
    în care cazurile de îmbolnăvire să nu atingă nivelul maxim înregistrat anul
    trecut. Nu o să avem o situaţie în care să fie declarată epidemie pentru că,
    aşa cum observaţiile noastre o arată, menţinerea acestui trend crescător este
    limitată şi până la sfârşitul lunii februarie probabil că valorile vor fi mai
    mici, a spus şeful de la Sănătate. El a precizat că alerta epidemiologică nu
    presupune restricţii, ci doar pregăteşte sistemul medical pentru o situaţie mai
    rea.

    Alexandru Rafila: Este vorba de o a treia săptămână de
    creştere consecutivă peste nivelul mediu înregistrat în ultimii 5 ani. Se
    numeşte săptămână epidemică. Au fost două astfel de săptămâni. Aceasta este cea
    de-a treia. Nu este absolut nimic diferit faţă de situaţia de anul trecut, nu
    se instituie niciun fel de restricţii; are legătură cu pregătirea sistemului de
    sănătate pentru un număr mai mare de infecţii respiratorii încât să putem să
    asigurăm toate resursele necesare unităţilor sanitare.


    În afară de
    măsurile dispuse în unităţile medicale, există recomandări pentru şcoli. Responsabilii
    instituţiilor de învăţământ trebuie să asigure materialele sanitare necesare şi
    să-i informeze pe părinţi cu privire la simptome şi la importanţa reţinerii
    copiilor acasă, dacă au semne de infecţii respiratorii. Pentru populaţie, în
    general, rămân valabile recomandările deja cunoscute: evitarea aglomeraţiilor,
    respectarea regulilor de igienă, izolare la domiciliu în caz de îmbolnăvire,
    folosirea măştilor de protecţie, dacă e necesar, şi, nu în ultimul rând, recomandarea
    privind vaccinarea antigripală, mai ales în cazul categoriilor vulnerabile.


  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 22.01 – 28.01.2023

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 22.01 – 28.01.2023

    Agiutoru tră păltearea facturilor


    Tru România ahurhi, săptămâna aesta, tipărirea cardurilor tru agiutorlu a pirsoanelor difavorizate tră păltearea utilităților la energie. Deapoa, di la 1 di scurtu, poștașllii români va s’bată tru ușile a aţiloru aproaoea 2,8 milioane di familii tra s’lă da cardul cari va s’poată s’hibă ufilisitu, ditu 20 di scurtyu, tră achitarea facturilor la curent şi căldură, sum tute formele ei di producere. Cardul va s’hibvă ancărcat cu 700 di lei (circa 140 di euro) reprezentânda prima tranşă a unui agiutoru total di 1.400 di lei tră tutu anul 2023. Adutemu aminti că păhadzlli la curent și gaze plăscăniră, creânda probleme maxus ti pirsoanili cu amintatiţi ñiţ. Ti atea, tră tuț muştiradzlli casniţ ditu România funcţionează un sistem di plafonare şi compinsare a păhadzloru.



    Creastirea economică și pistipsearea la români


    Ma multu di giumitate ditu români s’declară multu zñiipsiţ di creastirea a păhadzloru. Dimi, 28% spusiră ti păhadz, inflaţia şi utilităţile ca hiinda principalele probleme pi cari actuala cumănduseari a văsiliillei lipseaşti s’lu ndreagă, deapoa nivelu di bană, tiñiili di cafi mesu și pensiile. Un recent sondaj di opinie nica spuni că 75% ditu români sunt cu minduita că văsilia acăţă ună cali alătusită și maş 12% lugursescu că direcţia easti bună. Canda tra să-lli contradzăcă, Comisia Naţională di Strategie şi Prognoză estimă că România nregistră, anul tricut, ună creastire record a Produsului Intern Brut andicra di 2021 – di la aproximativ 240 la aproapea 290 di miliardi di euro. Comisia pruveadi, ama, tră 2023 ună ayăliseari a creastirii economiei la 2,8%, di la 4,9 tru anul precedent. Rata inflaţiei va să scăda semnificativ până la insita a anului la 8%, di la 16,4 procente tru 2022.



    Infecţii respiratorii multu ma pţăni tru România


    După ună creaștire tru prima parte a aluştui an, numirlu a infecţiilor respiratorii scădzu cabaia multu tru România. Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, declara că ari nădie ca, anlu yinitoru, s’aibă ună altă abordare a vaccinarillei antigripale, cari s’ducă la protejarea a unui numir cât ma mare di persoane contra infecţiei gripale, cari adiuţi emu cazuri grave di lăndzidzări, emu moartea. El nica spusi că tră ună anvăleari vaccinală cari s’controleadză ună epidemie sezonieră di gripă lipseaşti s’hibă vaccinate pisti 3,5 milioane di persoane ditu categoriile cari prezintă riscuri. Ministrul Rafila easti cu minduita că România va s’intră pi un trend descendentu și va s’treacă ghini pisti actualul sezon gripal, cari tru aest an vini mult ma ayoñea andicra di añilli precedenţi.



