Conform ultimelor rapoarte ale Departamentului de Stat al SUA și ale Comisiei Europene, România este una dintre cele mai sigure țări din lume.
Tag: infractiuni
-
Demersuri în apărarea jurnaliştilor
Mai multe instituţii şi mai mulţi politicieni au reacţionat la agresarea verbală a unor jurnalişti. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea infracţiunilor de tulburarea ordinii şi liniştii publice şi purtare abuzivă. În fapt, s-a reţinut că la 20 decembrie 2024, în timp ce se aflau în incinta Palatului Parlamentului, mai multe persoane (printre care şi un europarlamentar, un deputat, un funcţionar parlamentar şi alţii) i-au urmărit şi agresat verbal pe jurnaliştii acreditaţi din cadrul unui post de televiziune. În acelaşi context, pe un cont social media al uneia dintre persoanele menţionate anterior a fost publicat un mesaj video prin care au fost adresate injurii şi ameninţări la adresa judecătorilor Curţii Constituţionale şi a unui jurnalist. În cauză urmărirea penală se desfăşoară in rem. Parchetul General precizează că activităţile desfăşurate în dosar nu pot, în nicio situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.
Pe de altă parte, Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a solicitat tuturor protagoniştilor spaţiului de comunicare publică să se abţină de la orice formă de agresiune, în particular agresiune verbală, la adresa jurnaliştilor. În contextul tensiunii sociale generate de procesele electorale, observăm o alarmantă amplificare a agresivităţii verbale care are ca ţintă jurnalişti, uneori discursul agresiv fiind asumat chiar de către persoane care activează în mass-media. Convinşi că libertatea de exprimare trebuie să fie protejată de acele forme de exprimare care sunt folosite pentru a intimida, ameninţa, descuraja vocile care exprimă opinii adverse, membrii CNA au cerut politicienilor, demnitarilor şi jurnaliştilor să contribuie la eliminarea din discursul public a oricărei forme de agresiune şi să evite exprimări care prejudiciază demnitatea, onoarea, viaţa particulară a jurnaliştilor.
De asemenea, Consiliul solicită radiodifuzorilor să cântărească responsabil mesajele pe care le preiau de pe platformele de comunicare digitale pentru a nu legitima forme de exprimare inacceptabile. CNA invită asociaţiile profesionale şi structurile sindicale ale jurnaliştilor, precum şi organizaţiile care au ca obiectiv protejarea libertăţii de exprimare să încurajeze membrii comunităţilor cărora li se adresează să combată agresiunea în comunicare. CNA încurajează persoanele care îşi doresc protejarea spaţiului dezbaterii politice să raporteze instigările la ură şi la agresiune pe adresa cna@cna.ro, precum şi, după caz, platformelor care le găzduiesc.
Consiliul Naţional al Audiovizualului sesizează Parchetul General cu privire la agresiunea de care e acuzată că a comis-o preşedinta SOS România, Diana Şoşoacă, asupra echipei postului Antena 3 CNN, în incinta Palatului Parlamentului, a anunţat vicepreşedintele CNA Valentin Jucan. El a precizat că va solicita Ministerului de Interne să asigure protecţie jurnaliştilor, cum este prevăzut în Legea audiovizualului.
La rândul său, Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a scris că ameninţările la adresa ziariştilor, violenţele de limbaj, discursul instigator la ură nu au ce să caute în spaţiul public şi pe holurile Parlamentului, iar Parchetul îşi va face treaba, dar susţine că „până la penal, e obligatoriu ca noi, societatea, să izolăm definitiv agresorii”. Ea a punctat că democraţia înseamnă dialog, respect pentru fiecare părere, ‘nicidecum bâte, jigniri, abuzuri sau agresiune’. ‘Noi, cei din politică, care uneori am dat mâna cu ei în văzul lumii creditând cumva nişte oameni lipsiţi de respect faţă de un minim de reguli care se respectă într-o democraţie. Presa, care uneori i-a promovat şi ei au profitat şi au devenit nişte monştri. Toţi trebuie să îi izolăm!’, a adăugat Gorghiu.
