Radio România Internațional

Tag: influenta

  • Retrospectiva săptămânii 24.07-30.07.2016

    Retrospectiva săptămânii 24.07-30.07.2016

    Măsuri după CSAT


    În prezent, în România nu există motive pentru ridicarea nivelului de alertă teroristă, a declarat şeful statului, Klaus Iohannis, după şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT). El a afirmat că, în conditiile multiplicării atentatelor din Europa, precum evenimentele tragice din Franta şi din Germania, în CSAT a fost prezentată o evaluare a stării de securitate a României, din perspectiva riscurilor si amenintărilor de natură teroristă. O altă temă de pe agenda Consiliului a fost Turcia, despre care preşedintele a spus că rămâne un partener strategic al României şi al UE şi un aliat indispensabil al NATO, dar şi un actor a cărui stabilitate este vitală pentru securitatea regională. De asemenea, la şedinţa CSAT au fost analizate consecinţele, pentru România, ale deciziilor luate la summitul NATO de la Varsovia, din 8, 9 iulie. Şeful statului a anunţat că brigada multinaţională decisă la summit şi găzduită de România va fi constituită în martie-aprilie 2017, potrivit planurilor Bucureştiului, cel puţin şase aliaţi fiind interesaţi de participare, printre care Polonia şi Bulgaria. La rându-i, ministrul român al Apărării, Mihnea Motoc, a precizat că brigada multinaţională se va dezvolta în jurul unei brigăzi româneşti existente, cu peste trei mii de militari şi care se află la un nivel de pregătire foarte ridicat, după standardele NATO. Pe de altă parte, tot săptămâna aceasta, un batalion de elită al Armatei Române, Rechinii albi, a plecat în Afganistan, cu misiunea de a asigura protecţia bazei militare din Kandahar (sud) şi de a consilia forţele afgane de securitate.



    România în scandalul exporturilor de arme


    România respectă cu stricteţe cele mai înalte standarde de control al exporturilor de produse militare, susţine Ministerul de Externe de la Bucureşti (MAE). Potrivit instituţiei, exporturile sunt controlate prin legislaţia internă şi reflectă angajamentele internaţionale asumate de Romania ca membru al UE, NATO, ONU şi OSCE şi ca stat parte la Tratatul privind comerţul cu arme. Autoritatea Naţională de Control aprobă licenţele de export în urma unei analize riguroase, iar România participă cu promptitudine la orice investigaţie privind destinatia unor arme fabricate în ţară, precizează MAE. Reacţia apare după ce The Guardian a publicat o amplă analiză potrivit căreia ţări est-europene, între care şi România, au aprobat, în ultimii patru ani, vânzarea discretă a unor arme către Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Iordania şi Turcia. În valoare de peste un miliard de euro, armele ar fi ajuns în Siria, a mai scris publicaţia britanică.




    Viceguvernator BNR acuzat de trafic de influenţă


    Viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, Bogdan Olteanu, este cercetat de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), sub acuzaţia de trafic de influenţă. Olteanu este bănuit că în 2008, când era preşedinte al Camerei Deputaţilor, a solicitat şi a primit de la un controversat om de afaceri, Sorin Ovidiu Vîntu, suma de un milion de euro şi sprijin electoral. În schimb, Olteanu ar fi făcut demersuri pe lângă membrii Executivului de atunci pentru numirea jurnalistului Liviu Mihaiu în funcţia de guvernator al Deltei Dunării. Potrivit procurorilor anticorupţie, Olteanu ar fi primit banii printr-un intermediar, la sediul unui partid politic.





    Scăderea deficitului bugetar


    Deficitul bugetar este, la jumătatea anului, mult mai mic faţă de cel prognozat, a anunţat Ministerul de Finanţe de la Bucureşti. Astfel, execuţia bugetului general consolidat pe primele şase luni ale anului s-a încheiat cu un deficit de circa 850 de milioane de euro, adica 0,5% din Produsul Intern Brut, faţă de 1,9%, cât a fost estimat. În comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, s-au înregistrat creşteri la încasările din impozitul pe profit, accize, contribuţii de asigurări sociale, impozitul pe salarii şi venit, precum şi din taxa pe utilizarea bunurilor. Încasările din Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA) au scăzut cu 9,5% faţă de primul semestru al anului precedent, pe fondul reducerii cotei standard de TVA şi al introducerii unei cote reduse la alimente.




