Radio România Internațional

Tag: infrastructura

  • Bani europeni pentru infrastructură de transport durabilă, sigură și inteligentă

    Bani europeni pentru infrastructură de transport durabilă, sigură și inteligentă

    Dezvoltarea rețelei transeuropene de transport (TEN-T) se numără între obiectivele ambițioase ale Uniunii Europene, care urmărește să construiască o rețea de transport fiabilă, fără sincope și de înaltă calitate, care să asigure conectivitatea durabilă în întreaga Europă, fără întreruperi fizice, blocaje și legături lipsă. Este vorba de o rețea de căi ferate, căi navigabile interioare, rute maritime pe distanțe scurte și drumuri. O rețea gândită să conecteze 424 de orașe europene importante, cu porturi, aeroporturi și terminale feroviare.

    Această rețea va contribui la realizarea obiectivelor UE în materie de mobilitate durabilă, la buna funcționare a pieței interne și la coeziunea economică, socială și teritorială a Uniunii. Iar pentru a avea o infrastructură de transport durabilă, sigură și inteligentă, Uniunea Europeană investește o sumă record.

    Adalbert Jahnz, purtător de cuvânt al Comisiei Europene:

    “Comisia a selectat 134 de proiecte în domeniul transporturilor, care vor primi o finanțare record de 7 miliarde de euro din granturi UE, prin intermediul Mecanismului pentru Interconectarea Europei.

    Aceste fonduri vor îmbunătăți și moderniza diverse rute de-a lungul rețelei transeuropene de transport, cunoscută sub numele de TEN-T. 80% din cele 7 miliarde de euro vor fi direcționate către proiecte feroviare, de exemplu conexiuni transfrontaliere în statele membre baltice, între Franța și Italia și între Danemarca și Germania.

    Vor exista, de asemenea, modernizări ale porturilor maritime, o infrastructură mai bună a căilor navigabile interioare, un transport rutier mai sigur și mai inteligent, precum și proiecte de management al traficului aerian în întreaga Europă. Este important de menționat că mai multe proiecte vor continua să îmbunătățească capacitatea de-a lungul culoarelor de solidaritate UE-Ucraina.”

     

    Culoarele menționate au fost instituite pentru a facilita importurile și exporturile între Ucraina și UE, având ca obiectiv îmbunătățirea infrastructurii rutiere, a punctelor feroviare de trecere a frontierei și a integrării sistemului feroviar ucrainean.

    În ceea ce privește porturile maritime beneficiare ale acestor fonduri – este vorba despre aproximativ 20 de porturi din mai multe țări – acestea vor beneficia de sprijin pentru modernizarea infrastructurii, în special pentru alimentarea cu energie electrică a navelor la țărm și pentru transportul energiei din surse regenerabile.

    Intrat în vigoare la 18 iulie, regulamentul TEN-T este menit să contribuie în mod semnificativ la promovarea unor moduri de transport mai durabile, la promovarea digitalizării și la îmbunătățirea multimodalității între diferitele moduri de transport.

    Regulamentul stabilește obiective ambițioase pentru infrastructura de transport europeană, cum ar fi, de exemplu, o viteză minimă de 160km/h pentru liniile feroviare principale până în 2040.

    Rețeaua transeuropeană de transport va fi dezvoltată sau modernizată treptat, noul regulament stabilind termene clare pentru finalizarea rețelei TEN-T în 3 etape: rețeaua centrală ar trebui finalizată până în 2030, rețeaua centrală extinsă, recent adăugată, până în 2040, iar rețeaua globală până în 2050.

     

  • UE și Ucraina prelungesc acordul privind transportul rutier

    UE și Ucraina prelungesc acordul privind transportul rutier

    Acordul privind transportul rutier urmărește să ajute Ucraina să-și transporte mărfurile către piețele mondiale prin facilitarea tranzitului în interiorul țărilor UE.

    Este totodată şi o modalitate prin care Ucraina se apropie de legislaţia şi standardizările din Uniunea Europeană, ca parte a viitoarei sale integrări.

    La semnarea prelungirii acestui acordul, autorităţile de la Kiev au spus că România este cel mai bun exemplu de colaborare cu Ucraina, pe granița UE, iar rezultatele se pot vedea atât în îmbunătăţirea infrastructurii de transport, cât şi în privinţa tranzitului de mărfuri şi de pasageri.

    Comisarul european Adina Vălean a spus că acordul dintre Uniunea Europeană și Ucraina va impulsiona inclusiv dezvoltarea suplimentară a infrastructurii din România.

    “Pentru România este important să avem o creştere a conectivităţii, pentru că investiţiile în conectivitate împiedică crearea de ambuteiaje, duc la dezvoltarea infrastructurii şi conectează mai bine piaţa noastră ca poartă de intrare în Uniunea Europeană dinspre est”, a spus Adina Vălean.

    Statele europene de graniţă au avut printre cele mai multe avantaje ale balanţei comerciale.

    România, de exemplu, exportă cu 163% mai mult în Ucraina, în timp ce importurile au crescut cu 72%.

    De asemenea, cele mai multe mărfuri circulă acum prin România şi nu prin Polonia sau Marea Neagră.

    Și portul Constanţa a câștigat mult în urma tranzitului mărfurilor ucrainene și are parte de tranzacţii mai multe, dar şi de fonduri europene pentru infrastructură.

    Din iunie 2022, când a fost semnat pentru prima dată acordul, exporturile rutiere ucrainene către UE au crescut semnificativ, adăugând peste 300.000 de tone de mărfuri exportate lunar.

    Acordul privind transportul rutier dintre Uniunea Europeană și Ucraina se referă la documente privind autorizația de transport internațional, combaterea fraudei, a falsificării documentelor conducătorului auto și a încălcărilor normelor de siguranță rutieră, care ar putea duce la pierderea drepturilor de a presta servicii de transport specificate în acord.

