Radio România Internațional

Tag: ingrijire medicala

  • Condiții mai bune pentru îngrijirea vârstnicilor în UE

    Condiții mai bune pentru îngrijirea vârstnicilor în UE

    Recent, în Parlamentul European, s-a votat o rezoluție
    referitoare la viitoarele acțiuni UE în domeniul îngrijirii medicale. Rezoluția
    vine ca răspuns la anunțul Președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen,
    de a lansa în acest an o Strategie europeană în materie de îngrijire medicală,
    care va pune bazele unei reforme îndelung așteptate a sistemelor de îngrijire
    și de securitate socială în statele membre.

    Europarlamentarul Maria Grapini a cerut Comisiei Europene buget
    pentru construirea Centrelor pentru persoanele care au nevoie de îngrijire!




    În problema îngrijirii cred că sunt trei
    mari direcții în care trebuie să acționăm. Sigur, este de competența statelor membre. Cunosc
    foarte bine problema în țara mea și în țările din est. Avem problemă pe de o
    parte cu cei care fac actul de îngrijire.

    De foarte multe ori sunt tratați fără
    demnitate, nu au un contract de muncă. Știm bine că din est au plecat spre vest
    foare multe personae pentru a lua mai mulți bani și a face acest act de
    îngrijire.

    Pe de altă parte, avem problema celor îngrijiți. De foarte multe ori
    actul de îngrijire nu este de calitate și avem problema infrastructurii. Dacă în
    strategia europeană nu vom cuprinde și buget pentru a aloca bani pentru
    infrastructură pentru că de exemplu în țara mea nu avem capacitate pentru
    persoanele în vârstă care nu pot fi îngrijite în familie și care au nevoie de
    aceste centre, cămine pentru personae în vârstă unde să fie îngrijiți
    corespunzător, nu vom putea rezolva situația.

    Mă străduiesc de câțiva ani să
    conving Comisia că trebuie alocat și că răspunsul pe care îl primim sistematic
    de la Comisie că persoanele în vârstă trebuie să fie îngrijite în familie este
    absolut absurd pentru că sunt personae care nu au loc în familie. Unele persoane
    nu mai au familii. Pentru acest lucru trebuie să alocăm bugete, bani de la
    bugetul social, de la fondul social, pentru a putea să avem locuri pentru aceste
    persoane.




    Printre prevederile rezoluției adoptate se mai solicită Comisiei Europene să abordeze
    problema muncii nedeclarate în sectorul îngrijirii și să creeze un cadru
    juridic clar pentru promovarea locurilor de muncă de calitate, pentru salarii
    adecvate și protecție socială pentru toți îngrijitorii, de orice naționalitate
    și în orice stat UE ar lucra.



  • Provocări medicale după dezastrul din clubul bucureştean

    Provocări medicale după dezastrul din clubul bucureştean

    Amănunte cutremurătoare continuă să iasă la iveală după incendiul devastator de vineri seara, de la clubul de rock ’Colectiv’ din centrul Bucureştiului, produs din cauza unui spectacol pirotehnic desfăşurat în condiţii improprii, pe fundalul supraaglomerării localului. O echipă de la Universitatea Politehnică a stabilit compoziţia chimică emanată de materialele care au ars în club: o combinaţie de monoxid de carbon, acid cianhidric, cunoscut popular drept cianură, monoxid de azot, acid clorhidric şi alte substanţe toxice.



    O astfel de combinaţie de otrăvuri, cu greu şi-ar putea-o imagina cineva pentru o fiinţă umană — spune şeful Clinicii de Chirurgie Plastică de la spitalul Floreasca, profesorul doctor Ioan Lascăr. În consecinţă, pentru medicii care îi tratează pe răniţi, provocarea este uriaşă. Ioan Lascăr:


    Arsurile aparente, deci cele de la suprafaţa corpului, în cea mai mare parte a lor nu generează un prognostic îngrijorător. Asocierea, însă, cu inhalarea de gaze cu toxicitatea menţionată, dar şi cu temperatura care a provocat arsuri la nivelul căilor respiratorii şi probabil al ţesutului pulmonar a generat acest tip de evoluţie cu totul şi cu totul imprevizibil şi nemaiîntâlnit.”



    Mulţi dintre tinerii arşi sunt internaţi la terapie intensivă în 12 spitale bucureştene, intubaţi şi ventilaţi mecanic. Directorul medical al Spitalului Universitar, Dragoş Daviţoiu, a explicat care este procedura pentru aceşti pacienţi: Medicii curanţi îi monitorizează şi etapizează tratamentul arsurilor, hotărăsc ce intervenţie chirurgicală se face, când se face, sunt pansaţi, sunt toaletizaţi, sunt trataţi, terapia de susţinere a funcţiilor vitale continuă fără oprire.”



    În zilele următoare, din cauza metabolizării produşilor toxici care vor ajunge în rinichi, unii ar putea avea nevoie de dializă. Vor fi făcute, totodată, şi transplanturi de piele. Ministrul sănătăţii, Nicolae Bănicioiu: Există bancă de piele în România. În momentul de faţă, e o rezervă destul de importantă, care poate să acopere cererea de acum. Sunt, însă, şi foarte multe persoane care şi-au exprimat dorinţa de a dona. Evident că noi acceptăm orice ajutor, nu refuzăm pe nimeni.”



    În sprijinul cadrelor medicale române, care s-au mobilizat exemplar pentru a-i salva pe răniţi, au venit colegi din Israel şi Franţa, care au recunoscut că nu s-au mai confruntat niciodată în cariera lor cu ceva similar. Profesor Marc Chaouat, secretar general al Societăţii franceze de studiere şi tratare a arsurilor, specializat în chirurgie plastică reparatorie şi estetică: Este o situaţie excepţională extrem de rar întâlnită. Am o experienţă de 20 de ani în chirurgia arşilor, dar nu m-am confruntat cu aşa ceva. Nici cu un număr atât de mare de pacienţi care trebuie trataţi simultan.”


    Autorităţi şi medici se tem că numărul deceselor va creşte semnificativ. Familiilor victimelor şi românilor, în general, nu le rămâne decât să se roage pentru viaţa lor.