Tag: initiativa

  • Modernizarea cooperării judiciare

    Modernizarea cooperării judiciare

    În prezent, pe piața internă a Uniunii Europene, au loc numeroase litigii între cetățeni și întreprinderi la nivel transfrontalier. Iar pentru a combate criminalitatea transfrontalieră într-un mod mai eficient, este necesar ca diferitele state membre și sisteme judiciare să colaboreze. Astfel, respectivele autorități de anchetă și instanțe trebuie să se sprijine reciproc în procesul de cercetare și urmărire penală a infracțiunilor și să facă schimb de informații și de probe în mod sigur și rapid.

    Věra Jourová, vicepreședinte al Comisiei Europene, a subliniat că aşa cum criminalitatea nu se oprește la graniţe, nici justiția nu ar trebui să o facă. Aşa că – spune ea -, trebuie utilizate în mod optim tehnologiile digitale pentru a le oferi autorităților judiciare, cetățenilor și întreprinderilor mijloace rapide și sigure de schimb de informații. Acest lucru este esențial pentru facilitarea și accelerarea accesului la justiție – consideră Věra Jourová.

    La rândul său, Didier Reynders, comisarul pentru Justiție, a explicat că sistemele din acest domeniu trebuie să fie mai reziliente în situații de criză, pentru ca instanțele să poată funcționa în toate circumstanțele, întrucât acesta este un principiu al statului de drept. Iar dotarea sistemelor de justiție cu instrumentele adecvate poate sprijini acest obiectiv – a insistat Didier Reynders.

    Amintim că, în decembrie anul trecut, Comisia Europeană a adoptat o serie de inițiative de modernizare a sistemelor de justiție ale blocului comunitar, propunând un set de măsuri în vederea continuării digitalizării, atât la nivel național, cât și la nivelul Uniunii. Prin acele instrumente de justiție electronică se urmărea oferirea unui sprijin suplimentar statelor membre pentru ca sistemele lor naționale să progreseze către era digitală și îmbunătățirea cooperării judiciare transfrontaliere între autoritățile competente la nivel comunitar. Inițiativele de acum vizează transformarea electronică a interacțiunilor dintre autoritățile din domeniul justiției, valorificând eficiența instrumentelor de comunicare moderne în situațiile în care procedurile civile și penale, acțiunile de combatere a terorismului și anchetele în general impun acest lucru.


  • Consultare publică: Protejarea jurnaliștilor și a apărătorilor drepturilor

    Consultare publică: Protejarea jurnaliștilor și a apărătorilor drepturilor

    Comisia a lansat, în această săptămână, o consultare publică privind acțiunea Uniunii împotriva abuzului de procedură care vizează jurnaliștii și apărătorii drepturilor – abuz denumit și SLAPP- adică acțiuni strategice în justiție împotriva mobilizării publice.

    Consultarea va contribui la viitoarea inițiativă împotriva acestui abuz, care urmează să fie prezentată de Comisie, astfel cum s-a anunțat în Planul de acțiune pentru democrația europeană.

    Vicepreședinta Comisiei, Věra Jourová, a amintit cazul jurnalistei Daphne Caruana Galizia, care se confrunta cu 47 de acțiuni în justiție abuzive, cunoscute sub denumirea de SLAPP, la momentul asasinării sale. Oficialul a subliniat că jurnaliștii și apărătorii drepturilor ar trebui să fie gardienii democrațiilor noastre, nu hărțuiți din punct de vedere juridic pentru că le cer socoteală celor aflați la putere. Această consultarea publică ne va ajuta să înțelegem ce trebuie să facem pentru a-i proteja, a mai spus Věra Jourová.

