Tag: inghetata

  • Butoiul cu înghețată

    Butoiul cu înghețată

    Îşi amintea cu drag de gustul îngheţatei
    făcute în casă de mama sa, aşa că la un moment dat s-a hotărât să redescopere
    gustul îngheţatei autentice, aşa că a pornit prin satele româneşti pentru a descoperi
    reţete de pe timpuri. Odată ce le-a descoperit, s-a hotărât şi să se
    recalifice. Aşa că Adrian Mengheş, pentru că despre el este vorba, a renunţat
    la profesia de inginer şi şi-a făcut propria afacere, dând naştere brandului:
    butoiul cu îngheţată.


    Am aflat cum a pornit cu maşini de
    îngheţată, la început, dar văzând că pierde multe evenimente de interior şi-a
    dat seama că trebuie să găsească ceva nou. Iar atunci mama sa şi-a amintit că
    în copilăria sa venea cineva pe uliţă cu un butoi cu îngheţată. Ne spune
    povestea acestui brand creatorul lui, Adrian Mengheş: A fost foarte greu
    pentru că nu stăpâneam tainele înghețatei la butoi. Am alergat prin satele
    românești după rețete, după poveste, dar am fost respinși. Cei care mai făceau
    nu au vrut să ne spună. Sunam la primării și spuneam că suntem de la vreun post
    de televiziune şi să ne spună unde găsim aşa ceva, fiindcă vrem să facem
    reportaje. Așa am găsit sprijin prin
    primar, prin vice-primar și așa am ajuns la nea Ion de la Vâlcea, care ne-a
    spus tainele înghețatei la butoi, el fiind supărat, de altfel, că fiul lui nu
    vrea să ducă mai departe tradiţia şi să facă înghețată la butoi. Și a zis, tată,
    uite, a venit un străin căruia îi voi spune totul dacă tot nu vrei să faci.



    Făcând lucrul acesta de mai bine de 11-12
    ani interlocutorul nostru a observat o schimbare în obiceiurile de consum ale
    oamenilor, mai ales în ultima perioadă. Adrian Mengheş: Oamenii au început
    să fie din ce în ce mai atenți la ceea ce mănâncă. Oamenii au început să devină
    mai educaţi. De fiecare dată noi le spunem că facem înghețată de casă. Este o
    mare diferență între înghețata care se găsește în oraş și înghețata pe care o
    facem noi. În primul rând este modalitatea de preparare, pentru că este vorba
    de o altă textură, de un alt gust. Este mult mai densă, nu înglobează atât aer
    cum se întâmplă atunci când se face îngheţata industrială. Deci, în primul rând,
    asta este o mare diferență. Iar în al doilea rând este faptul că noi ne facem
    singuri materia primă, adică baza înghețatei noi o facem din lapte, ouă,
    frișcă, gălbenuș de ou. Şi aromele ni le facem noi !



    Comenzile sunt livrate cu maşinile
    specializate ale firmei sau prin intermediul aplicaţiilor de delivery. Cei mai
    mulţi clienţi au fost în perioada de după lockdown, când vânzările direct din
    laborator ajungeau la 6.000 – 7.000 de lei (1.200 … 1.400 de euro) pe zi. Pe
    site se găsesc vreo 30 de sortimente de îngheţată, iar câteva dintre cele mai
    vândute sunt vanilie, ciocolată, mango, caramel sărat sau mentă, dar Adrian
    Mengheş ne-a povestit: Gusturile ni le facem ori din fructe
    congelate, ori, acum, că este toamnă, facem din dovleac copt, din măr copt cu
    scoțișoară. Aromele ni le facem noi cap-coadă. Ne place nouă să spunem despre
    noi că suntem adevăraţi gelatieri, cu toate că noi cu avem cursuri de
    specialitate, să zic că am studiat înghețata, că am făcut cursuri. Pur și
    simplu o facem pe gustul nostru, pe gustul omului de rând. De-a lungul timpului
    am experimentat peste o sută de arome, dar este foarte greu, pentru că vanilia,
    ciocolata, căpşuna, zmeura sunt cele mai cerute. De obicei vara, când este
    vârful sezonului de îngheţată, mergem pe sortimente clasice, iar acum, spre
    toamnă ne adaptăm sezonului.


