Radio România Internațional

Tag: Inflatia

  • Orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre

    Orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre

    Parlamentul European a adoptat o
    rezoluţie legislativă privitoare la orientările pentru politicile de ocupare a
    forței de muncă ale statelor membre. Comisia Europeană a propus actualizarea
    acestor orientări şi pune un accent deosebit pe situația generată de pandemia
    de COVID-19, pe asigurarea echității sociale și a sustenabilității economice
    ale tranziției verzi și ale celei digitale, precum și pe inițiativele politice
    recente ca răspuns la invadarea Ucrainei de către Rusia.

    Uniunea Europeană
    trebuie să depună eforturi în vederea elaborării unei strategii coordonate
    pentru atinegrea unor niveluri ridicate de ocupare a forței de muncă. Acest
    lucru implică promovarea convergenței economice și sociale ascendente, a
    locurilor de muncă de calitate și a îmbunătățirii condițiilor de muncă, prin
    sprijinirea și completarea activităților statelor membre, precum și prin piețe
    ale forței de muncă orientate spre viitor.

    Despre acest subiect a vorbit în
    Parlamentul European, Eugen Tomac, eurodeputat.

    Cred că în această
    perioadă este absolut esențial să cuplăm agenda europeană la nevoile
    cetățenilor europeni. Criza generată de război, criza energetică, inflația au
    pus pe masa decidenților europeni provocări uriașe. Tocmai de aceea, cred că
    politicile pe care le pregătește Comisia trebuie să răspundă acestor așteptări,
    pentru că oamenii au facturi foarte mari, au ore de muncă în plus, însă venituri
    mult mai mici raportat la necesități. Tocmai de aceea, cred că este esențial să
    înțelegem că putem combate sărăcia și proteja locurile de muncă prin investiții
    și politici adaptate la nevoile societății de astăzi.


    Pentru a beneficia de o forță de
    muncă dinamică și productivă și de noi modele de muncă și de afaceri la nivel
    european, statele membre trebuie să colaboreze cu partenerii sociali pentru
    condiții de muncă corecte, transparente și previzibile, asigurând astfel un
    echilibru între drepturi și obligații, atât pentru lucrători, cât și pentru
    angajatori.


  • Eurobarometru: Încrederea în UE este în creștere

    Eurobarometru: Încrederea în UE este în creștere

    Ne vom referi în continuare la rezultatele ultimului sondaj Eurobarometru privind percepţia cetăţenilor europeni asupra politicilor, poziţiilor şi evoluţiilor Uniunii Europene, realizat în perioada 17 iunie – 17 iulie 2022. Vom vedea, de asemenea, diferenţele constatate faţă de precedentul sondaj, realizat în ianuarie-februarie, înainte de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.

    Constatăm că percepţia pozitivă asupra situaţiei economiei Uniunii Europene în general, dar şi asupra economiilor statelor membre luate în particular, a scăzut uşor de la începutul anului. Majoritatea celor intervievaţi au spus că războiul din Ucraina le-a afectat grav finanţele personale şi se aşteaptă la înrăutăţiri în următoarele 12 luni.

    Principalele preocupări ale cetăţenilor europeni sunt acum, în ordine: inflaţia (34% dintre vocile exprimate, mai mult cu 10 procente faţă de sondajul din ianuarie-februarie), apoi aprovizionarea cu energie (28% acum, cu 12% mai mult decât la începutul anului) şi situaţia internaţională (tot 28%).

    Pe de altă parte, sprijinul pentru moneda Euro a atins acum cel mai înalt nivel înregistrat vreodată: 8 din 10 respondenţi din Zona Euro şi 72% la nivelul întregii Uniuni se declară în favoarea uniunii economice şi monetare europene. Mai mult cu 3% faţă de sondajul din ianuarie-februarie.