    La rândul său, comisarul pentru justiție, Didier Reynders, a reiterat că SLAPP reprezintă o amenințare la adresa valorilor democratice și a drepturilor fundamentale. Aceste acţiuni în justiţie abuzează de sistemele juridice și judiciare pentru a cenzura, intimida și reduce la tăcere jurnaliștii și apărătorii drepturilor. Inițiativa Comisiei va aborda această amenințare și va contribui la asigurarea funcționării corespunzătoare a sistemului de control și echilibru al unei democrații sănătoase.

    Inițiativa anti-SLAPP face parte din Planul de acțiune pentru democrația europeană, care a remarcat că astfel de practici sunt din ce în ce mai utilizate în multe state membre, într-un mediu în care activitatea ostilă la adresa jurnaliștilor este în creștere. Cetățenii, jurnaliștii, statele membre, ONG-urile, societatea civilă, judecătorii, practicienii din domeniul juridic sunt invitați să își exprime opiniile până la 10 ianuarie 2022.


  • O Uniune a egalității: o nouă strategie privind drepturile persoanelor cu dizabilități

    O Uniune a egalității: o nouă strategie privind drepturile persoanelor cu dizabilități

    Obiectivul său este de a progresa în direcția garantării faptului că toate persoanele cu handicap din Europa – indiferent de sex, origine rasială sau etnică, religie sau convingeri, vârstă sau orientare sexuală – se bucură de drepturile omului, beneficiază de șanse egale, de acces egal la viața socială și economică, sunt în măsură să decidă unde, cum și cu cine trăiesc, circulă liber în Uniunea Europeană, indiferent de nevoile lor de sprijin și nu se mai confruntă cu discriminarea.

    Inițiativele noii strategii sunt grupate pe trei teme principale:

    Prima se referă la drepturile existente în Uniunea Europeană. Persoanele cu handicap au aceleași drepturi ca oricare alt cetățean european de a se muta în altă țară sau de a participa la viața politică. Comisia va propune un card european pentru dizabilitate valabil în toate țările Uniunii, card care va facilita recunoașterea reciprocă a statutului de persoană cu handicap între statele membre, ajutându-i pe aceşti cetăţeni să beneficieze de dreptul lor la libera circulație. De asemenea, Comisia va colabora cu statele membre pentru a asigura participarea persoanelor cu handicap la procesul electoral din 2023.

    A doua temă este legată de viața independentă și de autonomie. Persoanele cu handicap au dreptul de a duce o viață independentă și de a alege unde și cu cine doresc să locuiască. Aici, Comisia va elabora orientări și va lansa o inițiativă de îmbunătățire a serviciilor sociale pentru persoanele cu handicap.

    Tema a treia: nediscriminarea și egalitatea de șanse. Strategia urmărește protejarea persoanelor cu handicap de orice formă de discriminare și violență. De asemenea, se urmăreşte asigurarea egalității de șanse în toate privințele, precum și a accesului la justiție, educație, cultură, sport sau turism. Trebuie garantat și accesul egal la toate serviciile de sănătate și la ocuparea forței de muncă.

    Comisia va ajuta statele membre să își elaboreze strategiile naționale și planurile de acțiune pentru a continua punerea în aplicare a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap și a legislației comunitare în domeniu.

    Totodată, Comisia invită statele membre să contribuie la această nouă strategie şi va promova drepturile persoanelor cu handicap şi la nivel mondial.


  • The Diaspora Initiative și Romanian Women in the UK au organizat o conferința online

    The Diaspora Initiative și Romanian Women in the UK au organizat o conferința online

    Joi, 14 mai 2020, The Diaspora Initiative și Romanian Women
    in the UK au organizat Conferința online – Contribuțiile specifice ale diasporei în
    contextul pandemiei Covid-19
    , propunând, într-o primă etapă, o coordonare între instituții
    și diasporă, pentru a identifica nevoile sectoriale, dar și contribuțiile specifice ale
    diasporei în această perioadă de criză, punând astfel bazele dezvoltării unor punți între mediul
    asociativ din diasporă și instituțiile statului român.