  • Strategia de securitate a Uniunii Europene

    Strategia de securitate a Uniunii Europene

    Al șaptelea raport asupra implementării strategiei Uniunii Europene de securitate pentru perioada 2020-2025 a fost prezentat publicului. S-au făcut pași înainte în toate cele cinci domenii-cheie ale strategiei: protejarea Uniunii Europene și infrastructura digitală, lupta împotriva terorismului și a radicalizării, lupta împotriva crimei organizate, întărirea legii și a cooperării judiciare și cooperarea cu partenerii internaționali. De asemenea, noi inițiative care să țină pasul cu provocările prezentului au fost înglobate din mers în strategie.

    Margaritis Schinas, vicepreședinte al Comisiei Europene, a rezumat astfel filosofia documentului: ”Permiteți-mi să încep prin a vă trimite înapoi, la începutul acestei Comisii, în 2019. Atunci anunțam angajamentul nostru în a termina cu tradiționalele compartimente care formau politica de securitate în această casă a noastră europeană.

    Promiteam să furnizăm o uniune de securitate sub un singur acoperiș sub care să terminăm cu compartimentele individuale și să canalizăm toate așteptările noastre și ale cetățenilor europeni, adică să avem același nivel de protecție împotriva amenințărilor fizice și digitale, online și offline, interne și externe. Astfel că această abordare a acoperișului unic a dus și, mai bine spus, încă duce, deoarece este un proces în desfășurare, către un nou ecosistem de securitate care acum este perceput ca un bun foarte important dat de actuala Comisie sau ca reper pentru viitor.

    Această abordare societală nu a fost, firește, limitată la politicile tradiționale hegemonice în privința politicilor interne sau la remediile tradiționale ale politicilor de securitate. Noi am vrut ca ele să acopere toate zonele politicii, de la economie, comerț, mediu înconjurător, agricultură, finanțe, transport, infrastructură critică, educație, informații, comunicare, sănătate, politică digitală. Dimensiunea securității tuturor acestor politici verticale a fost reflectată clar în abordarea noastră a uniunii de securitate. Astfel, cinci ani mai târziu de la acel început, cred că pot sta rezonabil în fața voastră și să spun că abordarea a fost bună.”

  • Bani pentru modernizarea infrastructurii de transport

    Bani pentru modernizarea infrastructurii de transport

    Peste 12 miliarde de lei, circa 2,4 miliarde de euro, au fost alocate de Guvernul României pentru reabilitarea infrastructurii de transport a ţării. Executivul de la Bucureşti s-a reunit ieri într-o şedinţă în cadrul căreia a aprobat, printre altele, două investiţii majore în sectoarele feroviar şi rutier.

    Primul proiect este cel al reabilitării liniei de cale ferată care leagă Focşani, municipiul de reşedinţă al judeţului Vrancea, aflat în sud-estul ţării, de Roman, oraş din judeţul Neamţ, situat în nord-est. Traseul, de aproape 150 de kilometri, face parte din Coridorului 9 Pan-European care are o lungime de 3.400 km şi care leagă capitala Finlandei, Helsinki, aflată la Marea Baltică, de oraşul grecesc Alexandroupoli, port la Marea Egee în sudul Europei. Proiectul, inclus în Master Planul General de Transport al României, a primit puţin peste 11 miliarde de lei (circa 2,2 miliarde de euro). Executivul a indicat că banii provin din fonduri externe nerambursabile, prin Programul Transport 2021-2027 şi Mecanismul pentru Interconectarea Europei, de la bugetul de stat, din veniturile proprii ale Companiei Naţionale de Căi Ferate, precum şi din alte surse legal constituite. Lucrările, a căror durată de execuţie este de 36 luni, vizează creşterea siguranţei în zona intersecţiei liniilor de cale ferată cu reţeaua rutieră, îmbunătăţirea semnificativă a condiţiilor de transport, construcţia de pasaje şi modernizarea trecerilor la nivel, obiective care, potrivit guvernanţilor, au un rol important în dezvoltarea durabilă a localităţilor aflate pe traseu prin reducerea emisiilor poluante, a timpilor de călătorie, dar şi prin creşterea numărului de călători şi a cantităţilor de mărfuri transportate.

    Al doilea proiect care a primit finanţare din partea administraţiei de la Bucureşti urmăreşte reabilitarea unui sector cuprins între kilometri 44 şi 86 ai Autostrăzii A1 Bucureşti-Piteşti, cea mai tranzitată a ţării. Lucrările vor viza reabilitarea suprafeţei de rulare şi a podeţelor de pe cei 42 de kilometri ai sectorului şi, conform Ministerului Transporturilor, vor duce la creşterea gradului de siguranţă a traficului, reducerea timpilor de parcurs, reducerea costului pentru prevenirea poluării mediului şi sporirea duratei de exploatare. Pentru realizarea acestui proiect, Guvernul a alocat 1,1 miliarde de lei (aproximativ 221 de milioane de euro) de la bugetul de stat, iar durata de execuţie este de 48 de luni. România are o infrastructură de transport învechită şi care s-a constituit într-un veritabil sac fără fund în ultimele decenii. Din cei peste 22.000 de kilometri de cale ferată care străbat ţara, doar puţin peste 8.500 sunt electrificați. Pe parte rutieră, România are aproape 90.000 de kilometri de drumuri publice, însă mai puţin de jumătate sunt modernizate. În ceea ce priveşte autostrăzile, România a depăşit anul trecut borna de 1.000 de kilometri, sub Ungaria şi Croaţia, peste Bulgaria, Serbia şi Slovenia, dar în condiţiile în care ţara noastră are o suprafaţă şi o populaţie net superioare statelor amintite.