    În conformitate cu sondajele anterioare, cetățenii europeni își confirmă sprijinul ferm pentru răspunsul Uniunii Europene la agresiunea rusă în Ucraina. Sprijinul umanitar este cel mai aprobat (92% media Uniunii Europene, faţă de 75% în România), urmat de primirea ucrainenilor care fug din calea războiului (90 % media Uniunii şi 75% în ţara noastră).

    87% dintre cetăţenii europeni intervievaţi şi mai mult de 70% dintre români sunt de acord cu faptul că Uniunea Europeană ar trebui să investească în energia din surse regenerabile; 86% dintre europeni şi 70% dintre români consideră că trebuie redusă dependenţa faţă de gazele ruseşti; iar 86% la nivel european şi 70% în România susţin că stocarea gazelor în statele membre trebuie făcută rapid în perspectiva iernii.


  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Inflația — Tru România, rata anuală ali inflație va s’aibă ñiţ fluctuații tru bitisita a meslui yismăciuni și diapoa va s;’acaţă ună cali discendintă kiro di 3 trimestre, uidisitu cu Bănca Națională ali Românie – BNR. S’așteaptă că rata ali inflație s’agiungă la 13,9% tru andreu. Di altă parte, BNR faţi timbihi că previziunile mutrinda huzmetea economică tră anlu ţi yini sunt revizuite cabaia multu tru scădiari. Uidisitu cu Bănca Centrală, anlu yiitoru România va s’experimenteadză ună scădiari cabaia mari a consumului privat, sum influența a creastirillei preayalea-ayalea a tocurloru la mpărmuturli și dipozitili ţi li aru bănătorlli. Guvernul adoptă tora ayoñea prota rectificari bugetară a anlui 2022, una pozitivă, cari acată tru isapi ună creastire economică di 3,5%, veniturli bugetare pi proţlli șasi meşi și execuția bugetară tru aestă perioadă. Ministrul a Finanţilor, Adrian Caciu, spuni că dificitul bugetar poati s’hibă ţănutu sum control şi că ţinta di 5,84% tră inşita a anlui poati să s’bagă tru practico. Consiliul Fiscal, organismu indipendint cari analizeadză sustenabilitatea a politiţloru fiscale și bugetare, feaţi timbihi că rectificaria poati s’ducă la ună ţifră cari s’năstreacă dificitul țintă di 7% ditu PIB, di itia că guvernul vahi li alăthusi isăkili mutrinda adunarea a păradzloru și sumestimă ună parti ditu hărgi.



    Incendii – Incendiile di estanu zñiipsiră 150.000 di ictări tru România, dimecu di dzaţi ori ma multu andicra di media tră perioada 2006 – 2021, feaţi timbihi aţelu di ma niti capu a Gardăllei di Mediu Octavian Berceanu. Aestu feaţi timbihi, tru ună hidzeari pi Facebook, că cinușa rezultată dupu incendii poati s’aducă zñiie ti bana a oamiñiloru ditu căsăbadz, avânda tru vidială ixikea a pirdiadzloru di protecție și a centurilor verdză a localităților. Tru România fură 715 incendii anlu aestu, tru contextul a unăllei medii multianuală anterioare di 49. Nai ma mari numiru di incendii di estanu (266 tru ună stămână) sfeaţi tru bitisita a meslui marţu, cându fură zñiipsiti cama di 61.000 di ictări. România, cu 0,63% ditu suprafața a văsiliillei zñiipsită di incendii, easti pi doilu locu tru Europa, după Portugalia (0,95%), și Spania și Croația (0,56%).



