Tag: infrastructura energetica

  • Discuții privind Coridorul verde

    Discuții privind Coridorul verde

    Transportatorul național român de energie Transelectrica şi firmele omoloage din Georgia, Azerbaidjan şi Ungaria au semnat un acord de asociere în „Green Energy Corridor Power Company”, cu sediul în România. Societatea va avea ca scop implementarea proiectul Green Energy Corridor, respectiv un cablu submarin de înaltă tensiune în curent continuu, care va conecta, prin Marea Neagră, România şi Georgia, conexiunea fiind prelungită în Ungaria şi Azerbaidjan.

    A opta reuniune ministerială a proiectului Coridorului Verde, organizată, marţi, la Bucureşti, a avizat, de altfel, studiul de fezabilitate premergător implementării proiectului. Acesta este susţinut de Comisia Europeană, iar şefa Executivului comunitar, Ursula von der Leyen, a participat personal, tot la Bucureşti, în decembrie 2022, la semnarea acordului între părţi.

    „Acest proiect strategic va contribui la consolidarea securităţii energetice naţionale şi regionale, creşterea conectivităţii în bazinul Mării Negre şi valorificarea potenţialului energiei regenerabile. Totodată, am convenit asupra posibilităţii includerii în studiul de fezabilitate a unei noi componente, respectiv un cablu de fibră optică care va conecta cele patru ţări, contribuind la îmbunătăţirea fluxurilor de date şi la susţinerea digitalizării regiunii. În următoarea perioadă, vom analiza şi posibilitatea alăturării Bulgariei la acest proiect de infrastructură, demersul fiind deschis şi pentru fraţii noştri de peste Prut” (Republica Moldova, ex-sovietică, majoritar românofonă – n. red.) – a declarat ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja.

    Omologul său din Azerbaidjan, Parviz Shahbazov, a mulţumit Uniunii Europene pentru ajutorul acordat încă de când au fost puse bazele proiectului, graţie căruia în Europa va ajunge mai multă energie regenerabilă produsă în zona Mării Caspice. El a spus că autorităţile de la Baku doresc interconectarea acestui coridor cu un altul, în care sunt implicate state ex-sovietice din Asia Centrală, precum Uzbekistan şi Kazahstan.

    La rândul său, prim viceprimministrul şi ministrul Economiei şi Dezvoltării Sustenabile din Georgia, Levan Davitashvili, a subliniat că acest proiect poate contribui la securitatea energetică a Uniunii Europene şi este cheia pentru a avea o piaţă energetică competitivă.

    Reprezentantul Ungariei, ministrul Afacerilor Externe şi Comerţului, Peter Szijjarto, a afirmat că este nevoie ca acest proiect de infrastructură să fie finalizat cât mai repede.

    „Vom depăşi recordurile mondiale, având în vedere că lungimea cablului submarin va fi de aproximativ 1.200 de kilometri – un cablu cum nu mai a fost construit până acum” – susţine şeful diplomaţiei de la Budapesta.

  • UE se pregăteşte de tranziţia către uniunea energetică

    UE se pregăteşte de tranziţia către uniunea energetică

    Tranziţia Europei către o societate cu emisii scăzute de dioxid de carbon
    devine noua realitate pe teritoriul UE, arată al treilea raport privind starea
    uniunii energetice, recent dat publicităţii. Raportul trece în revistă
    progresele înregistrate pe parcursul ultimului an şi prezintă perspectivele
    pentru anul următor.


    Potrivit acestuia, în prezent sunt adoptate măsuri care să sprijine o
    tranziţie corectă din punct de vedere social către o energie curată. Însă
    această tranziţie nu este posibilă fără adaptarea infrastructurii la nevoile
    viitorului sistem energetic.


    S-a ajuns la niveluri record de energie
    obţinută din surse regenerabile, concomitent cu scăderea rapidă a costurilor
    ,
    comentează Miguel Arias Cañete, comisarul pentru politici climatice şi energie,
    atrăgând atenţia asupra importanţei infrastructurii: Infrastructura
    reţelei europene trebuie să se dezvolte în aceeaşi direcţie şi cu aceeaşi
    viteză pentru a sprijini pe deplin această tranziţie energetică. Paşii de
    astăzi pentru stimularea infrastructurii energetice curate reprezintă o altă
    măsură importantă pentru a face sistemul nostru energetic mai durabil, mai
    competitiv şi mai sigur. În 2002, Consiliul European a solicitat tuturor
    statelor membre să atingă până în 2020 un obiectiv de interconectare de cel
    puţin 10% din capacitatea lor de producţie a energiei electrice instalate.
    Astăzi, 17 state membre au atins deja obiectivul de 10% şi se bucură de
    avantajele îmbunătăţirii comerţului şi reducerii preţurilor cu ridicata.



    Potrivit raportului privind starea uniunii energetice,
    reţelele locale vor deveni tot mai importante în viaţa de zi cu zi a cetăţenilor
    europeni, care vor face treptat tranziţia către electromobilitate, către
    producţia descentralizată de energie şi către gestionarea cererii. S-au făcut
    progrese considerabile în această direcţie, dar există încă blocaje, în special
    în sectorul electricităţii. De aceea, Comisia Europeană a adoptat la sfârşitul
    lunii noiembrie o comunicare privind obiectivul de a atinge, până în 2030, o
    interconectare de 15 % a reţelelor de energie electrică.