    Nicio victorie pentru echipele româneşti în Europa


    Patru echipe româneşti de fotbal au jucat, săptămâna aceasta, în cupele europene. În prima manşă a turului trei preliminar al Ligii Campionilor, Astra Giurgiu a remizat, 1-1, acasă, cu danezii de la FC Copenhaga, iar Steaua Bucureşti a încheiat cu acelaşi scor partida din deplasare cu Sparta Praga (Cehia). În schimb, formaţiile româneşti care au evoluat în prima manşă a turului trei preliminar al Ligii Europa, Pandurii Târgu-Jiu şi Viitorul Constanţa, mai păstrează doar şanse teoretice de calificare, în urma infrângerilor severe suferite.


    Pandurii a pierdut, pe teren propriu, scor 1-3, întâlnirea cu Maccabi Tel Aviv, din Israel, în timp ce Viitorul a fost surclasată, în deplasare, scor 0-5, de belgienii de la Gent. În aceeaşi competiţie, o altă echipă românească, CSMS Iasi, a fost eliminată de croaţii de la Hajduk Split în turul precedent.

  • Jurnal românesc – 29.07.2016

    Jurnal românesc – 29.07.2016

    Viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, Bogdan Olteanu, a fost reţinut pentru trafic de influenţă. Olteanu este acuzat de procurorii DNA că, în perioada iulie – noiembrie 2008, în calitate de preşedinte al Camerei Deputaţilor, din partea liberalilor, a solicitat şi primit de la un om de afaceri 1 milion de euro şi sprijin electoral în schimbul numirii unei persoane pe postul de guvernator al Deltei Dunării. Sursa citată menţionează că persoana respectivă a fost numită, în septembrie 2008, în funcţie. DNA desfăşoară acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane. Liberal din 1991, Bogdan Olteanu este viceguvernator al BNR din 2009. Banca Centrală a precizat, într-un comunicat, că ancheta vizează activitatea lui Olteanu desfăsurată înainte de a ocupa această funcţie şi a anunţat că atribuţiile sale vor fi preluate de ceilalţi membri ai conducerii executive.



    Imnul naţional este un liant al tuturor românilor, din interiorul şi din afara graniţelor, susţine preşedintele Klaus Iohannis în mesajul său cu ocazia Zilei Imnului Naţional, sărbătorită în fiecare an pe 29 iulie. Seful statului a adresat un îndemn românilor să rămână uniţi şi solidari în spiritul dragostei faţă de ţară şi al aspiraţiilor lor de naţiune puternică şi respectată în Europa şi în lume. Potrivit sefului statului, Imnul naţional – Deşteaptă-te, române! s-a transformat, de-a lungul istoriei, într-un adevărat simbol al principiilor care au stat la baza constituirii statului român modern: libertate, respectarea drepturilor umane fundamentale, unitate şi demnitate naţională. Sărbătoarea a fost marcată prin diverse ceremonii în Bucureşti şi în alte oraşe din România, precum şi în garnizoanele din ţară şi în teatrele de operaţii externe unde sunt dislocaţi militari români.



    Rata somajului a înregistrat o scădere de 0,2% în luna iunie, numărul persoanelor cu vârste între 15 şi 74 de ani fără loc de muncă fiind estimat la 568.000 de persoane – arată datele Institutului Naţional de Statistică. Somajul în rândul bărbaţilor l-a depăşit pe cel al femeilor. Numărul şomerilor cu vârste cuprinse între 25 si 74 de ani reprezenta 78% din numărul total al şomerilor estimat pentru luna iunie.



    Doar românii cu venituri mici ar putea beneficia, în următorii ani, de programul Prima Casă”. Schimbarea de optică este prevăzută în Strategia Naţională a Locuirii, document lansat în dezbatere publică de Ministerul Dezvoltării Regionale, care nu precizează însă care va fi limita de venit pentru a putea beneficia de prevederile programului. Totodată, în document se precizează ca locuinţele ANL să nu mai fie vândute, statul să poată subvenţiona chiriile, iar clădirile istorice nelocuite să fie cumpărate de stat. Potrivit documentului postat pe site-ul Ministerului se consideră că forţa cu care s-a relansat sectorul rezidenţial în ultima perioadă ar putea fi diminuată de eventuala stopare a programului Prima Casă.