    Ucraina — Prezidintulu ucrainean Volodimir Zelenski spusi că restabilirea a securitatillei la centrala nucleară ditu Zaporojye – sumu controlu a forțelor ruse – poate s’ahurhească cu misiunea internațională, ama faţi timnihi că ma s’hibă di neadzi niti cu șantajul arusescu neise cu radiații di va s’ducă ninti, veara aesta poati să scadă tru istoria a diverselor văsilii europene ca una ditu nai ma traghiţi. Prezidintulu rus Vladimir Putin s’akicăsi cu inspectorllii di la Agenția Internațională tră Energie cari viziteadză uzina, operată nica di personal ucrainean. Armâne aproapi tru linia frontului și fu agudită di obuze di ma multe ori tru stămâñili ditu soni, di aduţi asparizma ti un fănico nuclear. Ucraina și Rusia u-arucă căbatea unu alantu tră bombardamentele ditu și anvărliga a complexului di reactoare nucleare ditu sud. La sol, Kievlu relateadză că, viniri, forțili aeriene ucrainene agudiră ma multi ori pozițiili a ocupanțălor ruși ditu sudlu a văsiliillei. Tru idyiulu kiro, căsăbălu Nikopol (sud) fu bombardat di ruși adză tahina. S-avdzără explozii și tru Yevpatoria, un căsăbă ditu Crimeea, cum și tru Dnipro (centru). Tru aestu kiro, Cipru și Gărţia s’facu ună dinăpoia ali Germanie tră s’ncuntreadză ti ambudyiusearea a vizilor tră turiștilli ruși cari vor s’viziteadză UE, neise nu aproaki cllimarea ali Ucraina tră ună ahtari interdicție. Tutunăoară, dimarhilli ditu Marsilia, Lyon, Atena, Florența, Helsinki, Oslo, Riga și Tirana simnară, viniri, Kiev, un protocol di acord tră reconstrucția durabilă a căsăbadzloru ucraineañi.



    Maraton – 250 di alergători ditu daţi văsilii s-ngrăpsiră ti naima greulu ultramaraton ditu România, Cursa 2X2, cari va s’ţănă adză, la Bâlea Lac, tru Munţii Făgăraş, la ună anălţimi di pisti 2.000 di meatri. Cursa easti unu ditutre nai ma greali ultramaratoane montane ditu lume. Cursa 2X2 s’dizvărteaşti acutotalui la pisti 2.000 m, aţea ţi u spuni unică tru Europa și una ditu pțănele ditu lume. Tru aestu an, tru competiție s-ngrăpsiră algători ditu România, Moldova, Ungaria, Polonia, Germania, Olanda, Marea Britanie, Franța, Israel și Rusia. Concurențăllii va s’alagă pi niscănti di tu nai ma tehniţi trasee ditu Carpaț, agiungănda pe daua nai ma analtă kipită ditu România, Negoiu (2.535 m). Ahtări competiții s’facu pi locu accidintat, di la călici di pimintu pritu păduri și pădz alpine, până la creasti și şcămbi ică piştirei.



    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Împrumut. Guvernul di la București aprobă, ñiercuri, un proiect di nomu mutrinda ratificarea a Acordului di împrumut anamisa di România și Banca Internațională ti Reconstrucție și Dizvoltare (BIRD) tru valoare di 600 di milioane di euro și Acordul mutrinda asistența financiară nerambursabilă anamisa di România și BIRD tru suma di 24 di milioane di dolari, dimăndă purtătorlu di zboru a Guvernului, Dan Cărbunaru. Păradzlli va s’hibă ufilisiţ ti reformele pruvidzuti tru Planul Național di Recuperare și Reziliență și ti kivernisearea a crizăllei di tora umanitară la cari s’agiumsi di itia a polimlui ditu Ucraina, tru domeniile a sănătatillei, educațillei și asistențăllei socială. Tut ñiercuri, Executivlu aprobă ahărdzearea ditu fondul di intervenție a 9,5 miliuñi di lei (aproapea 2 miliuñi di euro) ti realizarea di urgență a operațiunilor di dragari a arăului Dunărea și alti lucrări speţifiţi ti suntu ananghi ti kivernisearea a catandisillei di risc la cari s’agiumsi di itia a xerillei.