Preşedinta USR, Elena Lasconi, a condamnat comportamentul reprezentanţilor SOS România faţă de jurnalişti, arătând că astfel de fapte trebuie sancţionate rapid. ”Condamn categoric comportamentul reprezentanţilor partidelor izolaţioniste, extremiste, care astăzi au arătat că nu înţeleg regulile din societate. Eu vreau să trăim într-o Românie în care astfel de gesturi nu sunt la ordinea zilei, în care astfel de gesturi sunt sancţionate şi în care Parlamentul este un for înalt de decizie şi nu arenă de circ. Nu cred că este normal ca în următorii patru ani astfel de gesturi să devină obişnuinţă, trebuie sancţionate rapid”, a scris Lasconi.
Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării din Universitatea din Bucureşti a condamnat, cu fermitate, atacurile verbale şi fizice la adresa jurnaliştilor comise de preşedinta partidului S.O.S. România, Diana Ivanovici-Şoşoacă, eurodeputat, şi de mai mulţi parlamentari, membri ai Partidului Oamenilor Tineri şi ai Alianţei pentru Unirea Românilor. Autorităţile au obligaţia să asigure protecţia şi siguranţa jurnaliştilor. Autorităţile trebuie să ia de urgenţă măsuri, înainte ca România să se transforme într-o anarhie, a declarat sursa citată.
Rectorul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative, Remus Pricopie, a transmis un apel ferm la responsabilitate şi acţiune din partea clasei politice şi a autorităţilor pentru apărarea libertăţii presei, condamnând incidentele recente care i-au vizat direct pe reprezentanţii mass-media. El a arătat că aceste atacuri simultane împotriva presei fac parte din războiul hibrid declanşat cu ocazia alegerilor prezidenţiale, iar jurnaliştii care au încercat să expună influenţele Rusiei în politica românească au devenit ‘ţinte directe’. Potrivit acestuia, prin astfel de atacuri, se încearcă reducerea la tăcere a vocilor independente din presă, promovarea dezinformării şi crearea unui climat de frică, ostil libertăţii de exprimare.
Asociaţia ‘Societatea Presei şi a Ziariştilor Francofoni’, Secţia română a Uniunii Internaţionale a Presei Francofone, a condamnat ferm derapajul grav la adresa jurnaliştilor Antena 1 şi Antena 3 CNN al preşedintei S.O.S. România Diana Iovanovici-Şoşoacă, a tiktok-erului Virgil-Alexandru Zidaru şi a deputatului Alianţei pentru Unirea Românilor George Becali. Autorităţile trebuie să investigheze de urgenţă derapajele democratice la adresa jurnaliştilor. Escaladarea intimidării şi agresării presei din România este fără precedent şi de neacceptat într-un stat democratic, a transmis sursa citată.
-
Criminalitatea organizată, o amenințare majoră la adresa securității interne a Uniunii Europene
Parlamentul European a organizat recent o dezbatere cu titlul „Criminalitatea gravă și organizată, o amenințare majoră la adresa securității interne a Uniunii Europene și a cetățenilor europeni”. Eurodeputații și Comisia Europeană au ajuns la concluzia că este necesară o cooperare transfrontalieră consolidată în UE întrucât criminalitatea gravă și organizată a devenit o realitate de neignorat, cu o evoluție semnificativă în ultimii ani.
Johannes Hahn, comisarul european pentru buget și administrație, a avut o intervenție în timpul dezbaterii, expunând câteva din măsurile luate în UE pentru a combate criminalitatea organizată.
”UE dispune acum de o nouă legislație care sprijină investigații financiare de amploare și anchete penale, de asemenea, de măsuri mai puternice pentru confiscarea profiturilor ilicite. Există, de asemenea, reguli noi pentru prevenirea și detectarea spălării banilor, inclusiv a criptoactivelor. Am îmbunătățit instrumentele de aplicare a legii privind schimbul automat de date și am îmbunătățit, la fel, cooperarea transfrontalieră pentru a preveni, detecta sau investiga infracțiunile.
Planul de acțiune al UE privind traficul ilegal cu arme de foc se concentrează pe detectarea piețelor criminale și intensificarea cooperării internaționale. În martie 2024, s-a convenit asupra unui nou regulament care are în vedere importul, exportul și circulația armelor de foc civile, sporind trasabilitatea. Corupția rămâne însă un factor care favorizează supraviețuirea acestor rețelele criminale, de aceea trebuie să ne concentrăm pe toate aspectele care ne-au scăpat până acum.