     

     

  • Orașele sustenabile “de 15 minute”

    Orașele sustenabile “de 15 minute”

    Oamenii locuiesc din ce în ce mai mult în orașe, iar acest lucru trebuie luat serios în calcul la proiectarea și administrarea acestora. Marile metropole se confruntă cu mari probleme economice, sociale, de sănătate, de mediu, de alimentație, de transport. Un concept mai vechi este readus azi în atenție și anume: “orașul de 15 minute”. Scopul final al acestuia este, foarte pe scurt, ca oamenii să aibă la îndemână cam tot ce le trebuie, făcând un efort de deplasare de maximum un sfert de oră.

    Vlad Zamfira – specialist în schimbări climatice și politici sustenabile – ne descrie contextul:

    “Orașele în care trăim ocupă doar 2% din suprafața terestră, în timp ce găzduiesc jumătate din populația lumii. Ele sunt responsabile de 75% din consumul global de energie, de 80% din emisiile de carbon și dețin 80% din PIB-ul global. Estimările arată că până în 2050, aproape 70% din populație va trăi în aceste orașe. Totodată, orașele au un impact major asupra vieții locuitorilor acestora, dar și asupra ecosistemelor naturale, astfel că e important ca dezvoltarea lor să fie una sustenabilă: adică să ne putem acoperi nevoile prezente fără să punem în pericol nevoile generațiilor viitoare de a-și asigura traiul. 

    Sunt “orașele de 15 minute” o opțiune viabilă? Și ce sunt acestea? Este un concept simplu, un termen concis și ușor de reținut, care reprezintă un set de principii după care ar trebui construite orașele. Pe foarte scurt, acest model presupune să ai acces la toate serviciile de bază și nu numai, precum magazine, parcuri, școli și grădinițe, într-un timp scurt, la mai puțin de 15 minute de mers pe jos sau cu bicicleta. 

    Care sunt principiile după care se ghidează fondatorul orașelor de 15 minute, Carlos Moreno? Unu – ecologie – pentru un oraș verde și sustenabil. Doi – proximitate – să locuiești la distanță redusă de toate celelalte activități. Trei – solidaritate – să creeze legături între persoane. Patru – participare – cetățenii ar trebui să fie implicați în planificare. În astfel de localități, prioritizarea modalităților de transport este inversată față de cea actuală. 

    Dacă în momentul de față mașina personală stă la baza transporturilor și a modului în care proiectăm și construim orașele, în “orașele de 15 minute” aceasta ar fi pe ultimul plan. Pietonii și micromobilitatea sunt în primul plan. Urmează transportul în comun, iar apoi autovehicule de tip sharing, care ajută la creșterea numărului de utilizatori per vehicul și scade dependența de un vehicul personal.”

    Cuvântul cheie este însă “sustenabilitatea”. Pentru ca aceasta să existe, ne uităm la 3 categorii principale: Oamenii – pentru a fi sustenabil, un oraș trebuie să aibă un impact social pozitiv, să ia în considerare sănătatea locuitorilor și toate clasele sociale. Planeta – orașele sustenabile nu numai că nu afectează mediul încojurător, ba chiar au un impact pozitiv asupra lui. Profitul – aspectul economic nu poate fi neglijat, pe termen lung orașele nu pot fi sustenabile dacă nu se pot susține financiar.

    Cine câștigă și cine poate pierde din aplicarea conceptului de “oraș de 15 minute”? Câștigă în primul rând oamenii ! Conform studiilor, există o corelare directă între numărul de pași zilnic și obezitate. Unul dintre ele arată și că orașele care sunt mai prietenos create pentru pietoni au și o rată de obezitate mai mică.

    În România, mai multe surse arată că rata obezității este între 20 și 25% – aceasta crescând de la 14%, cât era în 1997. Apoi: mai puțină poluare fonică. Mașinile multe sunt foarte zgomotoase. Într-un oraș liniștit oamenii sunt mai productivi și mai sănătoși din punct de vedere mental. Și afacerile au de câștigat: ești mult mai predispus să te oprești la un magazin atunci când mergi pe jos sau cu bicicleta, decât atunci când treci repede cu mașina. Studiile arată că pe străzile în care au fost prioritizați pietonii veniturile afacerilor locale au crescut peste așteptări.

    Cine are de pierdut? Unul dintre efectele tranziției către “orașele de 15 minute” este scăderea dependenței de mașini – lucru ce afectează direct un sector care susține, în anumite zone, o parte semnificativă din piața muncii. Revenind la București, acesta este un oraș al contrastelor, iar lucrul este valabil și la nivelul transportului. Sunt trasee unde ai acces ușor la metrou, tramvai sau autobuz – care sunt separate de trafic, ceea ce le face predictibile și de multe ori varianta cea mai rapidă.

    În același timp, sunt și multe alte trasee unde pentru a ajunge din punctul A în punctul B, folosind transportul în comun, trebuie schimbate mai multe linii, ceea ce adaugă timp suplimentar călătoriei. În momentul de față, în capitala României fiecare sector reface străzi conform deciziilor interne, neavând o strategie la nivelul întregului oraș. Problema asta o vedem nu numai la nivelul Bucureștiului, ci în general la nivelul întregului aparat administrativ – lipsa de comunicare sau comunicarea defectuoasă. Lipsa infrastructurii adecvate pentru transportul public, calitatea deficitară a majorității mijloacelor de transport și lipsa conexiunilor eficiente sunt principalele motive pentru care românii preferă utilizarea mașinii personale, chiar și pe distanțe scurte.

    Pe de altă parte, statutul personal este un alt motiv important pentru care românii merg cu mașina, pentru că în România transportul în comun este asociat cu venituri mai mici, spre deosebire de țări.

    Datele și ideile prezentate provin dintr-un material online realizat de inginerii romani Dalia Stoian – specialistă în soluții solare sustenabile și Claudiu Butacu – specialist în energie regenerabilă.

