Radio România Internațional

Tag: infractori

  • Primul regulament privind combaterea spălării banilor

    Primul regulament privind combaterea spălării banilor

    Parlamentul European și
    Consiliul au ajuns la un acord privind propunerile Comisiei referitoare la
    primul regulament privind combaterea spălării banilor și a finanțării
    terorismului (CSB/CFT). Aceste propuneri creează un cadru unic de reglementare
    în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului și
    servesc ca bază pentru coordonarea activității viitoarei Autorități pentru
    Combaterea Spălării Banilor (ACSB). Noile norme stabilesc cerințe la nivelul
    Uniunii pentru sectorul privat, în vederea asigurării unui nivel consecvent al
    controalelor în cadrul întregii piețe unice.

    De asemenea, ele armonizează
    sarcinile și competențele autorităților naționale de supraveghere și ale
    unităților de informații financiare (FIU) pentru a permite o cooperare
    transfrontalieră eficace. În plus, acest nou cadru oferă competențe sporite
    registrelor beneficiarilor reali, pentru a se asigura transparența în ceea ce
    privește persoanele care dețin sau controlează persoane juridice. Pe lângă
    acestea, el armonizează normele privind accesul la informațiile respective,
    făcând posibil ca actorii care au un interes legitim, inclusiv jurnaliștii și
    societatea civilă, să poată contribui la combaterea criminalității financiare.
    Accesul mai larg la informațiile privind bunurile imobile va ajuta de asemenea
    autoritățile competente să combată utilizarea abuzivă a acestor active de către
    infractori.

    Aceste propuneri ale Comisiei au făcut parte din pachetul
    legislativ prezentat în iulie 2021, care includea, de asemenea, un nou
    regulament de instituire a unei autorități pentru combaterea spălării banilor
    (ACSB) și o revizuire a Regulamentului privind trasabilitatea transferurilor de
    fonduri și de criptoactive.

    Luděk Niedermayer din Partidului Popular European,
    raportor pentru acest prim regulament privind combaterea spălării banilor.

    Punctul cheie al efortului de combatere a spălării
    banilor este acela de a putea identifica beneficiarul efectiv. Calitatea și
    amploarea informațiilor existente nu sunt suficiente, am ajuns la această
    concluzie. De aceea, solicităm multe măsuri prin care să ne asigurăm că avem
    acces la informații de calitate, acestea sunt esențiale.

    Cum poate fi detectat beneficiarul
    efectiv într-o astfel de operațiune? Printre altele, cei care încearcă să-l depisteze
    ar trebui să aibă voie să efectueze verificări și să lucreze cu informațiile
    respective. Am susținut că informațiile nu sunt întotdeauna actualizate sau de
    înaltă calitate.

    Insistăm să păstrăm limite clare pentru
    cât timp, de exemplu, tranzacția poate fi suspendată. Și insistăm, de asemenea,
    pe feedback-ul autorităților naționale pentru a obliga entitățile cu privire la
    o furnizare de date care să poată îmbunătăți treptat calitatea generală a
    sistemului. De aceea, putem spune că activitatea noastră este departe de a se
    fi încheiat, deoarece infractorii găsesc mereu căi de acțiune. Dar cred că odată
    cu acest pachet facem îmbunătățiri consistente.


  • Jurnal românesc – 11.03.2019

    Jurnal românesc – 11.03.2019



    Viceprim-ministrul
    Ana Birchall a declarat că, în faţa ameninţărilor teroriste, decidenţii trebuie
    să acţioneze coeziv, prin politici de securitate coordonate la nivel european
    şi internaţional.     Anual, la 11 martie, este comemorată Ziua Europeană a
    Victimelor Terorismului (…) un prilej de a cinsti memoria victimelor din
    groaznicele atentate de la Madrid, în ziua de 11 martie 2004, a spus
    Birchall. Oficialul român a amintit de ziua fatidică, în care 199 de oameni
    şi-au pierdut viaţa, între care 16 cetăţeni români. Avem datoria de a le
    oferi copiilor noştri şi generaţiilor viitoare o lume mai bună, fără conflicte
    absurde care curmă vieţi şi distrug familii nevinovate, o lume sub semnul păcii
    şi al toleranţei, a scris Ana Birchall pe Facebook. Vicepremierul a
    adăugat că autorităţile trebuie să facă tot ceea ce le stă în putinţă
    pentru ca astfel de acte abominabile să înceteze să mai facă parte din viaţa
    noastră şi să lupte cu toată puterea împotriva terorismului şi a
    ororilor pe care, din păcate, acest flagel contemporan le provoacă încă.