Încurajez acest nou Parlament să inițieze negocieri cu Consiliul privind Directiva de combatere a corupției. În plus, este esențial ca autoritățile de aplicare a legii să aibă acces legal la datele electronice, care pot servi drept dovezi.”
Cele 10 priorități ale UE în materie de criminalitate adoptate de Consiliu se bazează pe recomandările identificate în studiul „Evaluarea amenințării pe care o reprezintă formele grave de criminalitate și criminalitatea organizată în UE”, elaborat de Europol. Prin urmare, este esențial să se intensifice dezmembrarea structurilor de criminalitate organizată și să se vizeze atât grupurile care prezintă un risc mai ridicat pentru securitatea Europei, cât și persoanele din ierarhia superioară a organizațiilor criminale.
În 2023, Consiliul și Parlamentul European au convenit asupra normelor privind indisponibilizarea și confiscarea banilor proveniți din săvârșirea de infracțiuni, iar anul acesta normele respective au fost adoptate de Consiliu.
-
Pedepse mai mari pentru infracțiuni grave
În România, pedepsele pentru sclavie şi trafic de persoane vor fi mai mari și nu vor mai putea fi suspendate, potrivit unei legi promulgate de preşedintele Klaus Iohannis. Legea, adoptată pe 28 mai de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, are drept obiectiv combaterea traficului de persoane și a traficului de minori.
Astfel, noile reglementări elimină posibilitatea suspendării pedepsei sub supraveghere în cazul infracţiunilor de sclavie şi trafic de persoane, iar condamnările pentru aceste fapte pot ajunge la 15 ani de închisoare şi interzicerea unor drepturi.
Mai mult, dacă infracţiunile în care sunt implicaţi minori sunt săvârşite de un funcţionar public, de un membru de familie sau de o persoană care se ocupă de creşterea copilului, pedepsele ajung şi la 20 de ani de închisoare. Legea sancţionează cu privarea de libertate între trei şi zece ani şi producerea, stocarea, expunerea, promovarea, distribuirea şi punerea la dispoziţie în orice mod de materiale pornografice cu minori.
În plus, va fi pedepsită cu cinci ani de închisoare vizionarea unor astfel de imagini şi de la unu la trei ani de închisoare accesarea fără drept de materiale pornografice cu minori prin intermediul sistemelor informatice sau prin alte mijloace de comunicaţii electronice.
Potrivit documentului, sunt pedepsite şi tentativele de comitere a infracţiunilor de sclavie şi trafic de persoane, iar consimţământul victimelor nu constituie cauză justificativă. Această lege nu este singura măsură luată de România pentru a combate acest flagel.
La București a fost lansată, recent, și Strategia națională împotriva traficului de persoane 2024-2028, care își propune să reducă acest fenomen, să identifice victimele, să le ofere asistență și să pedepsească traficanții. Autoritățile susțin că, faţă de începutul anilor 2000, ţara a făcut progrese semnificative în eforturile de combatere a fenomenului, atât în crearea cadrului legal, cât şi în organizarea instituţională necesară, însă recunosc că mai sunt lucruri de făcut.
Cel mai recent raport anual asupra traficului de persoane realizat de Departamentul de Stat al SUA vara trecută menționa că România nu îndeplinea standardele minime în privința luptei împotriva traficului de persoane. Documentul arăta, totodată, că justiția, anchetatorii și autoritățile de protecție a copilului din România s-au dovedit mai degrabă „de partea” traficanților și, în același timp, extrem de dure cu victimele.
Un alt raport, publicat, anul acesta, de International Justice Mission, organizație internațională care luptă împotriva vulnerabilității victimelor traficului de persoane, sublinia că modificările legislative în domeniu „nu au fost efectuate în mod coroborat prin raportare la problematica traficului de persoane, ci, mai degrabă, punctual şi necorelat”.
Potrivit datelor Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane (ANTIP), de la înființarea agenției, în 2005, adică în 19 ani, în România au fost înregistrate 19.000 de victime ale traficului de persoane și au existat aproximativ 4.000 de condamnări.