  • Securitatea și reziliența infrastructurilor digitale – cablurile submarine

    Securitatea și reziliența infrastructurilor digitale – cablurile submarine

    Comisia a prezentat un set de posibile acțiuni menite să promoveze inovarea, securitatea și reziliența infrastructurilor digitale. Competitivitatea viitoare a economiei europene depinde de aceste infrastructuri și servicii de rețele digitale avansate, având în vedere faptul că o conectivitate rapidă, sigură și pe scară largă este esențială pentru implementarea tehnologiilor care ne vor permite să funcționăm în lumea de mâine: telemedicina, sistemele de conducere automată, întreținerea predictivă a clădirilor sau agricultura de precizie.

    Acest pachet privind conectivitatea digitală este menit să inițieze o discuție cu privire la propuneri concrete cu părțile interesate, cu statele membre și cu partenerii care împărtășesc aceeași viziune cu privire la modul de concepere a viitoarelor acțiuni de politică ale UE în vederea obținerii unui consens.

    Cartea albă intitulată “Cum se pot gestiona nevoile Europei în materie de infrastructură digitală?” analizează provocările cu care se confruntă în prezent Europa în ceea ce privește implementarea viitoarelor rețele de conectivitate și prezintă posibile scenarii pentru atragerea de investiții, stimularea inovării, asigurarea unui grad mai mare de securitate și realizarea unei adevărate piețe unice digitale. UE trebuie să valorifice pe deplin potențialul pieței unice digitale pentru telecomunicații, prin luarea în considerare a unor măsuri care să asigure condiții de concurență cu adevărat echitabile și să regândească domeniul de aplicare și obiectivele cadrului său de reglementare actual. Recomandarea privind securitatea și reziliența infrastructurilor de cabluri submarine prezintă un set de acțiuni de adoptat la nivel național și la nivelul UE pentru a îmbunătăți securitatea și reziliența acestora, printr-o mai bună coordonare, atât în ceea ce privește guvernanța, cât și în ceea ce privește finanțarea.

    Comisarul pentru Justiție, Didier Reynders a vorbit despre importanta lor: “Cablurile digitale subacvatice fac parte integrantă din infrastructurile critice ale Uniunii Europene, la fel ca infrastructurile energetice sau de transport, și este datoria noastră comună să le asigurăm protecția fizică și cibernetică, rezistența lor, precum și securitatea noastră economică pe termen lung în acest domeniu. 

    Această recomandare este oportună, având în vedere urgența problemei și atenția din ce în ce mai mare acordată acesteia de către partenerii și concurenții noștri din alte regiuni, în special prin inițiative recente, cum ar fi Legea privind controlul cablurilor submarine (Undersea Cable Control Act) propusă de Congresul  Statelor Unite, sau proiectul de cablu chinez subacvatic care ar urma să conecteze Asia, Orientul Mijlociu și Europa. 

    Acesta este doar un exemplu al importanței acordate de guvernele străine acestui subiect și al sensibilității asociate conexiunilor internaționale submarine pentru a asigura rezistența comunității globale. În acest context mondial, ar trebui să asigurăm o cooperare strânsă cu partenerii noștri internaționali, în special cu Statele Unite, NATO și G7.”

    Pentru a proteja infrastructura de rețea și informatică a Europei, un element esențial al securității economice, UE trebuie să încurajeze implementarea și să consolideze securitatea și reziliența infrastructurilor strategice de cabluri submarine.

    Recomandarea urmărește să îmbunătățească coordonarea în cadrul UE, de exemplu prin evaluarea și atenuarea riscurilor în materie de securitate, prin instituirea unui set de instrumente pentru securitatea cablurilor și prin simplificarea procedurilor de acordare a autorizațiilor. În plus, pentru a sprijini acțiunile întreprinse în urma recomandării, Comisia instituie un Grup de experți în infrastructura de cabluri submarine, alcătuit din autoritățile statelor membre.

  • Consumul de gaze în UE

    Consumul de gaze în UE

    În Uniunea Europeană vor continua măsurile de reducere, în mod voluntar, a consumului de gaze, după ce miniştrii Energiei din blocul comunitar au căzut de acord, luni, în acest sens. Prelungirea a fost convenită până în martie 2025. Reuniți la Bruxelles, miniştrii Energiei au avut un schimb de opinii pe tema securităţii în aprovizionarea cu energie şi demersurile de pregătire pentru iarna 2024-2025.

    Potrivit unui comunicat al Ministerului Energiei de la București, aceștia au ajuns la un acord politic pe marginea propunerii Comisiei Europene pentru o recomandare a Consiliului de continuare a măsurilor de reducere voluntară a consumului de gaze naturale. Amintim că țările blocului comunitar au stabilit, în 2022, un obiectiv ce prevede reducerea consumului cu cel puţin 15%, comparativ cu media din ultimii cinci ani. Aceasta este una dintre numeroasele măsuri adoptate după ce Rusia a scăzut semnificativ livrările de gaze în Europa, ceea ce a provocat probleme de aprovizionare şi a dus la creşterea record a preţurilor.

    “Vorbim de o recomandare, nu de o obligaţie, în acelaşi context al nevoii altor state europene de reducere a dependenţei faţă de gazul rusescˮ, a spus ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja. Acesta a afirmat că a susţinut în faţa consiliului de miniştri că România nu anticipează reducerea consumului de gaze, mizând pe acoperirea lui din surse proprii de producţie, cu atât mai mult din 2027, după intrarea în producţie a Neptun Deep, ceea ce va face din România primul producător de gaz din UE. De menționat faptul că Neptun Deep este cel mai mare proiect de gaze naturale din zona românească a Mării Negre. Se estimează că, pe durata exploatării, va fi furnizat un volum total de aproximativ 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale. Sebastian Burduja a adăugat că autoritățile de la București anticipează creşterea consumului de gaze în România, atât prin restartarea industriei îngrăşămintelor chimice, cât şi prin extinderea reţelelor de distribuţie a gazelor către populaţie.

