Tag: infrastructura feroviara

  • Noutăţi din transportul feroviar de călători

    Noutăţi din transportul feroviar de călători

    Numărul pasagerilor care au călătorit cu trenul în România a scăzut. În primul semestru din 2024 au folosit trenul 35,5 milioane de călători, în scădere cu 3% comparativ cu perioada similară din 2023. Dintre aceştia, 35,3 milioane pasageri au călătorit în ţară, iar 141.000 au efectuat călătorii internaţionale Transportul feroviar de pasageri a avut, în primele 6 luni din 2024, o pondere de 16,6% în transportul total de pasageri, fiind depăşit clar de transportul rutier, cu o pondere de 77,5%.

    Pe de altă parte, de la finalul lunii septembrie, CFR Călători a suprimat oprirea în staţia Buftea, de lângă Bucureşti, a trenurilor IR 401 şi IR 402 care circulă pe ruta Bucureşti Nord – Bacău – Iaşi – Ungheni (Republica Moldova). Măsura a fost luată pentru optimizarea orarului trenurilor. Pasagerii pot utiliza pe ruta Bucureşti Nord – Buftea şi retur şi celelalte trenuri care circulă pe această rută.

    Circulaţia trenurilor va suferi modificări, în perioada 16-18 octombrie 2024, în urma unor lucrări la infrastructura feroviară dintre staţiile Nyrabrany şi Debrecen din Ungaria, au anunţat CFR Călători şi administraţia feroviară ungară MAV Start. Astfel, trenul IR 1841 Oradea – Episcopia Bihor – Valea lui Mihai (nord-vestul României) se anulează pe distanţa Oradea – Valea lui Mihai şi circulă în locul lui trenul IR 12841, pe distanţa Oradea – Episcopia Bihor, care se ataşează la IR 12687 Baia Mare – Episcopia Bihor – Viena. De asemenea, trenul IR 1842 Valea lui Mihai – Episcopia Bihor – Oradea se anulează pe distanţa Valea lui Mihai – Oradea şi circulă în locul lui trenul IR 12842, pe distanţa Episcopia Bihor – Oradea, care se detaşează de la trenul IR 12686 Viena – Episcopia Bihor – Baia Mare (nordul României). Informaţii actualizate despre circulaţia trenurilor pot fi obţinute în aplicaţia Trenul Meu sau pe site-ul CFR Călători, unde sunt actualizate permanent camerele web din gările Bucureşti Nord, Aeroport Otopeni «Henri Coandă», Timişoara, Craiova, Braşov, Iaşi, Cluj -Napoca şi Constanţa.

    În context, vă mai informăm că rezervarea locului la călătoria cu trenul nu mai este obligatorie pentru distanţele sub 40 de kilometri. Noile prevederi sunt aplicate de toţi cei 6 operatori de transport feroviar de călători care activează pe calea ferată din România. Măsura are ca scop simplificarea nevoilor navetiştilor, al căror număr a crescut în zona marilor oraşe din România. Un ordin al ministrului Transporturilor reglementează oficial abonamentele pe perioade de 5 zile, 14 zile şi o lună. În plus se pot achiziţiona biletul de călătorie metropolitan şi abonamentul de călătorie metropolitan, în prima etapă de implementare, acestea emiţându-se doar online, prin Ghişeul Unic. Practic, cu aceste tipuri de bilete pasagerii nu mai aşteaptă un anumit tren, la o anumită oră, ci se pot urca în prima garnitură care îi poate duce la destinaţie. Cel mai bun exemplu este ruta Bucureşti – Ploieşti (oraş la 60 de kilometri de Capitală), unde 5 din cei 6 operatori feroviari care operează în România au trenuri.

