Tag: Initiativa B9

  • Securitatea a flancului dit apirita al NATO

    Securitatea a flancului dit apirita al NATO

    Easti ananghi ti coopeararea tra anvârtusearea a flancului dit apiritâ a Alianţãlei Nord-Atlantiti. Cu aestâ câftari nchisirâ moeabetli Bucureşti anamisa di miniştrili ali Apărari dit 9 stati ti ma ninti eara comunisti, ufitialităţ ali NATO şi reprezentanţa a Departamentului american ali Apărari. România, tru parteneriat cu Polonia, easti motorlu a aistei “Iniţiativi B9”, dit cari nica fac parti Vargaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia şi Ungaria. Reprezentanţâli a lor ş-pripusirâ s-ndreagâ un baiur di cal’iuri directoari nintea a summitlui aliat di Bruxelles, dit meslu alunar.




    Tru aesta noima, ministrul român ali Apărari, Mihai Fifor, declara:


    Ază prezenţa aliată avansată easti bagata tru prcatico pi tut flancul dit apirita ali Alianţa, em tru nord-est, arealu baltic, em tru sud-estu, pi teritoriul naţional şi la Amarea Lae. Ma largu avem tru amprotusa aestu lucru dimec ti bagarea tru practico şi, tru aesta noima, aştiptăm tru alunar apofasi di mari simasie, yilipsitoari tra catastisea di apărari şi aliatl’i s-tal’e curayilu.”




    Acţiun’ile ali Rusie baga zori a tutaloru membriloru NATO tu flancul dit apirita, ama şi Alianţa tru ansamblul a l’ei, s-aibă ngatan maxus ti sistemlu comun di apărare. Lişor nu easti, ti furn’ia că, tru dzalili a noastri, una criză di securitati cafta em halat convenţionali, em niconvenţionali di turlie hibrida ica provocări asimetriti. Em, anamisa di ceareili ti li au tru mana si tra cari s-cundil’e maxus Bucureşti s-aradapseasca ahardzearea a 2% dit Produslu Internu Brut tra dumenea ali Apărari, lucru ti România alu fati nica di anlu ti tricu, tu idyiul chiro, deadun si cu cristearea a infrastructurlor naţionale, atea turlie ca mobilitatea a ascheriloru şi ali tehni militara aliata s-hiba ma hairlatică.




    Easti ananghi tutunaoara, ti modernizarea a ascheriloru naţionale, prin ancupararea di echipamentu performantu. Deapoa, tru arada a unei andamusi a ufitialităţlor, viniti Bucureşti, cu prezidentul ali României, Klaus Iohannis, nu fu alasata nanapartui niti simasia a prezenţal’ei SUA pi flancul dit apirita si aesta s-yilipseasti pritu angajamentulu susto andicra di stabilitatea a reghiunil’ei, cum şi ananghea ti cristeari a singirlui transatlantic cu scupolu ti asiguripsearea a securitatil’ei tru tuta Alianţa.




    Caplu a statlui român napoi spusi, tutunaoara, ca easti ananghi ti cristearea a lucarlui deadun anamisa di NATO şi Uniunea Europeană, cundil’indalui că gaeretli ti anvartusearea, a rolui ali Uniunii tru dumenea ali apărari lipseasti s-dizvarteasca deadun cu Alianţa Nord-Atlantică. Ase, nu va s-agiunga pi daua şi va s-poata s-faca gaeret di catra dauli parta tru dumenii di sinfer. Prit boatea a ministrului ali Apărari, Mihai Fifor, România sa spusi etima tra s-aproachi un comandamentu militar al NATO pi nivel di trup di ascheri, deadun cu ateali daua comandamenti ti suntu, pi lucru, Craiova (sud), pi nivel di brigadă şi Bucureşti, di divizie. Aofasea va u l’ia Alianţa tru meslu alunar, Bruxelles.




    Autor: Roxana Vasile


    Armânipsearea: Tascu Lala

  • Securitatea flancului estic al NATO

    Securitatea flancului estic al NATO

    Este necesară cooperarea pentru
    consolidarea flancului estic al Alianţei Nord-Atlantice. De la acest imperativ
    au plecat discuţiile de la Bucureşti dintre miniştrii Apărării din 9 state
    foste comuniste, oficialităţi ale NATO şi reprezentanţi ai Departamentului
    american al Apărării. România, în parteneriat cu Polonia, reprezintă motorul
    acestei Iniţiative B9, din care mai fac parte Bulgaria, Cehia,
    Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia şi Ungaria. Reprezentanţii lor şi-au propus să schiţeze o serie de
    linii directoare înaintea summitului aliat de la Bruxelles, din luna iulie. În
    acest context, ministrul român al Apărării, Mihai Fifor, a declarat: Astăzi prezenţa aliată avansată este materializată pe întreg flancul
    estic al Alianţei, atât în nord-est, arealul baltic, cât şi în sud-est, pe
    teritoriul naţional şi la Marea Neagră. Continuăm să ne focalizăm major asupra
    implementării sale şi, în acest context, aşteptăm în iulie decizii importante
    cu relevanţă pentru postura de apărare şi descurajare aliată.

    Acţiunile Rusiei îi forţează pe toţi
    membrii NATO de pe flancul estic, dar şi Alianţa în ansamblul ei, să acorde o
    atenţie deosebită sistemului comun de apărare. Uşor nu este, dat fiind faptul
    că, în zilele noastre, o criză de securitate poate implica atât mijloace
    convenţionale, cât şi neconvenţionale de tip hibrid sau provocări asimetrice. Or,
    printre soluţiile la îndemână asupra cărora s-a insistat la Bucureşti se numără alocarea a 2% din Produsul
    Intern Brut pentru domeniul Apărării, lucru pe care România îl face încă de
    anul trecut, în paralel cu dezvoltarea infrastructurilor naţionale, în aşa fel
    încât mobilitatea trupelor şi tehnicii militare aliate să fie îmbunătăţită.
    Este necesară, totodată, modernizarea armatelor naţionale, prin achiziţionarea
    de echipament performant.

    Apoi, în cadrul unei întâlniri a oficialităţilor
    prezente la Bucureşti cu preşedintele României, Klaus Iohannis, nu a fost
    ocolită nici importanţa prezenţei SUA pe flancul estic ca dovadă a angajamentului
    ferm faţă de stabilitatea regiunii, precum şi nevoia de dezvoltare a relaţiei
    transatlantice în vederea asigurării securităţii întregii Alianţe.Şeful
    statului român a reiterat, de asemenea, necesitatea dezvoltării cooperării dintre
    NATO şi Uniunea Europeană, precizând că demersurile de consolidare a rolului
    Uniunii în domeniul apărării trebuie să se deruleze în complementaritate cu Alianţa
    Nord-Atlantică. Astfel, vor fi evitate duplicările inutile şi se vor putea face
    eforturi conjugate în domenii de interes comun. Prin vocea ministrului Apărării,
    Mihai Fifor, România s-a oferit să găzduiască un comandament militar al NATO la
    nivel de corp de armată, alături de cele două comandamente existente, deja, la
    Craiova (sud), la nivel de brigadă şila Bucureşti, de divizie. Decizia va
    fi luată de Alianţă în iulie, la Bruxelles.