    La Bruxelles, reprezentanţii statelor membre reuniţi în Consiliu au indicat sprijinul pentru continuarea demersurilor de diversificare a surselor de aprovizionare cu gaze naturale. Printre acestea se numără reducerea dependenţei de Rusia, în linie cu obiectivele planului REPowerEU, realizarea tranziţiei către energia regenerabilă şi cea cu emisii reduse de carbon, valorificarea surselor indigene de gaze naturale, investiţii în infrastructura de gaze naturale şi cea energetică, implementarea unor soluţii inovative precum baterii, stocare, hidrogen. Agenda de discuţii a inclus, de asemenea, un schimb de opinii cu industria producătoare de panouri solare din UE în scopul creşterii competitivităţii acesteia la nivel global.

  • Declarația Europeană pentru Ciclism

    Declarația Europeană pentru Ciclism

    Cu ocazia Zilelor europene ale
    mobilității urbane, Comisia Europeană a lansat, la începutul acestei luni, la
    Sevilla, Declarația Europeană pentru Ciclism. Declarația reprezintă o recunoaștere a ciclismului ca
    mijloc de transport durabil, accesibil și favorabil incluziunii, economic și
    sănătos, cu o puternică valoare adăugată pentru economia Uniunii Europene.


    Documentul prezintă principiile de încurajare a utilizării
    bicicletei, care vor ghida viitoarele acțiuni ale Uniunii Europene. Pentru a
    îmbunătăți calitatea, cantitatea, continuitatea și atractivitatea
    infrastructurii de ciclism, în toate statele membre sunt necesare angajamente
    clare, cum ar fi construirea, în orașe, a unor zone sigure pentru bicicliști,
    legături mai bune cu transportul public, locuri de parcare sigure, instalarea
    de puncte de încărcare pentru bicicletele electrice și drumuri speciale care să
    lege orașele de zonele rurale.


    La
    evenimentul de lansare a Declarației Europene pentru Ciclism de la Sevilla a
    participat comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, care a
    declarat:

    Ceea ce este adesea trecută cu vederea este importanța ciclismului pentru
    economia Uniunii Europene. În 2022, în Uniunea Europeană au fost produse 14,7
    milioane de biciclete, o creștere de 29% față de acum 10 ani. Și în timp ce
    numărul de bicicliști pe străzile noastre variază de la o țară la alta, în
    toate cele patru colțuri ale UE se dezvoltă producția de biciclete. Portugalia
    este lider în fabricarea de biciclete. Urmează România, Italia, Germania și
    apoi Polonia.


    Declarația europeană a ciclismului pe care am adoptat-o este
    concepută pentru a aduce mai mulți oameni pe șa. Conține
    angajamente pentru crearea de rețele coerente de ciclism în orașe, de exemplu,
    pentru a lega mai bine nodurile de transport public, pentru a securiza locurile
    de parcare cu infrastructură de reîncărcare, eventual pentru a merge cu
    bicicleta pe autostrăzi, conectând orașele cu zonele rurale. Pe măsură ce
    autoritățile locale și regionale implementează infrastructura de ciclism atât
    de necesară în Europa, siguranța trebuie să fie în fruntea listei de
    priorități. Bicicliștii sunt vulnerabili și mă întristează să spun că 9% din
    totalul deceselor în accidente rutiere sunt bicicliști.


    Am fost foarte bucuros
    să lansez, de curând, împreună cu reprezentantul Națiunilor Unite pentru
    Siguranța Rutieră, o nouă campanie privind siguranța rutieră. Și încurajez toate
    orașele europene să participe la această campanie pentru că nu este niciodată
    suficient să vorbim despre siguranța rutieră. Și angajamentul nostru este să
    avem zero decese în Europa din cauza accidentelor până în anul 2050.


    În
    ceea ce privește finanțarea din fonduri comunitare, Comisia Europeană va
    continua să sprijine ciclismul prin intermediul Fondului social pentru climă,
    al Fondului european de dezvoltare regională, al Fondului de coeziune, al
    Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală, al Instrumentului de
    sprijin tehnic și al Mecanismului de redresare și reziliență.

    În continuare, Parlamentul
    European și Consiliul vor putea să revizuiască textul acestui document și să
    adauge angajamente suplimentare, acolo unde este necesar, pentru a consolida
    punerea în aplicare a acestei declarații neobligatorii, care va fi în cele din
    urmă semnată de toate cele trei instituții.


  • CE: 7 miliarde de euro disponibile pentru proiecte de infrastructură esențială

    CE: 7 miliarde de euro disponibile pentru proiecte de infrastructură esențială

    Comisia Europeană a lansat un apel de proiecte pentru transporturi, prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei. Astfel, peste 7 miliarde de euro sunt disponibile pentru proiecte noi de infrastructură, modernizări și îmbunătățiri pe rețeaua transeuropeană de transport, care implică transportul feroviar, căile navigabile interioare, porturile maritime sau fluviale și infrastructura rutieră.

    Vor fi eligibile și proiectele care ajută Culoarele Solidarității, create pentru a facilita exporturile și importurile Ucrainei și Republicii Moldova. Kievul depinde de coridoarele de transport europene, în condițiile în care exporturile și importurile sale pe mare sunt suspendate din cauza blocadei impuse de Rusia porturilor ucrainene.

    Pentru prima dată, entități și autorități din Ucraina și din Republica Moldova pot solicita direct finanțare din partea Uniunii Europene în cadrul acestui apel de proiecte.

    Comisarul pentru transporturi, Adina Vălean, a declarat că acest apel de proiecte va fi cel mai mare din punct de vedere al bugetului disponibil în perioada 2021-2027. Sunt puse la dispoziție peste 7 miliarde de euro pentru proiecte care vor sprijini un sistem de transport inteligent și durabil, cu accent pe proiectele transfrontaliere între statele membre. Vremurile pe care le trăim ne-au demonstrat din nou importanța de a avea o rețea de transport puternică de căi ferate, căi navigabile interioare și rute maritime, care să sporească competitivitatea industriei noastre, să aducă cetățenii mai aproape unii de alții și să ancoreze ferm Ucraina și Republica Moldova în UE, a mai spus Adina Vălean.