    The Diaspora Initiative și Romanian Women in the UK au invitat mediul instituțional și asociații din diasporă care s-au remarcat prin inițiative civice, la o sesiune de dezbateri online, pornind de la premisa mobilizării de excepție a diasporei românești în contextul pandemiei.


    La sesiune au participat reprezentanți ai instituțiilor
    statului (Administrația Prezidențială – Departamentul pentru Relația cu Românii din Afara Granițelor
    și Departamentul Educație și Cercetare, Parlamentul României – Comisia pentru
    comunitățile de români din afara granițelor țării, Guvernul României – Departamentul pentru Românii de
    Pretutindeni, Ministerul Afacerilor Externe – Departamentul Consular precum și
    Ambasada României în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Ambasada României în
    Confederația Elvețiană, și Universitatea Ștefan cel Mare Suceava) precum și organizații
    din diaspora (Rezist Zurich, Diaspora Civică Berlin, Eastern European Resource Center,
    Centrul LINK Luton, Voluntari în Europa și Romanian United Fund).


    Acest mecanism de dialog ad-hoc este menit să ghideze, dar
    și să consolideze inițiativele diasporei. De asemenea, acest efort este absolut necesar și
    pentru informarea deciziilor politice, întrucât menținerea transparenței va legitima
    cursul acțiunilor viitoare, conferind stabilitate și încredere.


    Cătălina Moisescu, doctorand, Universitatea Fribourg, membru fondator The Diaspora Initiative:

    Evenimentul a fost astfel o primă etapă: de cunoaștere și
    identificare a pârghiilor de coordonare instituții-asociații din diasporă. În cadrul
    acestui dialog s-au prezentat inițiative din și pentru comunitate, demonstrându-se că mobilizarea
    unor rețele de sprijin, globale, transnaționale este într-adevăr posibilă. Contribuțiile
    reprezentanților instituțiilor și ale asociațiilor invitate din diaspora nu au ținut cont de
    barierele geografice și nici de capitalul de imagine, inspirând prin modestie, dar și prin capacitatea de
    a se adapta și inova.


    Andra-Lucia Martinescu, doctorand, Universitatea Cambridge, membru fondator The Diaspora Initiative:

    Acesta este și va rămâne un dialog inițiat dinspre sfera
    civică a disporei. Toate inițiativele ce au fost sau urmează a fi organizate, au la bază cooperarea
    și voluntariatul. Sunt parteneriate egale între indivizi, organizații sau asociații civice, ce
    împărtășesc valori și aspirații similare. În același timp, aceste coaliții de sprijin ne ajută să ne
    consolidăm eforturile de cunoaștere și acțiune, dar și să ne mobilizăm mai eficient.



    În a doua etapă, proiectul va integra, alături de diasporă
    și instituții și sectorul privat, cu convingerea că România poate accesa vastul capital al
    propriei diaspore pentru a mitiga efectele crizei, dar și pentru a formula soluții adecvate,
    pe termen-lung și a construi o relație cu cetățenii săi din afara granițelor. Prin aceasta
    inițiativă pilot digitalizarea comunicării între instituții, diasporă și mediul privat, poate deveni un exemplu
    de bună practică și o oportunitate pentrua interveni prompt în momente de criză.


    Alina Balațchi, doctorand, SNSPA membru fondator Romanian Women in the UK: Traversăm o perioadă de schimbări profunde, a cărei
    gestionare va determina modul în care leadership-ul politic va fi evaluat (public și civic) în
    viitor și care, în condițiile unei abordări strategice, poate pune bazele unei relații
    instituții-diasporă mult mai sustenabilă și care să răspundă nevoilor concrete în mod specific și coerent.



    Romanian Women in the UK a fost înființată în 2016 de către
    femei românce din Londra cu viziunea de a inspira, informa și asista comunitatea
    românească din UK. Prin intermediul proiectelor inovative organizația reprezintă un pilon
    important al comunității românești, fiind în aceeași măsură un promotor al imaginii României în lume
    și o punte de legătură culturală între România și UK.