    G7. Miniștrii di externe G7 caftă ali Rusie s’transferă ntrăoară tru Ucraina centrala nucleară Zaporojie, nai ma mari ditu Europa. Tru comunicatul G7 să spuni că tehnicieñilli ucraineni di la centrală lipseaşti tra s’poată s’bagă tru practico borgili a loru fără fuvirseri şi presie, lugursinda că, pritu exercitarea a unui control niacumtinatu tră centrala nucleară, Rusia bagă tru piriclliu regiunea. Catandisea ditu zona armâne apreasă. Autoritățile ucrainene spunu că rușllii bombardaă, tru hăryie, ună localitate cari easti pi mealu a Niproului, baş pisti ţentrala nucleară, di feaţi tra s’hibă vătămaţ 13 ţivili. Tut tru sudlu ali Ucraină, tru regiunea Herson, acăţată di Rusia, armata rusă ahurhi s’evacueadză familii, cu frixea că hala va s’agiungă ma lae, maxus că armata ucraineană atacă dauă apunţă strateghiţi piste Nipru. Uidisitu cu corespondintulu Radio România, administrația regională ucraineană ditu Herson dimăndă că administrația provizorie rusă a regiunillei accelereadză ndridzerli ti referendumlu mutrinda indipendința regiunillei andicra di Ucraina.






    Inflația. Banca Națională ali Românie u criscu prognoza di inflație ti bitisita a aluştui anu an la 13,9%, andicra di 12,5% estimată tru meslu mai. Uidisitu cu Banca Centrală, după ună perioadă di plată ditu trimestrul III, inflația poati s’aibă ună traiectorie discendintă, cara păzărli angro di energie și produse agroalimentare s’hăbinisescu. Ti anlu yinitoru, BNR estimeadză ună rată ali inflație di aproapea 7,5%.



    Covid19. Pisti 7.300 di cazuri năi di persoane infectate cu SARS-CoV-2 fură nregistrate tru România tru 24 di săhăţ după ţi eara adrati aproapea 25.900 di teste, dimăndă ñiercuri Ministerlu a Sănătatillei. Tutunăoară, fură raportate 26 di dicese asociate. Nai ma multe cazuri noi di COVID fură raportate tru București și tru giudițele Timiș (vest) și Cluj (nord-vest). Rata di infectare pi ună perioadă di 14 di dzăli, la nivel național, easti di 4,24 cazuri la ună ñille di bănători. Nai ma marea incidință easti tru București (9,46). Tru unitățli sanitare di specialitate, numirul a persoanilor internate tru secțiile COVID-19 agiundzi la aproape 4.000. Neise 300 di pacienți suntu yitripsiţ tru secții di terapie intensivă.






    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearia: Taşcu Lala

  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    INFLATIA. Banca Nationala ali Românieu criscu viniri rata a toclui di politica monetara ti a 6-a oara tru aestu anu, tru gaeretea tra s’ţănă sumu control inflatia. Dobânda clleaie criscu cu 0,75%, la 5,5% pi an, și intră tru lucru luni. Banca centrală apufusi, tutunăoară, s’crească tocurli la credite și la dipozite. Tănearea a unui control susto tră fluxurli di numerar di pi păzarea monetară și mențănearea a nivelurilor actuale a rezervelor minime obligatorii ti pasivele tru valută națională și xeană a bănţăloru sunt, apofasi loati viniri di Banca Națională. Experțălli s’așteaptă la ună rată anuală constantă a inflației tru T3 și la ună scădiari cu preayalea ma amanatu. Tru cirişaru rata ali inflaţie agiumsi la 15,1%.



    DIASPORA Românii ditu diaspora care au tru planu să s’toarnă și să investească tru ună afacere cari creeadză nai ma pţănu 2 năi locuri di lucru pot s’amintă finanțare di până la 40.000 di euro tru cadrul ediției a III-a a programului Start-Up Nation, dimăndă Ministerul a Turismului ditu România. Solicitanțălli a curi start-up creeadză un loc di lucru pot s’llia până la 20.000 EUR. Tra s’aibă hăiri di programul di 4 milioane EUR, solicitanțăllii lipseaşti s’prezinte dovada reședințăllei tru xinătati.