    Proiectele de infrastructură finanțate vor îmbunătăți siguranța și interoperabilitatea pe rețeaua de transport a Uniunii Europene. Apelul vizează, de asemenea, proiecte care îmbunătățesc rezistența infrastructurii de transport la dezastrele naturale.

    Propunerile pot fi depuse până la 30 ianuarie 2024.


  • Efectele bunei guvernanțe asupra calității infrastructurii statelor membre ale Uniunii Europene

    Efectele bunei guvernanțe asupra calității infrastructurii statelor membre ale Uniunii Europene




    În numărul din iunie 2023 al revistei
    academice Romanian Journal of European
    Affairs, editată și publicată de Institutul European din România, echipa editorială propune cititorilorun articol care are drept subiect
    efectul bunei guvernanțe asupra calității infrastructurii în rândul statelor
    din Uniunea Europeană.

    În cadrul studiului, intitulat The Impact of Good Governance on the Quality of Road Infrastructure
    within the European Union    , cei doi autori, Gabriela Drăgan și Cezar Teclean,
    susțin ipoteza conform căreia diferite elemente ale guvernanței au efecte
    asupra calității infrastructurii unui stat. Aceștia identifică patru dimensiuni
    ale bunei guvernanțe, respectiv: eficacitatea guvernului, calitatea
    legislației, controlarea fenomenului corupției și stabilitatea politică, iar
    apoi cuantifică influența fiecăreia asupra calității infrastructurii din
    statele membre ale UE, în perioada cuprinsă între 2007 și 2019. În urma
    analizării datelor colectate, aceștia concluzionează că stabilitatea politică
    este principalul element care contribuie la o calitate ridicată a
    infrastructurii statelor membre ale Uniunii Europene. Astfel, subiectul cercetării
    se încadrează în tematica mai largă a coeziunii teritoriale, un element
    semnificativ al arhitecturii europene.


    Textul complet al articolul este
    disponibil, în limba engleză, la adresa: http://rjea.ier.gov.ro/wp-content/uploads/2023/06/RJEA-vol.-23-no.-1-Jun-2023-art.-4.pdf.


    (Mihaela-Adriana Pădureanu, expert, Serviciul Studii Europene)



  • Podul de la Brăila, un proiect finanţat din fondurile Politicii de coeziune al UE

    Podul de la Brăila, un proiect finanţat din fondurile Politicii de coeziune al UE

    Inagurat săptămâna trecută, podul peste Dunăre de
    la Brăila este unul dintre cele mai mari proiecte finanțate din fondurile
    Politicii de Coeziune a Uniunii Europene. Cu o lungime de 2 km, la 38 de metri
    deasupra apei și cu patru benzi, acest pod suspendat este cel mai mare din
    România, cel mai mare peste Dunăre și al treilea pod suspendat ca mărime din Uniunea
    Europeană. Contribuția Uniunii Europene se ridică la 363 de milioane de euro din
    fondurile politicii de coeziune, ceea ce reprezintă 85% din costul total al
    acestui proiect.


    Acest proiect a fost lansat practic în 2019, atunci
    când Comisia Europeană a aprobat finanțarea din fonduri comunitare a podului de
    la Brăila, în urma unui studiu de fezabilitate care a analizat posibilele
    alternative de conectare. Noul pod asigură o traversare rapidă a Dunării, fără
    a afecta circulaţia navelor pe Dunăre. Totodată, podul înlocuieşte o legătură
    lentă și nesigură cu bacul, care era întreruptă în timpul iernii sau în cazul
    unor condiții meteorologice nefavorabile.

    Comisarul european pentru
    transporturi, Adina Vălean, a prezentat beneficiile acestui proiect de
    infrastructură:

    Fiecare proiect de infrastructură aduce
    prosperitate și confort pentru cetățeni. Cele aproape 50 de minute economisite
    în trecerea Dunării prin această nouă conexiune ne așteptăm să ducă la
    dezvoltarea economică a comunităților din vecinătate, în regiune, pentru
    comunitatea de transportatori, să aibă un impact pozitiv pentru regiunile
    Moldova și Dobrogea. În plus, acest pod are o importanță sporită în contextul
    geopolitic actual a războiului din Ucraina. Infrastructura de transporturi din
    regiunea dunăreană este vitală pentru a îmbunătăți securitatea la nivelul
    Uniunii Europene. Capacitatea acestei infrastructuri trebuie sporită și civil
    și militar. Volumele de mărfuri care sunt transportate înspre și dinspre
    Moldova și Ucraina în momentul de față sunt de ordinul milioanelor de tone pe
    lună.


    Noul pod contribuie la creşterea mobilităţii forței
    de muncă, la dezvoltarea comerţului şi a turismului din zonă. Prezentă la
    inaugurare, comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, a subliniat
    şi necesitatea utilizării fondurilor europene pentru dezvoltarea
    infrastructurii:

    Podul pe care îl inaugurăm astăzi este unul
    dintre cele mai mari și sofisticate tehnic în Uniunea Europeană. Demonstrează
    că România are capacitatea de a dezvolta proiecte complexe de infrastructură.
    Sper ca această capacitate să fie pusă în practică pentru finalizarea și
    inițierea de noi lucrări esențiale, îndelung așteptate de comunitatea
    românilor, cetățenilor, dar și comunitatea de business din România. Avem la
    dispoziție în acest moment fonduri ale Uniunii Europene mai mari mai multe
    decât oricând, iar nevoile noastre de infrastructură modernă sunt încă foarte
    mari. România a obținut de curând bani europeni prin mecanismul de
    interconectare al Europei pentru proiecte de infrastructură 600 de milioane,
    cel mai recent.