    The Diaspora Initiative a fost lansată în anul 2019 de către
    trei cercetători: Andra-Lucia Martinescu (Universitatea Cambridge, Marea Britanie),
    Cătălina Moisescu (Universitatea Fribourg, Elveția) și Rareș Burlacu (Universitatea Quebec).
    Obiectivul acestei colaborări transnaționale este cartografierea diasporei românești și a
    impactului acesteia la nivel global.


    De asemenea, inițiativa își propune informarea politicilor
    publice atât în România, cât și în statele de reședință, prin crearea unei baze inovatoare de
    cunoaștere. Contribuțiile se regăsesc în publicații ale unor institute de cercetare precum
    Foreign Policy Centre din Marea Britanie.

    Comunicat Romanian Women in UK & The Diaspora Initiative



  • Stop fraudei cu fonduri UE

    Stop fraudei cu fonduri UE

    Colegiul comisarilor a hotărât să
    înregistreze inițiativa cetățenească europeană intitulată Stop fraudei cu
    fonduri UE și utilizării abuzive a acestor fonduri


    Propunerea de inițiativă cetățenească vizează aplicarea unor
    controale sporite și a unor sancțiuni mai severe pentru a proteja interesele
    financiare ale Uniunii în statele membre care nu participă la Parchetul
    European.


    În decizia colegiului se precizează
    că declarațiile de susținere ar trebui să fie colectate pornind de la premisa
    că acestea sprijină propuneri care nu fac diferențieri între state membre
    exclusiv pe baza participării sau a neparticipării acestora la Parchetul
    European. Acest lucru se explică prin faptul că, în temeiul tratatelor, actele
    juridice nu pot face diferențieri între state membre exclusiv pe baza
    participării lor la o formă de cooperare consolidată. Nu sunt admise decât
    diferențierile justificate în mod obiectiv, de exemplu în cazul în care există
    niveluri diferite de protecție a intereselor financiare ale Uniunii.


    Decizia Comisiei de a înregistra
    inițiativa privește doar admisibilitatea juridică a propunerii. Comisia nu a
    analizat conținutul său, în această etapă.


    În România, în privința fraudelor
    cu fonduri europene s-au înregistrat cazuri asupra cărora domnul Călin Nuțu,
    responsabil relații publice în cadrul Agenției pentru finanțarea investițiilor
    rurale, atrage în mod special atenția beneficiarilor: În ultima vreme, am
    identificat situații grave în care oameni de bună-credință au fost realmente
    înșelați și păgubiți de diferite persoane al căror scop evident că nu a fost
    decât acela de a induce în eroare și de a-și însuși sume de bani prin fraudă.
    Suntem preocupați de această situație și atrag atenția că, la orice nelămurire
    sau suspiciune, trebuie adusă la cunoștința Agenției pentru Finanțarea Investițiilor
    Rurale, de către cei care doresc să acceseze sau au accesat PNDR, să ia
    legătura cu colegii mei din structurile teritoriale, să verifice dacă
    informațiile sunt veridice. Subliniez faptul că toate contractele de finanțare
    se semnează la sediile Centrelor Regionale sau ale Oficiilor Județene ale AFIR,
    după caz, și niciodată în altă parte.



    Înregistrarea inițiativei a avut loc
    ieri, 27 septembrie 2018, și este punctul de plecare al unui proces cu durata
    de un an, în care organizatorii vor strânge semnături în sprijinul inițiativei
    propuse.