    Taxele notariale pentru darea în plată vor scădea la jumătate. Ministerul Justiţiei a pus în dezbatere publică ordinul privind reducerea onorariilor notariale de autentificare a actelor de dare în plată pentru clienţii băncilor care predau imobilele în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite. Propunerile referitoare la acest act normativ pot fi transmise până pe 11 august. Legea dării în plată a intrat în vigoare la mijlocul lunii mai, iar notarii publici au propus la scurt timp reducerea cu 50% a onorariului pentru autentificarea actelor de dare în plată, pentru a veni în sprijinul cetăţenilor care predau băncilor imobilele cu care au garantat creditele luate şi pe care nu le mai pot plăti.

  • Nume grele în dosarele anticorupţie

    Nume grele în dosarele anticorupţie

    În prag de alegeri pentru funcţia de preşedinte al ţării, scena politică românească este zguduită de scandaluri pe bandă rulantă scoase la lumină de Direcţia Naţională Anticorupţie. O evidentă piatră de moară de gâtul Partidului Social Democrat, din coaliţia la guvernare, care speră într-o victorie netă la scrutinul din noiembrie, deputatul Viorel Hrebenciuc, aflat la al şaselea mandat de parlamentar, şi-a dat demisia din legislativ pentru a se pune la dispoziţia justiţiei în cel mai recent dintre dosarele răsunătoare care şi-au făcut apariţia în spaţiul public.



    Alături de Hrebenciuc, printre protagonişti se numără şi purtătorul de cuvânt al formaţiunii, senatorul Dan Şova, precum şi fostul şef al Serviciului de Protecţie şi Pază (SPP), Dumitru Iliescu. Viorel Hrebenciuc este urmărit penal pentru trafic de influenţă, folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite, cumpărare de influenţă şi instigare la infracţiunea de folosire direct sau indirect de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii.



    Procurorii susţin că deputatul PSD ar fi discutat, săptămâna trecută, cu Dan Şova, căruia i-ar fi promis că-l va sprijini pentru a câştiga preşedinţia partidului, dacă acesta îl ajută, la rându-i, prin iniţierea unei propuneri legislative de amnistiere şi graţiere a unor pedepse de care era direct interesat. Viorel Hrebenciuc urma să îşi exercite influenţa şi pentru a obţine foloase necuvenite în favoarea lui Dumitru Iliescu. Acesta l-ar fi informat ilegal pe deputat despre dosarele pe care social-democratul le are la DNA şi despre faptul că este interceptat.



    Viorel Hrebenciuc nu ar fi străin de retrocedarea ilegală a peste 40 de mii de hectare de păduri şi terenuri, obiect al unei alte investigaţii de amploare în care sunt suspectaţi de corupţie, pe lângă parlamentari social-democraţi, şi oameni de afaceri, dar şi Prinţul Paul, descendent nelegitim al fostului Rege Carol al II-lea al României, şi soţia acestuia. Retrocedările ilegale ar fi provocat Regiei Naţionale a Pădurilor un prejudiciu de peste 300 de milioane de euro.



    De altfel, în acest dosar, Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut Parlamentului să accepte arestarea lui Viorel Hrebenciuc şi a unui alt deputat, Ioan Adam. În fine, trecut, doar pe moment, în planul secund al atenţiei publice, dosarul Microsoft privind presupuse contracte preferenţiale de achiziţie a unor licenţe IT, investigat de DNA, se remarcă prin numărul impresionant de politicieni implicaţi — nouă foşti miniştri din guvernări atât de stânga, cât şi de dreapta.



    Preşedintele Traian Băsescu a autorizat DNA să înceapă urmărirea penală împotriva a cinci dintre ei. Senatul de la Bucureşti se va pronunţa în cazul altor doi, iar Parlamentul European ar urma să demareze o acţiune similară la adresa unuia, deputat la Bruxelles.