    În
    perioada de programare 2014-2020, România a primit un total de peste 24 de
    miliarde de euro în cadrul Politicii de Coeziune a UE, 5,6 miliarde de euro fiind
    finanţări pentru îmbunătățirea rețelei de infrastructuri în transport și
    energie. În perioada 2021-2027, România va primi 31 de miliarde de euro din
    fondurile politicii de coeziune, din care 4,6 miliarde de euro pentru
    infrastructura de transport rutier, feroviar și pe apă.


  • Ună apunti tră Europa

    Ună apunti tră Europa



    Vahi nu ari români haristusiţ di infrastructura di transport ditu văsilia a lor. Iara niifharistusearea a lor easti ntimilleată: raportat la suprafaţă, România şeadi nica slab la capitolul autogeadei şi călliuri expres, iara infrastructura feroviară s’aspardzi di itia că nu ari investiţii mări. Lucărli ahuhriră si s’minăm di anda viniră păradz cabaia mulţă ditu fondurli europiane, ama nu duri ase că ună văsilie di dimensiune medie cum easti România s’poată fs’hibă străbătută lişor, şi maaxus arihati, ditu un capu tu alantu. Pi aestu fundal, inaugurarea apuntillei suspindată piasti Dunăre, cari leagă, rutier, giudeţele sud-estiţi Brăila şi Tulcea şi licşureadză cabaia bana a oamiñiloru ditu aţeali locări, easti un eveniment major, pi cari politicienii nu-lu ascăpară. Prezidentulu Klaus Iohannis salute bitisearea aliştei importante investiţii di infrastructură rutieră, cundillinda că easti nai ma amplă construcţie adrată tru România tru treili dekenii ditu soni.



    Cu ună lundzime di aproapea 2 km, apuntea easti treia ca mărime ditu Europa. Custusi 500 milioane di euro, păradz ţi viniră prota ş-prota ditu fonduri europine, easti opera unui consorţiu nipono-italian şi easti adrată cu tehnologie japoneză. Pi lungu kiro, s’prefigureadză ună multu ma mari huzmeti tru zona liberă a portului dunărean Brăila, iara aesta nsimneadză alăncearea di năi locuri di lucru, anticipiază premierlu Marcel Ciolacu. El easti căndăsitu că apuntea va asigura accesul ma lişoru cătă Delta a Dunăllei, neise aşi va s’aibă un impact turistic semnficativ, ama va s’hibă şi un sturu la un proiectu fundamental a statului român, aţelu tra s’hibă un actor clleaie tru procesul di reconstrucţie ali Ucraină.



    Comisarul european tră transporturi, românca Adina Vălean, cundille importanţei apuntillei tru contextul geopolitic.: “Infrastructura di transporturi ditu regiunea dunăreană easti vitală ta s’u ndreagă securitatea la nivelul Uniunillei Europeane. Capacitatea aliştei infrastructuri lipseaşti s’crească şi ţivil şi militar. Volumele di părmătii cari suntu purtati tru şi di cătă Moldova şi Ucraina tru aestu kiro, suntu di ordinlu a milioanelor di tonuri tru mesu. Idyea, avemu ananghi ma multu ca vărnăoară di infrastructură pregătită ditu videala a mobilitatillei militare”.



    Unăoară cu dişcllidearea a urdinarillei pi apunti, şoferllii ascapă di oarili di aştiptare pi cari le impunea triţearea a Dunăllei cu baclu-pampori, iara aţelli nai ma hărăcoki di elli suntu şoferllii a autovehiculelor di mare tonaj cari poartă părmătie di pi un mealu pi alantu a arăului. Dişcllidearea a apuntillei suspiendată di la Brăila va u crească exponenţial economia a giudiţilor Tulcea şi Brăila şi propulsează România tru eşalonlu a statelor cu infrastructură rutieră di top, lugurseaşti directorul general al Companiei Naţionale di Administrare a Infrastructurii rutiere, Cristian Pistol. Avemu borgea, spusi năsu s’duţemu ninti implementarea-a proiectelor di infrastructură cari anvărtuşeadză rolu ali Românie emu tru Uniunea Europiană emu tru NATO.



    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearia: Taşcu Lala



  • Un pod pentru Europa

    Un pod pentru Europa

    Probabil că nu
    există români mulţumiţi de infrastructura de transport din ţara lor. Iar
    nemulţumirea lor e justificată: raportat la suprafaţă, România stă încă slab la
    capitolul autostrăzi şi drumuri expres, iar infrastructura feroviară se
    degradează din cauza lipsei investiţiilor majore. Lucrurile au început să se
    mişte pe măsură ce au venit sume importante din fondurile europene, dar nu suficient
    de rapid astfel încât o ţară de dimensiune medie cum e România să poată fi străbătută
    uşor, şi mai ales fără nervi, de la un capăt la altul. Pe acest fundal,
    inaugurarea podului suspendat peste Dunăre, care leagă, rutier, judeţele
    sud-estice Brăila şi Tulcea şi uşurează sensibil viaţa oamenilor din zonele
    respective, este un eveniment major, pe care politicienii nu l-au ratat. Preşedintele
    Klaus Iohannis a salutat finalizarea acestei importante investiţii de
    infrastructură rutieră, subliniind că este cea mai amplă construcţie ridicată
    în România în ultimele trei decenii.


    Cu o lungime de aproape 2 km, podul este
    al treilea ca mărime din Europa. A costat 500 de milioane de euro, bani proveniţi în
    principal din fonduri europene, este opera unui consorţiu nipono-italian şi e
    construit cu tehnologie japoneză. Pe termen lung, se prefigurează o mult mai
    intensă activitate în zona liberă a portului dunărean Brăila, iar asta înseamnă
    apariţia de noi locuri de muncă, anticipează premierul Marcel Ciolacu. El e
    convins că podul va asigura accesul mai facil spre zona Deltei Dunării, ceea ce
    va avea un impact turistic semnficativ, dar devine şi un prim pilon la un proiect
    fundamental al statului român, acela de a fi un actor cheie în procesul de
    reconstrucţie a Ucrainei.