    La ediţia din această toamnă, Adrian
    Mengheş a participat la Festivalul Bărbaţi pe Mătăsari, venind şi cu o noutate: Am participat la cele trei ediţii la Bărbaţi pe Mătăsari, numai că
    este prima oară când am făcut demonstraţii de îngheţată acolo. În general, noi
    veneam cu îngheţata gata făcută, dar la rugămintea organizatorului, am fost de
    acord şi trebuie să recunosc că am fost foarte bine primit în acel festival. Nu
    ne aşteptam ca într-o zi de octombrie să vindem aşa de bine.



    Îngheţata se prepară prin introducerea
    ingredientelor într-un cilindru de inox, care, la rândul său se introduce
    într-un butoi, în jurul căruia se adaugă gheaţă şi sare, pentru a grăbi procesul
    de îngheţare. Ulterior, se începe rotirea cilindrului de inox, manual, timp de
    aproximativ 4 ore. După aceea, îngheţata este depozitată în loc sigur, ce
    respectă criteriile sanitare şi de mediu necesare.


    Cele mai provocatoare îngheţate din ofertă
    îmi par cele de colivă, muştar, lavandă, busuioc, dar nu m-aş da în lături de
    la a le încerca nici pe cele de ghimbir şi stafide, măr copt şi biscuiţi sau
    vanilie fără zahăr.


  • Mierea și înghețata în Uniunea Europeană

    Mierea și înghețata în Uniunea Europeană


    173.400 de tone de miere naturală din afara spațiului comunitar au fost importate de către statele membre ale UE în 2021, potrivit datelor Oficiul European pentru Statistică (Eurostat). Valoarea importurilor a fost de 406 milioane de euro. În ceea ce privește exporturile, Uniunea Europeană a trimis doar 25.500 de tone de miere în afara granițelor sale iar valoarea acestora s-a ridicat la 146,6 milioane de euro.



    Creștere a importurilor de miere din afara Uniunii



    Comparativ cu datele din anul 2016, se observă o creștere a importurilor de miere din afara Uniunii cu 7%, în timp ce exporturile celor 27 de state membre către țările din afara UE au scăzut cu 10%. În proporție de circa 60%, mierea importată de Uniunea Europeană a sosit din Ucraina și China.



    Datele Eurostat au fost analizate de Ziarul Financiar care observă că România se află pe a opta poziție în Uniunea Europeană la exporturile de miere. În total, țara noastră a exportat 8.400 de tone de miere, iar 900 de tone din această cantitate a părăsit garnițele UE. În același timp, România ocupă locul al doilea în UE, în spatele Spaniei, în ceea ce privește numărul de stupi, cu un efectiv de circa două milioane.


    Exporturile și importurile de miere ale Uniunii Europene
    în afara granițelor sale / Sursa: Eurostat

    import-export-miere-2021-eurostat.jpg



    Statele membre produc peste 3 miliarde de litri de înghețată anual



    De la Oficiul European pentru Statistică au sosit și date privind producția de înghețată în blocul comunitar. Astfel, în 2021, statele UE au produs peste 3,1 miliarde de litri de înghețată, în creștere cu 4% față de anul precedent.



    Din cantitatea produsă, 254 de milioane de kilograme de înghețată au fost exportate în țările din afara UE, iar valoare totală a fost de 850 de milioane de euro. Mult mai mici au fost importurile de înghețată din țările din afara Uniiunii care s-au ridicat la 71 de milioane de kilograme și o valoare totală de 192 de milioane de euro. În comparație cu anul precedent, exporturile de înghețată au crescut în 2021 cu 9 puncte procentuale, în timp ce importurile din afara granițelor UE a scăzut cu 11 puncte procentuale. Franța (57 de milioane de kilograme), Țările de Jos (38 de milioane de kilograme) și Italia (33 de milioane de kilograme) au fost principalele exportatoare de înghețată din UE.

    Topul celor mai mari producători de înghețată din UE / Sursa:
    Eurostat

    inghetata-ue-2021-eurostat.jpg



    Germania, cea mai multă și cea mai ieftină înghețată din UE



    Topul producătorilor de înghețată din UE este condus detașat de Germania care a produs 614 milioane de litri de înghețată anul trecut. Pe următoarele poziții se situează Franța cu 459 de milioane de litri și Italia (381 de milioane de litri). România a produs peste 33 de milioane de litri de înghețată.



    Germania nu este doare cel mai mare producător de înghețată din UE, dar și statul membru care a produs cea mai ieftină înghețată, cu o medie de 1,4 euro pe litru. Franța a raportat un preț mediu de doi euro pe litru de înghețată în 2021, în timp ce un litru de înghețată produs în Italia a costat, în medie, 2,1 euro.