  • Jurnal românesc – 30.03.2016

    Jurnal românesc – 30.03.2016

    România a înregistrat anumite progrese în lupta împotriva corupţiei, însă trebuie să ia în continuare măsuri în domenii prioritare ale vieţii sociale, precum sănătatea, educaţia sau agricultura. Sunt câteva din datele ce apar în Raportul de Competitivitate elaborat de Camera Comerţ Româno-Americană şi dat publicităţii marţi, la cinci ani de la ultima evaluare de acest fel. Documentul este un barometru pentru guvernanţi, care pot lua în calcul recomandările experţilor americani. Printre indicatorii care au înregistrat o evoluţie pozitivă faţă de ediţia din 2011 a raportului se numără lupta împotriva corupţiei, gradul de conectare la Internet şi ponderea angajaţilor din tehnologia înaltă şi medie. Pe de altă parte, raportul identifică şapte domenii prioritare care necesită o intervenţie imediată: evoluţia demografică şi sănătatea, infrastructura, exodul de inteligenţă, cercetarea, dezvoltarea şi inovarea, agricultura, educaţia şi coerenţa politicilor publice.



    Comisia Europeană a adoptat, marţi, Programul Operaţional ”Iniţiativa pentru IMM-uri” 2014-2020, pentru îmbunătăţirea accesului la finanţare a întreprinderilor mici şi mijlocii din România. Valoarea investiţiei oferite prin Fondul European de Dezvoltare Regională, sub formă de garanţii, este de aşteptat să crească de patru ori, până la 400 de milioane de euro sau chiar mai mult, datorită efectului de pârghie al investiţiilor private în credite pentru IMM-uri, afirmă comisarul european, Corina Creţu. Pentru o mare parte a IMM-urilor din România, accesul la finanţare reprezintă cea mai mare preocupare a antreprenorilor. O evaluare recentă realizată pentru România estimează deficitul de finanţare externă pentru IMM-uri la aproximativ 3,4 miliarde de euro până în 2020, acoperind nevoia de diferite tipuri de instrumente financiare (garanţii, împrumuturi cu risc împărţit, micro-creditare, investiţii de capital). România va primi 23 de miliarde de euro din totalul fondurilor politicii de coeziune din perioada 2014-2020.



    Senatul a adoptat tacit, marţi, propunerea legislativă pentru interzicerea organizaţiilor politice cu caracter comunist. Potrivit propunerii legislative, constituirea unei organizaţii politice cu regim comunist se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 10 ani, iar aderarea la o asemenea organizaţie politică se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 6 ani. De asemenea, sprijinirea sub orice formă a unei asemenea organizaţii politice se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 4 ani.



    Plenul Senatului a adoptat, marţi, cu 97 de voturi ”pentru”, o abţinere şi 4 voturi împotrivă, propunerea legislativă semnată de doi senatori şi un deputat PNL, care prevede mărirea concediului paternal la 15 zile lucrătoare. În prezent, taţii au dreptul la 5 zile de concediu paternal. Potrivit propunerii legislative, dacă tatăl a obţinut atestatul de absolvire a cursului de puericultură, durata concediului paternal se majorează la 15 zile lucrătoare.



    Un sondaj realizat de CURS (Centrul de Sociologie Urbană şi Regională) la comanda SAR (Societatea Academică din România) în perioada 9 — 18 martie 2016 arată că preşedintele Klaus Iohannis şi PNL, partidul său de provenienţă, sunt în pierdere de popularitate în Bucureşti. Astfel, doar 27,5 la sută dintre bucureşteni aprobă felul în care preşedintele Iohannis conduce ţara, iar 38 la sută sunt critici. 31 la sută spun că nu şi-au format o părere. Doar 12 procente cred că după ultimele alegeri prezidenţiale în România a scăzut corupţia, faţă de 43 la sută care cred că a crescut şi 41 la sută care spun că a rămas la fel. În acelaşi sondaj, PNL are doar 26 procente din voturile bucureştenilor.



    Începând din luna iunie, persoanele fizice vor putea achita taxele şi impozitele cu ajutorul cardului bancar – a anunţat ministrul Finanţelor Publice, Anca Dragu, în plenul Camerei Deputaţilor. Potrivit acesteia, în acest moment, ministerul evaluează mai multe soluţii, printre care se află şi înrolarea ANAF în platforma ghişeul.ro. De asemenea, acesta analizează gradul de compatibilitate tehnică şi costurile aferente.