    BUGET. Ună ajustare la bugetlu di stat easti programată stămâna yinitoari tru România, uidisitu cu premierlu Nicolae Ciucă. Ntră altili, hărgili cu bunurile și serviciile va s’hibă ñicurati cu 10% ti cathi un minister. Tutunăoară, va s’hibă faptă ună analiză tra s’asigura coerența ajustarillei bugetare yinitoare și a programelor di finanțare ti România.



    ECONOMIE Est-europenii ahurhiră s’dukească efectele a polimlui ditu Ucraina ma amănatu andicra di mărli economii occidintale, di itia a crișterilor ti tiñiili di cafi mesu di 2 cifre și subvențiiloru filotimi. Tora, ama lipseaşti s’ñicureadză hărgili tra s’agiundză tru capu, să spuni tru ună analiză Reuters, uidisitu cu cari inflația di 2 cifre, creșterea cu piste 15% a păhadzloru la alimente și creaștirea a custuserloru cu energie zñiipseaşti puteaarea di hărgiueari a oamiñiloru tru Europa di Est. Tru Polonia, oamiñilli şi scurteadză vacanțele, cehllii economisesc di mâcă cama puțăn tru căsăbă și căftânda un doilu loc di lucru, kiro tru cari tru Ungaria oamiñilli ancupără ma puțăne alimente și multu ma puține bunuri di ufiliseari pi lingu kiro. Uidisitu cu analiștillli, riscul ca ună inflație cu dauă ţifre să s’tindă până tru 2023, cum și năile estimări revizuite mutrinda zona euro spuni un risc di recesiune.






    GAZ NATURAL. Ună ñicurari di 15% a consumului di gaze naturale la nivelul UE va s’intra tru lucru tru ahurhita a stămânăllei yinitoare, dimăndă președinția cehă a Consiliului UE. Regulamentul fu adoptat oficial, iar textul va s’hibă publicat luni tru Jurnalul Oficial și va s’intra tru lucru a daua dzuă. Prezidintulu ali Comisiei Europene, Ursula von dir Leyen, căftă a statilor membre să s’ndreagă ti nai ma slablu caz di suspendare a furnizarilli di gaze ali Rusie. Statele membre lipseaşti tra ş-asiguripsească di cu kiro 80% ditu necesarlu di iarnă.



    UNTOLD. Cluj Napoca, nord-vestul ali Românie, easti nicukirlu a nai ma aștiptat festival di muzică tru aestă veară, Untold. Evenimentul s’dizvărteaşti pi ma multi sţene, cu piste 200 di artiști români și xeñi, cum și nai ma buni DJ a lumillei, concertânda până dumănică seara. Tema festivalului di anlu aestu easti Templul Lunii”, un concept artistic cari scoati tru vidială comata mitologică ali Transilvanie, vidzută ca tărâm a noaptillei și ali măyie. Dzăţ di standuri vindu alimente, biuturi, strañe și gadgeturi. Organizatorlli s’așteaptă la ediția di estan s’llia parti pisti 400.000 di persoane.






    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearia: Taşcu Lala

  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    COD FISCAL. București s’duc ninti consultările anamisa di autorităț, sindicate și patronate, după ţi reprezentanțălli a mediului di emburlăki, sindicatelor și autorităților locale și spusiră niifharistusearea andicra di alăxerli pi cari guvernul ari naeti s’li facă la Codlu fiscal. Tru cadrul a muabeţloru purtate luni cu premierlu Nicolae Ciucă și ministrul di finanțe Adrian Câciu, aești căftară, ntră altili, amânarea ti anlu ţi yini a misurlor pi care guvernul ari naeti s’li bagă tru lucru di la di 1 agustu. Anamisa di aestea s’arădăpsescu acciza la alcool, taxe, plafonlu ma ñicu ti facilitățile fiscale tru sectorul a construcțiilor și ideea ca lucrătorlli cu fracțiune di normă s’păltească contribuții sociale uidisitu cu tiñia di cafi mesu minimă națională.