    Românul Vlad Adrian Crişan Pop a câştigat cursa de
    120 de mile (aproximativ 200 km), varianta scurtă a ultramaratonului 6633
    Arctic Ultra de la Cercul Polar.     Vlad Adrian este coordonator de voluntari la
    Asociaţia MagiCamp din Cluj şi s-a înscris în concurs cu gândul să strângă bani
    de burse pentru copiii bolnavi de cancer. Vrea să creeze 100 de burse pentru 100 de
    copii bolnavi de cancer. Burse de 500 de lei pe lună, timp de 12 luni,
    precizează Asociaţia MagiCamp. Organizatorii ultramaratonului au publicat pe
    pagina oficială a competiţiei că românul a reuşit un rezultat
    fantastic    , şi că a alergat zâmbind tot drumul, de la start până la linia
    de sosire. Între timp, bibliotecarul Avram Iancu îşi continuă cursa de 380 de
    mile (618 km) a ultramaratonului 6633 Arctic Ultra. Sportivul din Petroşani se
    afla luni dimineaţa pe poziţia a 8-a în concurs şi se îndrepta spre cel de-al
    5-lea punct de control, aflat la 211 mile de start, conform monitorizării
    afişate pe site-ul concursului. Celălalt român înscris în competiţie,
    Florentina Iofcea, s-a retras. 6633
    Arctic Ultra fost câştigat trei ani la rând de bistriţeanul Tiberiu Uşeriu.
    Cursa extremă de la Cercul Polar se va încheia pe 16 martie.


    Autorităţile
    din Spania au destructurat o grupare de infractori români care aruncau în aer
    bancomate, pentru a fura sume importante de bani.     Potrivit corespondentului Radio
    România la Madrid, gruparea este considerată foarte periculoasă din cauza modului
    în care jefuiau bancomatele. Românii foloseau triperoxid de triacetonă, un
    explozibil ieftin, utilizat de teroriştii care au comis atentatele din
    Barcelona şi Cambrils, în august 2017. Garda Civilă spaniolă a găsit asupra
    românilor 750 de grame de substanţă gata de folosire. Indivizii acţionau
    noaptea, în sate din provinciile Albacete, Valencia şi Cuenca. Pagubele
    provocate clădirilor care găzduiau bancomate au fost foarte mari şi au generat
    teamă în rândul publicului. Triperoxidul de triacetonă este un explozibil
    puternic şi instabil şi este preferat de infractori şi terorişti pentru că o
    cantitate mică este suficientă pentru a provoca distrugeri importante.
    Operaţiunea de capturare a românilor a fost desfăşurată cu sprijinul Europol,
    deoarece aceştia au acţionat identic şi în alte ţări ale Uniunii Europene,
    precum Italia şi Germania.

  • Comisia facilitează accesul la probe electronice

    Comisia facilitează accesul la probe electronice

    Comisia Europeană propune noi norme pentru a le permite autorităților polițienești și judiciare să obțină mai ușor și mai prompt probe electronice. Furnizorii servicii electronice vor fi obligaţi să răspundă la solicitările oamenilor legii în 10 zile sau în 6 ore în caz de urgenţă.

    Poliţia şi autorităţile judiciare vor putea obţine mai uşor şi mai repede
    probe electronice, cum ar fi e-mailuri sau documente stocate în cloud, de
    care au nevoie pentru cercetarea, urmărirea penală și condamnarea infractorilor
    și a teroriștilor. Noile norme propunse de Comisia Europeană le vor permite
    autorităților să identifice mai bine pistele din mediul online și de la nivel
    transfrontalier    , furnizând, totodată, garanții suficiente pentru drepturile și
    libertățile tuturor părților implicate.


    Toți infractorii și teroriștii utilizează SMS-uri, e-mailuri și aplicații
    informatice pentru a comunica. În momentul de față, peste jumătate din toate
    anchetele penale cuprind o cerere transfrontalieră în vederea obținerii de probe
    electronice deținute de furnizorii de servicii stabiliți în alt stat membru sau
    în afara Uniunii. Pentru a obține astfel de date, este necesară cooperarea
    judiciară și asistența juridică reciprocă, iar în prezent procesul este mult
    prea lent și greoi. În momentul de față, aproape două treimi din infracțiunile
    pentru care probele electronice sunt deținute într-o altă țară nu pot fi
    anchetate sau urmărite penal în mod corespunzător, în principal din cauza timpului
    prea lung necesar pentru a colecta astfel de probe sau din cauza fragmentării
    cadrului juridic.