    Un fapt divers cu impact social vărtosu


    Un incidentu tragic faptu tru Capitală, iu ună mulleari fu vătămată di ună haită di căñi, adusi diznău tru atenţia opiniei publice românești problema animalelor fără stăpân. Tu kirolu a săptămânăllei, criscură hăbărli mutrinda anchete şi controale, ama nitiunu căbătli nu fu aflatu. Căbatea easti arcată di la Autoritatea tră Supravegherea şi Protecţia Animalelor, ţi tăni di Primăria Generală, la Poliţia Locală a sectorului tru cari s’feaţi incidentul, acuzată că nu ş’feaţi borgea tra să-lli amendeadză pi atelli cari abandoneadză căñilli ică nu-lli sterilizeadză.



    Raport GRECO


    România implementă ică trată tru mod corespunzător majoritatea a recomandărilor ti prevenirea a corupţiillei tru arada a parlamentarilor şi a magistraţilor – lugurseaşti grupul di state contra corupţiei GRECO ditu cadrul Consiliului Europăllei. Tru un raport dat publicitatillei săptămâna aesta, organismul lugurseaşti că Bucureştiul lipseaşti, ama s’facă cama multu tu ligătură cu conflictili di interese şi introduţearea a regulilor legate di interacţiunea membrilor Parlamentului cu aţelli cari fac activităţi di lobby. Adoptarea a noilor legi ale justiţiei reprezintă jgllioati ninti şi di simasie, cari lipseaşti, ama adăvgarin şi pritu implementarea efectivă a noilor pruvideri – mai considiră GRECO.



    România și polimlu ditu Ucraina


    Pentagonul va s’ţănă ñilli di askirladz tră nai pţănu nica 9 meşi la baza românească Mihail Kogălniceanu, aproapi di conflictul ditu Ucraina, dimăndară oficiali americani citaţi di publicația The New York Times. La aestă bază ditu sud-estul a v4siliillei suntu arădăpsiţ, di veara tricută, circa 4.000 di militari ditu Divizia 101 Aeropurtată a SUA. Cara nai ma mulță militari xeñi aflați tru România tră anvărtuşearea a Flancului Estic aliat sunt americani, nu dipu ma ptăni suntu si francezi, canadieni, britanici, italieni, olandezi, polonezi i portughezi. Dimi, miniștrii di Externe francez, Catherine Colonna, și olandez, Wopke Hoekstra, fură călisiţ, viniri, tru România, tră s’veada trupile a văsiliiloru a lor di la Baza di la Cincu.



    164 di ani di la Unirea Principatilor Române


    Aoa şi 164 di ani, pi 24 di yinaru, Principatele Moldovei și Ţării Românești s’făţea ună sumu cumădusearea a idyiului domnitor – Alexandru Ioan Cuza, ditu videală istorică evenimentul politic hiinda lugursitu prima etapă tru thimilliusearea a statului unitar român modern, faptă tru 1918. Și anlu aestu, 24 Yinaru fu ună furñie di sărbătoare tru tută România. Tru tute garnizoanele iu suntu anălţati monumente dedicate a Unirillei Principatelor Române fură ceremonii militare, iara tru biseriţli ortodoxe fură oficiate slujbe di Te Deum. Epicentrul a manifestărlor fu Iaşi, un kiro ma ninti capitală a Moldovei, deapoa, tră un şcurtu kiro, una ditu aţeali dauă capitale a Principatelor proaspitu Unite.



    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearia: Taşcu Lala







  • Retrospectiva săptămânii 22.01 – 28.01.2023

    Retrospectiva săptămânii 22.01 – 28.01.2023

    Ajutor pentru plata facturilor

    În România a început, săptămâna aceasta, tipărirea cardurilor în sprijinul persoanelor defavorizate pentru plata utilităților la energie. Apoi, de la 1 februarie, poștașii români vor suna la ușile a aproximativ 2,8 milioane de familii pentru a le înmâna cardul care va putea fi utilizat, din 20 februarie, pentru achitarea facturilor la curent şi căldură, sub toate formele ei de producere. Cardul va fi încărcat cu 700 de lei (circa 140 de euro) reprezentând prima tranşă a unui ajutor total de 1.400 de lei pentru întreg anul 2023. Amintim că prețurile la curent și gaze au explodat, creând probleme în special persoanelor cu venituri mici. De aceea, pentru toți clienţii casnici din România funcţionează un sistem de plafonare şi compensare a prețurilor.