  • Noutăţi de la companiile feroviare

    Noutăţi de la companiile feroviare

    Operatorul naţional feroviar CFR Călători oferă până la 5 martie 2024 reduceri de 15% la toate categoriile de bilete Interrail Global Pass şi Interrail One Country Pass. Ofertele promoţionale se adresează tuturor categoriilor de călători. Cu Interrail pot fi descoperite peste 30.000 de destinaţii din 33 de ţări din Europa. Ofertele Interrail Global Pass pot fi achiziţionate de la casele de bilete din staţiile şi agenţiile CFR Călători deschise traficului internaţional. Compania precizează că preţurile promoţionale nu se aplică pentru One Country Pass Norvegia, Suedia, Finlanda, Danemarca, Elveţia şi German Rail Pass.

    CFR Călători a reintrodus în 2023, după o pauză de 8 ani, serviciul Intercity (IC), iar, în 2024, 16 garnituri vor fi puse la dispoziţia călătorilor pe rutele pe care viteza şi condiţiile tehnice ale infrastructurii feroviare permit circulaţia acestei categorii de tren. În 2023 au fost introduse circulaţie 12 trenuri, pe rutele: Bucureşti Nord – Cluj Napoca şi retur; Bucureşti Nord – Constanţa şi retur; Braşov – Constanţa şi retur; Bucureşti Nord – Suceava şi retur; Bucureşti Nord – Paşcani – Iaşi şi retur; Bucureşti Nord – Teiuş – Arad şi retur. În «Mersul trenurilor» 2023/2024, serviciul Intercity a fost introdus pe alte două noi rute, Bucureşti Nord – Galaţi şi retur şi Bucureşti Nord – Bacău – Piatra Neamţ şi retur.

    Trenurile IC sunt compuse din peste 40 vagoane de călători (vagoane clasa I, vagoane clasa a II-a şi vagoane clasa a II-a cu spaţiu destinat serviciului de alimentaţie publică). Toate vagoanele sunt modernizate şi au instalaţie de climatizare, toalete ecologice, uşi de acces şi intermediare semiautomate, prize electrice pentru încărcare telefon mobil sau laptop, instalaţie de sonorizare, afişaj digital, rastel pentru bagaje voluminoase în fiecare capăt al salonului. În aceste trenuri, călătorii beneficiază de internet wi-fi, vagoanele având montat echipamentul adecvat şi sunt apte pentru circulaţie cu viteza maximă de 160 km/h.

    Începând din martie 2024 operatorul feroviar privat Transferoviar Călători din România va introduce cursele de tren pe ruta Ruse (Bulgaria) – Aeroportul Internaţional Henri Coandă Otopeni via Giurgiu şi Gara de Nord Bucureşti, după finalizarea lucrărilor pentru modernizarea liniei Giurgiu-Comana-Bucureşti Nord. Durata unei călătorii între Ruse şi Gara de Nord Bucureşti va fi de aproximativ 50-60 de minute, iar Aeroportul Internaţional Henri Coandă Otopeni va fi accesibil din oraşul bulgăresc de pe malul Dunării în aproximativ 80-100 de minute. Preţul unei călătorii va fi de 25 de lei (5 euro). Pentru această rută, Transferoviar Călători va utiliza trenuri de tip Alstom Coradia care pot atinge o viteză de până la 160 km/h. Aceste garnituri de tren produse în Franţa pot transporta 130 de pasageri, cu 16 locuri la clasa întâi.

  • Transportul feroviar și fondurile europene

    Transportul feroviar și fondurile europene

    Transportul feroviar în România are o istorie de peste 160
    de ani. Prima linie a fost deschisă pe 20 august 1854, în Banat, pe atunci
    parte a Imperiului Austro-Ungar, şi făcea legătura între Oraviţa şi localitatea
    Baziaş, port la Dunăre. Cu o lungime de 62,5 km, linia a fost folosită iniţial
    doar pentru transportul cărbunelui. Relaţia Oraviţa – Baziaş a fost deschisă
    pentru traficul de pasageri după doi ani, mai exact la 1 noiembrie 1856. După 1864, diverse căi ferate au fost
    construite şi pe teritoriul Principatelor Unite. Linia unind capitala Bucureşti
    şi portul dunărean Giurgiu a fost deschisă pentru trafic la 26 august 1869 şi a
    fost prima construită pe teritoriul românesc din acel timp.