    INFLAȚIA. Rata anuală a inflațillei agiumsi la 15,1% tru cirisaru, andicra di 14,5% tru mai, dimăndă adză Institutlu Național di Statistică. Uidisitu cu instituția, păhadzlli la produsele nealimentare criscură cu aproapea 18%, păhadzlli la alimente criscură cu aproapea 15% și păhălu a serviciilor criscu și el cu aproapea 8%. Banca Națională a Româniillei ș-ajustă prognoza di inflație la 12,5% ti bitisita aluştui anu și la 6,7% ti bitisita a anului 2023.



    COVID. Ahurhinda di adză, actualizările COVID-19 va s’hibă lansate cafi dzuă tru România, andicra di cu si făţea siptămânal, după ună creaștiri cabaia mari a numirlui di cazuri, dublânda numirlu di noi infecții la cathi 7 dzăli. Autoritățli dimăndară marță că pisti 4.000 di persoani fură testate pozitiv tru 24 di săhăţ, ditu aţeali cama di 21.000 di teste fapti. Fură raportate și nauă decesi ligate di COVID, tuti la paciență cari avea afecțiuni tu kirolu di ma ninti. Numirlu a paciențălor cu COVID internaț easti di 1.361, cu 90 di paciență tru terapie intensivă. Uidisitu cu experțăll, naua sumvarianta Omicron cari aduţi dalaga di tora cu infecție tru tută lumea, și cari fu aflată și tru România, zniipseaşti protecția oferită emu di vaccin, emu și di imunizarea naturală, ama tru general pare ca aduţi turlii cama apridunati a lăngoarillei. Ministrul a Sănătatillei Alexandru Rafila dimăndă că misurli di prevenire armân tru vigoare, maxusu ti anvălearea a prosuplui și distanțarea fizică. Vaccinurile contra a COVID-19 suntu nica fapti urminie di autorități, maxus ti categoriili vulnerabili.



    PARTENERIAT România nu are niţi un soţ ma bun” andicra di SUA, declară secretarlu di stat ali SUA Antony Blinken, cu furñia că s-umplură 25 di ani di la lansarea a Parteneriatului Strategic anamisa di Washington și București. Tu arada a lor, foștilli ambasadori ali SUA la București declară tru ună carti că parteneriatlu strategic cu România fu ună ditu nai cama buni investiții ditu Europa tră SUA. Elli nica spunu că România agioacă un rol decisiv tru apărarea și anvărtuşearea a flancului estic al NATO și tru anvărtuşearea a stabilitatillei și securitatillei la Amarea Lae.



    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearia: Taşcu Lala

  • Evoluţii economice

    Evoluţii economice

    După mai bine de un an şi jumătate de
    valori negative, în România rata anuală a inflaţiei a redevenit pozitivă, a anunţat INS. Astfel,
    preţurile de consum au crescut cu 0,1 la sută în ianuarie faţă de aceeaşi lună
    a anului trecut, potrivit datelor prezentate, mărfurile alimentare s-au scumpit
    cu 1,12 la sută, dar cele nealimentare şi serviciile s-au ieftinit cu 0,24 la
    sută şi respectiv un procent.

    Vestea bună a revenirii în zona pozitivă fusese
    anunţată încă de acum câteva zile de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, el
    precizând că această revenire are loc pe măsură ce impactul scăderii TVA la 20%
    se epuizează. Dar, adăuga guvernatorul, nivelul inflaţiei va fi sub cel
    anticipat anterior, iar creşterea ulterioară va fi mai lentă. Toate acestea ca
    urmare a ieftinirii poliţelor RCA, a scăderii TVA cu încă un procent, la 19%, a
    eliminării celor peste 100 de taxe nefiscale, dar şi a supra-accizei la
    carburanţi începând cu 1 ianuarie 2017.