  • Europa noastră – 11.04.2015

    Europa noastră – 11.04.2015

    Introdusă odată cu tratatul de la Lisabona, iniţiativa cetăţenească europeană este un instrument care vine în sprijinul democraţiei participative. O iniţiativă cetăţenească trebuie să fie susţinută de cel puţin un milion de cetăţeni ai Uniunii, provenind din cel puţin şapte state membre din cele 28.



    La 9 aprilie, Uniunea Europeană a sărbătorit cel de-al treilea an al iniţiativei cetăţeneşti europene.




  • Europa noastră – 27.12.2014

    Europa noastră – 27.12.2014

    Inițiativa Germaniei de a taxa diferențiat transportatorii străini a fost pe agenda europeană săptămâna aceasta.




  • Spiritul civic din cartierele bucureştene

    Spiritul civic din cartierele bucureştene

    Clădit la sfârşitul anilor 60, la periferia de atunci a Bucureştiului, cartierul Drumul Taberei a devenit, de-a lungul deceniilor, ceva mai mult decât un cartier-dormitor. Printre blocurile cu patru, opt sau zece etaje, au fost construite şcoli, grădiniţe, dispensare şi chiar un cinematograf, amplasat într-un ansamblu de clădiri care găzduiau o cofetărie, un magazin universal, un atelier fotografic şi o frizerie. În mijloc, era o piaţetă, un mică esplanadă, unde tinerii, dar nu numai ei, îşi putea da întâlnire. Cartierul căpătase, aşadar, un centru în jurul căruiau oamenii puteau clădi o comunitate. De 17 ani, însă, cinematograful Favorit” e închis, iar zona comercială complet transformată, spre regretul multor locatori din apropiere care s-au şi constituit într-un grup de iniţiativă. Cu ce se ocupă acest grup aflăm de la o membră a sa, Marilena Trică: Iniţiativa Favorit este un grup de prieteni, de vecini, de cetăţeni care-şi doresc acelaşi lucru: revitalizarea cinematografului Favorit şi al centrului comunitar de acolo. Ne-am înfiinţat în mai 2010 cu ajutorul Centrul De Resurse Pentru Participare Publică (CERE). Atunci, în 2010, CERE a bătut la uşa a 120 de apartamente şi i-a invitat pe cetăţenii din zona Favorit la o discuţie să spună ce părere au despre problemele lor. Deşi nu ne aşteptam, au răspuns invitaţiei locuitorii din 60 de apartamente, deci jumătate din cei invitaţi. La discuţii, oamenii au fost rugaţi să scrie pe o hârtiuţă ce ar vrea să se întâmple în zona lor. Când s-au centralizat răspunsurile, surpriza a fost să aflăm că oamenii îşi doreau ca cinematograful Favorit să renască. Aşa a luat naştere grupul. Acum membri activi, care se întâlnesc regulat, sunt în jur de 10. Dar în baza noastră de date sunt peste 300 de membri.



    Ce doresc aceşti oameni nu este pur şi simplu redeschiderea cinematografului, ci transformarea complexului Favorit de altădată într-un centru cultural unde să se organizeze chiar spectacole de teatru şi concerte, un loc unde pensionarii să socializeze, unde tinerii să-şi petreacă timpul liber şi în care copiii să vină la cercuri sau la cursuri sau la alte activităţi educative, de fapt “inima unei comunităţi”, cum o numeşte sociologul Mircea Kivu: Cartierele unui oraş n-au nevoie doar de utilităţi, aşa că dacă vorbim strict despre funcţiuni, cartierul Drumul Taberei are tot ce-i trebuie: are cinematografe în mall-uri, are spaţii comerciale din belşug. Dar, în afară de asta, cartierele au nevoie de ceea ce aş numi repere simbolice”, adică de locuri în care oamenii să se întâlnească în calitate de persoane, nu de simpli consumatori, şi să aibă o viaţă comunitară. E vorba de necesitatea ca aceste cartiere să se dezvolte ca nişte comunităţi, nu ca simple aglomerări de locuitori.”