    Creșterea economică și încrederea la români

    Mai mult de jumătate dintre români se declară foarte afectaţi de creşterea preţurilor. De altfel, 28% au identificat preţurile, inflaţia şi utilităţile ca fiind principalele probleme pe care actuala conducere a țării ar trebui să le rezolve, apoi nivelul de trai, salariile și pensiile. Un recent sondaj de opinie mai arată că 75% dintre români sunt de părere că ţara merge mai degrabă într-o direcţie greşită și numai 12% consideră că direcţia este bună. Parcă pentru a-i contrazice, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză a estimat că România a înregistrat, anul trecut, o creştere record a Produsului Intern Brut faţă de 2021 – de la aproximativ 240 la aproape 290 de miliarde de euro. Comisia prevede, însă, pentru 2023 o încetinire a creşterii economiei la 2,8%, de la 4,9 în anul precedent. Rata inflaţiei va scădea semnificativ până la sfârşitul anului la 8%, de la 16,4 procente în 2022.

    Infecţii respiratorii mult mai puține în România

    După o creștere în prima parte a acestui an, numărul infecţiilor respiratorii a scăzut substanţial în România. Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a declarat că speră ca, anul viitor, să existe o altă abordare a vaccinării antigripale, care să ducă la protejarea unui număr cât mai mare de persoane împotriva infecţiei gripale, care produce atât cazuri grave de îmbolnăvire, cât şi decese. El a mai spus și că pentru o acoperire vaccinală care să controleze o epidemie sezonieră de gripă ar trebui să fie vaccinate peste 3,5 milioane de persoane din categoriile care prezintă riscuri. Ministrul Rafila este de părere că România va intra pe un trend descendent și va trece cu bine peste actualul sezon gripal, care în acest an a venit mult mai repede decât în anii precedenţi.

    Un fapt divers cu impact social puternic

    Un incident tragic petrecut în Capitală, unde o femeie a fost ucisă de o haită de câini, a readus în atenţia opiniei publice românești problema animalelor fără stăpân. Pe parcursul săptămânii, s-au înmulţit anunţurile privind anchete şi controale, însă niciun vinovat nu a fost identificat. Vina este aruncată de la Autoritatea pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor, ce aparţine de Primăria Generală, la Poliţia Locală a sectorului în care a avut loc incidentul, acuzată că nu şi-a făcut datoria de a-i amenda pe cei care abandonează câinii sau nu-i sterilizează.

    Raport GRECO

    România a implementat sau a tratat în mod corespunzător majoritatea recomandărilor cu privire la prevenirea corupţiei în rândul parlamentarilor şi a magistraţilor – consideră grupul de state împotriva corupţiei GRECO din cadrul Consiliului Europei. Într-un raport dat publicităţii săptămâna aceasta, organismul consideră că Bucureştiul trebuie, însă, să facă mai mult în privinţa conflictelor de interese şi introducerii regulilor legate de interacţiunea membrilor Parlamentului cu cei care fac activităţi de lobby. Adoptarea noilor legi ale justiţiei reprezintă paşi înainte importanţi, care trebuie, însă, urmaţi şi de implementarea efectivă a noilor prevederi – mai consideră GRECO.

    România și războiul din Ucraina

    Pentagonul va menţine mii de soldaţi pentru cel puţin încă 9 luni la baza românească Mihail Kogălniceanu, aproape de conflictul din Ucraina, au anunțat oficiali americani citaţi de publicația The New York Times. La această bază din sud-estul țării sunt staţionaţi, de vara trecută, circa 4.000 de militari din Divizia 101 Aeropurtată a SUA. Dacă cei mai mulți militari străini aflați în România pentru întărirea Flancului Estic aliat sunt americani, nu lipsesc nici francezi, canadieni, britanici, italieni, olandezi, polonezi ori portughezi. De altfel, miniștrii de Externe francez, Catherine Colonna, și olandez, Wopke Hoekstra, au fost invitați, vineri, în România, pentru a vizita trupele țărilor lor de la Baza de la Cincu.

    164 de ani de la Unirea Principatelor Române

    Acum 164 de ani, pe 24 Ianuarie, Principatele Moldovei și Ţării Românești se uneau sub conducerea aceluiași domnitor – Alexandru Ioan Cuza, din punct de vedere istoric evenimentul politic fiind considerat prima etapă în crearea statului unitar român modern, desăvârşită în 1918. Și anul acesta, 24 Ianuarie a fost prilej de sărbătoare în toată România. În toate garnizoanele unde sunt ridicate monumente dedicate Unirii Principatelor Române au fost ceremonii militare, iar în bisericile ortodoxe au fost oficiate slujbe de Te Deum. Epicentrul manifestărilor a fost la Iaşi, cândva capitală a Moldovei, apoi, pentru o scurtă perioadă, una din cele două capitale ale Principatelor proaspăt Unite.