    Potrivit lui Mugur Isărescu,
    traiectoria previzionată a ratei anuale a inflaţiei îşi va păstra profilul
    ascendent, va reintră în intervalul ţintei staţionare spre finalul anului, iar
    la începutul lui 2018 va urca în jumătatea superioară a acestui interval, la
    valori mai ridicate decât cele prognozate anterior. Riscurile şi incertitudinile
    asociate perspectivei inflaţiei provin din mediul intern şi extern. Pe plan
    intern, acestea derivă, în principal, din conduita politicii fiscale şi a celei
    a veniturilor, explică guvernatorul. Pe plan extern, relevante rămân riscurile
    legate de creşterea economică în zona euro, induse de incertitudinile politice
    asociate calendarului electoral al anului 2017 şi negocierilor pentru Brexit,
    de divergenţa conduitei politicilor monetare ale principalelor bănci centrale
    din lume, precum şi de problemele sistemului bancar european.

    Tot în domeniul economic este de menţionat
    iniţiativa recentă a decidenţilor de la Bucureşti de a înfiinţa Fondul Suveran
    de Dezvoltare şi Investiţii, care va avea drept scop dezvoltarea şi finanţarea
    proiectelor de investiţii rentabile şi sustenabile, cu o valoare de peste zece
    miliarde de euro.

    Pe de altă parte, Ministerul
    Finanţelor de la Bucureşti lucrează la un nou Cod Economic al României, care va
    grupa principalele prevederi legislative în domeniu. Noul ansamblu legislativ
    va grupa codurile Fiscal şi de Procedură Fiscală, Legea înfiinţării
    societăţilor comerciale şi pe cea privind combaterea evaziunii fiscale şi este
    elaborat, susţine Ministerul de Finanţe, în colaborare cu mediul de afaceri.
    Adoptarea lui este programată la sfârşitul lunii aprilie şi vizează gruparea
    legilor din acest domeniu sub o formă mult mai uşor de înţeles.

  • Jurnal românesc – 11.11.2015

    Jurnal românesc – 11.11.2015

    Marea
    majoritate a românilor care au auzit de evenimentele din iunie ’90 susţin că nu
    ştiu adevărul şi că venirea minerilor la Bucureşti a reprezentat o mişcare
    organizată de autorităţile din epocă, relevă un sondaj făcut de INSCOP
    Research. Potrivit
    cercetării sociologice, 90% dintre români au auzit de evenimentele din 13 – 15
    iunie. 77% dintre respondenţii care au auzit de Mineriadă consideră că nu ştiu
    adevărul despre evenimentele de atunci, iar 18% declară că ştiu adevărul.
    Sondajul mai relevă că aproape 70% dintre românii care au auzit de Mineriadă
    sunt de părere că venirea minerilor în Bucureşti a reprezentat o mişcare
    organizată de autorităţile din acea perioadă, care au dorit să contracareze
    protestele din Piaţa Universităţii, în timp ce 13% cred că a fost o mişcare
    spontană a minerilor. Comandat de cotidianul
    ”Adevărul”, sondajul a fost realizat în perioada 23 octombrie – 1
    noiembrie si are o eroare de plus/minus 3%.






    Aplicarea
    noului Cod fiscal va avea ca efect creşterea consumului anul viitor, iar
    efectele se vor resimţi şi în 2017, susţine preşedintele Consiliului de
    administraţie al Bursei de Valori Bucureşti, Lucian Anghel. Potrivit acestuia,
    nu este de dorit o creştere bazată exclusiv pe consum, pentru că efectele
    pozitive ar putea fi urmate, în scurt timp, de dezechilibre macroeconomice.
    Nivelul de trai al populaţiei va putea fi îmbunătăţit pe termen lung numai dacă
    guvernul va avea şi va pune în aplicare un program de investiţii productive
    prioritare, a mai spus Lucian Anghel.