    Deşi este adevărat că regimul comunist a distrus spiritul de asociativitate, în ultima vreme, mici grupuri din diverse cartiere şi oraşe, încep să acţioneze ca o comunitate. În cartierul Drumul Taberei mai sunt câteva grupuri de iniţiativă, precum Grupul Callatis Drumul Taberei” şi Iniţiativa Tudor Vladimirescu, iar în alt cartier bucureştean s-a înfiinţat “Grupul Lacul Tei”. Atunci când oamenii simt că fac parte dintr-o comunitate, simţul civic începe să acţioneze. Sociologul Mircea Kivu cunoaşte şi alte iniţiative similare, în alte oraşe: E una recentă în Iaşi, iniţiativa celor care se opun tăierii teilor din centrul oraşului. Ştiu de o altă iniţiativă frumoasă din Oradea a unui grup care s-a asociat pentru revitalizarea unui pasaj comercial şi refacerea lui ca un centru comunitar. Încep să se simtă acţiuni de genul acesta, ale oamenilor care pornesc ei singuri să se organizeze. Fără acest gen de iniţiative, nu se va întâmpla decât ce vor autorităţile.



    Ce au obţinut de la autorităţi, membrii grupului Iniţiativa Favorit”, ne spune Marilena Trică: Am făcut o grămadă de petiţii, de interpelări în cadrul şedinţelor consiliului local al primăriei de sector, am dat comunicate de presă. Ne-am şi certat cu ei. Dar iată ce am obţinut.În 2011, s-au aprobat fondurile şi s-a realizat studiul de fezabilitate pentru Proiectul Favorit. În 2012, s-au obţinut bani din bugetul local şi s-a şi realizat proiectul tehnic, în 2013, spre marea noastră bucurie, ni s-au aprobat 2,6 milioane de euro pentru punerea în practică a proiectului. Din păcate, nu s-a trecut încă la această fază din cauza faptului că proprietarul clădirii cinematografului nu este primăria. Clădirea este deţinută de Ministerul Culturii prin RADEF cu care ne luptăm pentru ca primăria sectorului 6 să o dobândească şi să poată face investiţia. De aceea, continuăm cu petiţiile.”



    Momentan, proiectul de revitalizare e blocat din cauza birocraţiei, între RADEF (Regia Autonomă de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor RomâniaFilm) care a abandonat clădirea cinematografului şi primăria sectorului 6 care nu o poate prelua. Între timp, Marilena Trică şi colegii săi din Iniţiativa Favorit” trimit autorităţilor cărţi poştale cu doleanţele lor.



    Un exemplu către Ministerul Culturii: Stimaţi domni, sunt un cetăţean al SUA, cu reşedinţă în Drumul Taberei, de 20 de ani. Iubesc cartierul nostru, dar există o ruină tristă, cinema Favorit, şi vrem transformarea lui în centrul cultural. Nu înţeleg problema 100%, dar cred că e în puterea ministerului să ajutaţi acest grup.” Şi o cerere către primăria sectorului 6: Fără panseluţe şi borduri în sectorul 6. Bani, bunăvoinţă şi educaţie pentru cinema Favorit.”



    Ca o dovadă că acţiunile civice dau roade, pe 26 septembrie, cu ocazia evenimentului Zilele Cartierului”, membrii Iniţiativei Favorit au reuşit să convingă autorităţile să deschidă porţiile cinematografului. Au fost proiectate, în hol, două scurt metraje, dar numărul mare de spectatori le-au dat speranţa că împreună, poate, vor reuşi.