    A urmat o dezvoltare rapidă a căilor ferate din România, în
    pas cu tendinţele europene. În 1918, după ce provinciile istorice Transilvania,
    Banat, Basarabia și Bucovina s-au unit cu Regatul pentru a forma România Mare,
    toate liniile care au aparținut anterior Austro-Ungariei și Rusiei au intrat în
    proprietatea Căilor Ferate Române.


    Începând cu mijlocul secolului XX, autorităţile comuniste au
    investit serios în căile ferate, în sprijinul industrializării cât mai rapide a
    ţării. Pe lângă creșterea traficului feroviar și al construcției de noi linii,
    în special în zonele rurale, electrificarea și dublarea liniilor au ocupat un
    loc important.


    La vremea Revoluţiei din 1989, România avea una din cele mai
    mari şi dense rețele de căi ferate din Europa. A urmat însă o lungă perioadă în
    care infrastructura a fost neglijată. Multe linii s-au închis complet, iar pe
    mii de kilometri se circulă cu restricţii de viteză din cauza stării
    necorespunzătoare a căii de rulare.

    Vorbim astăzi despre transportul feroviar
    din România cu Dumitru Fornea, membru al Comitetului Economic și Social
    European. Interlocutorul nostru este și secretar general al Confederației Sindicale
    Naționale MERIDIAN, din care
    face parte și o importantă organizație din domeniul căilor ferate, respectiv
    Federația Sindicatelor Transportatorilor Feroviari din România.

    Dumitru Fornea: Infrastructura feroviară
    din România permite o viteză comercială de doar 45 de kilometri pe oră pentru
    trenurile de călători. Circulăm pe calea ferată cu o viteză mai mică decât
    autoturismele prin localități. Avem o problemă și cu materialul rulant, care este
    foarte vechi. Autoritatea pentru Reformă Feroviară, la nivel instituțional, nu
    reușește să-și îndeplinească misiunea… În exercițiul financiar 2014 – 2020 nu
    au reușit să achiziționeze cele 80 de trenuri electrice noi care erau prevăzute
    în programul lor. Aveau și ei o misiune, și această misiune era să
    achiziționeze cu fonduri europene, prin intermediul unui proiect, aceste rame
    electrice care urmau să înnoiască parcul CFR Călători. Suntem într-un impas,
    din acest punct de vedere.


    Uniunea Europeană a alocat României miliarde de euro pentru
    dezvoltarea transportului feroviar. Din păcate însă, apar dificultăți atunci
    când este vorba de utilizarea acestor fonduri europene.

    Dumitru Fornea, membru
    al Comitetului Economic și Social European, secretar general al Confederației
    Sindicale Naționale MERIDIAN.

    Problema este, nu numai de acum,
    lipsa proiectelor. Degeaba ai alocat, statistic, sume mari de bani de la
    nivelul Uniunii Europene și chiar de la nivelul Guvernului dacă nu ai și
    instituții care să realizeze aceste proiecte și să le implementeze. Or, din ce
    am ascultat în ultima perioadă din intervențiile comisarului european pentru
    Transporturi, doamna Adina Vălean, instituțiile românești relevante, precum
    Autoritatea pentru Reformă Feroviară, dar și altele, nu reușesc să se prezinte cu proiecte
    fezabile pe care să le depună și să le implementeze pentru finanțare europeană.
    Și în exercițiul anterior, pe programul operațional Infrastructură Mare, am
    avut alocați 10,8 miliarde de euro.

    Acum, din ce vedem pe exercițiul acesta,
    2021 – 2027, care este în discuție pe programul operațional Transporturi, sunt
    alocate 7,8 miliarde de euro. La prima vedere, par mai puțini bani, dar
    suficient de mulți pentru a face ceva. Or, noi nu am depus proiecte nici pentru
    banii pe care îi avem. Ce să mai vorbim despre alți bani? Probabil că și acesta
    este motivul pentru care au scăzut un pic cifrele pe Transporturi. Problema
    principală rămâne implementarea proiectelor.