    Inflaţia anuală s-a menţinut negativă în octombrie, minus 1,6%, în urcare
    de la minus 1,7% în luna precedentă, potrivit datelor publicate, miercuri, de
    Institutul Naţional de Statistică (INS). În octombrie 2015, ponderea mărfurilor
    şi serviciilor care au înregistrat o scădere a preţurilor, comparativ cu
    aceeaşi lună din 2014, este de aproape 38%. La începutul acestei săptămâni,
    Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere rata inflaţiei pentru
    acest an, până la minus 0,7%. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a explicat că,
    în ultimele luni, evoluţia inflaţiei a fost influenţată semnificativ de
    reducerea TVA la alimente la 9 procente. Ţinta de inflaţie a BNR pentru
    următorii ani este 2,5%, plus/minus un punct procentual, a mai spun Mugur
    Isărescu.






    Preşedintele
    Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, Niculae Havrileţ, a
    declarat că sunt suficiente resurse, atât de gaze naturale, cât şi de energie
    electrică, astfel încât să nu existe surprize neplăcute în asigurarea cu
    căldură a populaţiei în sezonul rece. Potrivit acestuia, operatorii şi
    furnizorii de gaze naturale au înmagazinată o cantitate suficientă de gaze -
    2,5 miliarde de metri cubi. În privinţa energiei electrice, Havrileţ a dat
    asigurari că toţi producătorii respectă obligaţia de a avea rezerve necesare de
    cărbune şi păcură. În aceste condiţii, este posibilă chiar o diminuare cu
    câteva procente a preţului la factura finală, a mai spus preşedintele
    Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei.

  • Evoluţii economice

    Evoluţii economice

    În România, inflaţia a atins în luna decembrie a anului trecut cel mai scăzut nivel de după revoluţia din 1989, 1,5%, cu aproape un procent sub ţinta Băncii Naţionale. Scăderea anunţată de Institutul Naţional de Statistică se datorează în bună parte preţurilor unora dintre produsele alimentare, mai mici cu aproape două procente, graţie recoltelor agricole considerabile de anul trecut. În schimb, serviciile şi mărfurile nealimentare s-au scumpit cu peste 3,4 la sută fiecare. Cele mai importante scăderi le-au consemnat preţurile la ouă, ulei, fructe, zahăr, pâine şi alte produse de morărit şi panificaţie. La cartofi, fasole boabe şi alte leguminoase, s-au înregistrat, însă, creşteri de preţuri, la fel ca şi la apă, canal, salubritate, tutun şi ţigări, gaze şi energie electrică.



    Analistul economic Aurelian Dochia explică de ce scăderea inflaţiei nu se reflectă, însă, vizibil în nivelul de trai al populaţiei: Faptul că preţurile produselor alimentare au fost scăzute în ultima perioadă probabil că a contat pentru majoritatea populaţiei, întrucât în coşul de consum din România ponderea produselor alimentare este foarte mare pentru persoanele cu venituri scăzute, poate să depăşească chiar 50% din totalul cheltuielilor. Dar nu putem să ne aşteptăm la miracole în ceea ce priveşte impactul inflaţiei asupra nivelului de trai. Important este că putem spune că am scăpat de această permanentă temere şi obsesie a creşterii preţurilor, care pentru mulţi erau principalul motiv de îngrijorare, aşa cum au arătat de multe ori sondajele făcute de diverse instituţii.”



    Potrivit guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, inflaţia va continua să scadă în prima jumătate a lui 2014, însă, pe măsură ce efectele pozitive ce decurg din anul agricol bun se vor estompa, ea va înregistra din nou o creştere. Dar, spune Aurelian Dochia, prin cifra propriu-zisă obţinută România a intrat în clubul ţărilor europene dezvoltate în privinţa inflaţiei: Este, într-adevăr, un record pentru România şi cred că marchează momentul în care ajungem să ne încadrăm în normele europene. Pentru că în majoritatea ţărilor europene inflaţia este foarte scăzută şi în unele dintre aceste ţări există chiar îngrijorarea că ar putea să apară fenomenul de deflaţie, un fenomen considerat de către mulţi economişti ca fiind nedorit.”



    Aceasta pentru că face neputincioasă politica băncii centrale, majoritatea instrumentelor nemaiputând să fie folosite în condiţii de deflaţie.