    Comisarul european pentru transporturi, românca Adina
    Vălean, a insistat asupra importanţei podului în contextul geopolitic.: Infrastructura
    de transporturi din regiunea dunăreană este vitală pentru a îmbunătăţi
    securitatea la nivelul Uniunii Europene. Capacitatea acestei infrastructuri
    trebuie sporită şi civil şi militar. Volumele de mărfuri care sunt transportate
    înspre şi dinspre Moldova şi Ucraina în momentul de faţă, sunt de ordinul
    milioanelor de tone pe lună. La fel, avem nevoie mai mult ca oricând de
    infrastructură pregătită din punct de vedere al mobilităţii militare.


    Odată
    cu deschiderea circulaţiei pe pod, şoferii scapă de orele de aşteptare pe care
    le impunea traversarea Dunării cu bacul, iar cei mai fericiţi dintre ei sunt
    şoferii autovehiculelor de mare tonaj care transportă marfă de pe un mal pe
    altul al fluviului. Deschiderea podului suspendat de la Brăila va dezvolta
    exponenţial economia judeţelor Tulcea şi Brăila şi propulsează România în
    eşalonul statelor cu infrastructură rutieră de top, consideră directorul
    general al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii rutiere,
    Cristian Pistol. Suntem obligaţi, a afirmat el, să continuăm implementarea
    proiectelor de infrastructură care consolidează rolul României atât în Uniunea
    Europeană cât şi în NATO.


  • UE investeşte 6,2 miliarde euro în infrastructuri de transport sustenabile, sigure şi eficiente

    UE investeşte 6,2 miliarde euro în infrastructuri de transport sustenabile, sigure şi eficiente

    Peste 80% din finanţare va sprijini proiecte care asigură o reţea mai eficientă, mai ecologică şi mai inteligentă de căi ferate, căi navigabile interioare şi rute maritime de-a lungul reţelei transeuropene de transport (TEN-T). În plus, proiectele vor consolida culoarele de solidaritate Uniunea Europeană – Ucraina, instituite pentru a facilita exporturile şi importurile acestei ţări afectate de război – se arată într-un comunicat al Executivului comunitar. Principalele conexiuni feroviare transfrontaliere de-a lungul reţelei centrale comunitare sunt prioritare pentru finanţare. Este cazul, de pildă, al tunelului de bază Brenner (care leagă Italia şi Austria), de Rail Baltica (care leagă cele trei state baltice şi Polonia cu restul Europei), precum şi de tronsonul transfrontalier dintre Germania şi Olanda (Emmerich-Oberhausen).

    Porturile maritime din Irlanda, Grecia, Spania, Letonia, Lituania, Olanda şi Polonia vor primi finanţare pentru dezvoltarea alimentării cu energie electrică de la mal în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră generate de navele ancorate. Pentru a contribui la adaptarea transportului pe căile navigabile interioare la exigenţele viitorului, infrastructura de-a lungul căilor navigabile transfrontaliere Sena-Scheldt dintre Franţa şi Belgia va fi modernizată. Şi porturile interioare de pe Dunăre şi din bazinele Rinului, cum ar fi Viena şi Andernach, vor beneficia de o modernizare.

    Pentru a spori şi mai mult siguranţa şi interoperabilitatea transportului feroviar din blocul comunitar, sistemul european de management al traficului feroviar va fi instalat pe trenuri şi pe liniile de cale ferată din Cehia, Danemarca, Germania, Franţa, Austria şi Slovacia. Şi pe şosele, mai multe state membre vor implementa sisteme şi servicii de transport inteligente, pentru deplasări mai sigure şi mai eficiente. Totodată, mai multe state membre vor primi sprijin pentru proiectele europene de management al traficului aerian, în vederea creşterii eficienţei transportului aerian şi a creării unui cer unic european.


  • CE alocă 66 milioane de euro pentru dezvoltarea infrastructurii de apă în patru judeţe din România

    CE alocă 66 milioane de euro pentru dezvoltarea infrastructurii de apă în patru judeţe din România

    Cele mai recente date ale Institutului Național de Statistică arată că peste 5 milioane de cetățeni nu au acces la o rețea de apă curentă și peste 8 milioane nu sunt racordați la rețeaua de canalizare. În plus, 21 la sută dintre români nu au baie și toaletă în interiorul locuinței. Lucrurile se vor schimba din acest punct de vedere în patru județe din România – vorbim despre Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa şi Ilfov, datorită banilor europeni.

    Comisia Europeană a alocat 166 de milioane de euro, în cadrul politicii de coeziune 2014 – 2020, pentrudezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată, în aceste patru județe din România.

    Mai exact, investiţiile vor fi făcute în două proiecte care vor îmbunătăţi calitatea şi accesul la apă potabilă, precum şi tratarea apelor uzate în zonă. Lucrările la infrastructura de alimentare cu apă includ nouă staţii noi de tratare a apei, 1.061 de km de reţea nouă şi 40 de rezervoare noi, pe lângă refacerea infrastructurii existente. În ce priveşte apele uzate, vor fi construite patru staţii de epurare şi alte trei vor fi extinse.

    În același timp, vor fi realizate 761 de km de reţea nouă de canalizare, iar infrastructura existentă va fi refăcută.

    Comisarul pentru coeziune și reformă, Elisa Ferreira declară că aceste proiecte de mare anvergură vor continua să amelioreze calitatea și disponibilitatea apei, reducând riscul de îmbolnăvire a oamenilor și îmbunătățind calitatea vieții acestora. De asemenea, proiectele respective contribuie la dezvoltarea durabilă a zonei prin promovarea biodiversității și prin reducerea pierderilor din rețeaua de alimentare cu apă, mai susține comisarul european.

    Potrivit Comisiei, aceste investiții vor contribui la respectarea de către România a Directivelor UE privind epurarea apelor uzate urbane și apa potabilă și vor crea locuri de muncă, în beneficiul tuturor grupurilor sociale din zonă.