    Věra Jourová, comisarul european pentru justiție, spune că trebuie
    să punem la dispoziția autorităților de asigurare a respectării legii
    metode demne de secolul XXI pentru a le permite să combată criminalitatea,
    întrucât și infractorii utilizează metode ale secolului XXI pentru a
    săvârși infracțiuni.


    Věra Jourová: Am vorbit
    cu mulţi procurori şi toţi sunt de acord că se confruntă, aproape zilnic, cu
    probleme în obţinerea dovezilor electronice. Aproape 85 la sută din toate
    cercetările penale implică probe electronice. În prezent durează până la 120 de
    zile să se obţină transfrontalier dovezi electronice de la autorităţile altui
    stat. Pentru a accesa probe electronice dintr-o ţară din afara Uniunii Europene
    poate dura chiar şi mai mult, chiar şi până la 300 de zile. Aşadar, propunerile
    făcute au scopul de a rezolva aceste probleme şi de a reduce drastic timpul
    necesar pentru obţinerea probelor.


    Astfel, autorităţile judiciare dintr-un stat membru vor putea solicita
    probe electronice direct de la un prestator de servicii dintr-un alt stat
    membru, iar acesta va fi obligat să răspundă în maximul 10 zile şi nu în 10
    luni cum este prevăzut în prezent în procedura de asistență judiciară reciprocă.
    De asemenea, se va putea emite o ordonanță asigurătorie europeană în baza
    căreia să fie prevenită ştergerea datelor şi vor fi introduse garanții și
    măsuri reparatorii solide.


  • Noi reguli pentru înghețarea și confiscarea bunurilor obținute din activități infracționale

    Noi reguli pentru înghețarea și confiscarea bunurilor obținute din activități infracționale

    Noi norme care să echipeze mai bine țările UE pentru înghețarea și confiscarea activelor infractorilor au fost votate de Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne din Parlamentul European. Proiectul vizează îmbunătățirea combaterii finanțării terorismului și a crimei organizate. Astfel, va fi mai ușor pentru un stat membru să solicite înghețarea sau confiscarea bunurilor unui infractor dintr-un alt stat membru, în comparație cu măsurile existente în prezent în Uniunea Europeană. Textul convenit introduce termene mai stricte, precum și un document standard pentru a accelera procedura și lărgește domeniul de aplicare al tipului de active care pot fi confiscate.

    Parlamentarii europeni doresc ca statele membre care primesc un ordin de înghețare sau confiscare să fie obligate să-l execute în termen de 20 de zile, spre deosebire de cele 60 de zile propuse de Comisie, astfel încât infractorii să nu aibă timp să își mute activele. Cu toate acestea, termenul poate fi amânat, de exemplu, în cazul în care confiscarea ar afecta o anchetă penală în curs. Pe de altă parte, cei păgubiți vor fi primii care urmează să primească despăgubiri la distribuirea bunurilor confiscate.

    Raportorul Nathalie Griesbeck (ALDE) explică: Acest raport completează pachetul de măsuri privind combaterea spălării banilor și a sistemelor financiare necontrolate și sporește foarte concret colaborarea dintre statele membre în privința confiscării bunurilor provenite din infracțiuni sau a înghețării acestora; este, de altfel, în logica dreptului penal să se completeze acest sistem care e acum pus în aplicare pentru a putea recupera o mulțime de bani legați de activități infracționale, precum și de terorism, dar nu numai, iar, o dată recuperați, acești bani vor putea fi folosiți pentru compensarea păgubiților, a familiilor acestora și a companiilor care au suferit din cauza fenomenului criminalității organizate.

    În cazul confiscărilor în valoare de peste 10.000 de euro, banii care rămân după compensaţii vor fi împărțiți între statul membru de proveniență și cel care execută, 70% și, respectiv, 30%. O instanță poate dispune ca banii, casele sau alte bunuri ale unei persoane suspectate că este angrenată în activități criminale să fie înghețate. Astfel, după ce are loc procesul, se poate emite un ordin de confiscare. Înghețarea și confiscarea bunurilor reprezintă o modalitate eficientă de prevenire a atacurilor teroriste, precum și de împiedicare a activităților altor infractori organizați. Cu toate acestea, Europol estimează că doar 1,1% (1,2 miliarde de euro) din toate veniturile încasate dinactivitățile infracționaledin UE sunt confiscate.