Iniţiativă legislativă a deputatului de diapora Iulian Lőrincz menită să sporească gradul de digitalizare a serviciilor consulare, astfel încât cetăţenii să aibă o interacţiune mai simplă şi mai eficientă cu administraţia, indiferent unde se află ei, reducând substanţial nevoia de deplasare la consulate.
30 de noi ghişee
ale Inspectoratului General pentru Imigrări au fost deschise în capitala
României. Direcţia pentru Imigrări a Municipiului Bucureşti şi Serviciul pentru
Imigrări al Judeţului Ilfov au transmis că decizia a fost luată pe fondul
majorării permanente a contingentului de cetăţeni străini nou admişi pe piaţa
forţei de muncă din România, de la 5.500 în 2016 la 100.000 în 2022 şi 2023.
Până la 27 noiembrie, activitatea Direcţiei pentru Imigrări a Municipiului Bucureşti
şi Serviciului pentru Imigrări al Judeţului Ilfov s-a desfăşurat prin
intermediul a 12 ghişee organizate în două containere metalice compartimentate.
În prezent, activitatea de relaţii cu publicul la nivelul structurilor
menţionate are loc exclusiv în punctul de lucru nou inaugurat în Complexul
Comercial Grand Arena Mall, unde se preiau solicitările privind prelungirea
dreptului de şedere, se eliberează avizele de angajare, se înregistrează
rezidenţa şi se emit documente. Inspectoratul General pentru Imigrări a
transmis că pentru eficientizarea şi fluidizarea fluxurilor de lucru se
utilizează un sistem performant de gestionare a cozilor, sistem care este
interoperabil cu cel integrat de management al străinilor.
Astfel, sistemul de
ticketing preia datele introduse de străini în aplicaţia de programare online,
iar pe monitoarele din sala de aşteptare se afişează în mod automat toate
informaţiile necesare, respectiv numărul programării, ora la care trebuie să se
prezinte la ghişeu, ghişeul la care se va prezenta cetăţeanul străin, precum şi
scopul prezenţei acestuia. Participant la inaugurarea noilor puncte de lucru,
ministrul român al Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a declarat că
principalul segment al celor care vin în România îl reprezintă cei care doresc
să îşi găsească un loc de muncă şi să-şi clădească o carieră. Acest lucru,
spune ministrul, este şi în avantajul companiilor româneşti şi al economiei
naţionale. Predoiu a punctat faptul că România este o ţară sigură şi va rămâne
o ţară sigură pentru cetăţenii săi şi pentru străinii care decid să rămână pe
teritoriul naţional o perioadă mai îndelungată.
O iniţiativă
legislativă, care prevede extinderea, de la un an la doi ani, a perioadei
pentru care se acordă şi se prelungeşte autorizaţia de muncă pentru cetăţenii
străini din afara UE care lucrează în România, a fost depusă în Parlamentul de
la Bucureşti. Potrivit proiectului, care a fost semnat de 16 deputaţi,
autorizaţia de muncă se prelungeşte automat pentru noi perioade de până la doi
ani în situaţia continuării raporturilor de muncă cu acelaşi angajator în baza
contractului încheiat pe perioadă nedeterminată. Exceptate sunt cazurile în
care se eliberează autorizaţii de muncă pentru lucrătorii sezonieri.
Actul
normativ mai stipulează că pentru prelungirea valabilităţii autorizaţiei de
muncă peste perioada de valabilitate iniţială a contractului, încheiat conform
Codului Muncii, este necesară prezentarea acordului scris al părţilor.
Proiectul mai prevede că pentru obţinerea autorizaţiei de muncă pentru
lucrătorii permanenţi, angajatorul nu va mai trebui să depună la Oficiul Român
pentru Imigrări mai multe documente, între care actul constitutiv al societăţii
sau de înfiinţare a persoanei juridice, certificatul de înmatriculare la
oficiul registrului comerţului, certificatul de atestare fiscală, adeverinţa
referitoare la forţa de muncă disponibilă pentru locul vacant comunicat de
angajator sau procesul-verbal întocmit în urma selecţiei realizate pentru
ocuparea posturilor vacante.
Conform iniţiatorilor, această reglementare are
scopul de a sprijini în mod direct mediul de afaceri care apelează la
recrutarea şi angajarea de lucrători care provin din state non-UE, pentru a
creşte competitivitatea companiilor care derulează afaceri în România. Proiectul
urmează să intre în dezbaterea Senatului României, iar Camera Deputaţilor este
for decizional.
Iniţiativa
legislativă privitoare la recunoaşterea comunităţii româneşti din Italia, ca
minoritate naţională, printre priorităţile agendei senatorului Claudiu Târziu,
preşedintele Comisiei pentru Românii de Pretutindeni.
Românii vor putea
cumpăra vechime în muncă până în 2026, dacă iniţiativa legislativă depusă, de
curând, de deputata Oana Țoiu, actual membru şi fost preşedinte al Comisiei
pentru muncă și protecție socială din Camera Deputaților, va fi aprobată.
Viorel Badea, despre iniţiativa
sa legislativă care propune ca unele licee din străinătate să poarte numele Mihai Eminescu, la fel cum
anumite licee din România poartă numele unor cunoscuţi scriitori
străini.
Lobby-ul la nivelul Uniunii
Europene se traduce prin reprezentarea intereselor la nivel comunitar. Această
activitate a diferitelor grupuri de interese este menită să influenţeze
deciziile legislative şi executive ale instituţiilor europene prin intermediul
afacerilor publice. Încă de la adoptare, Tratatul de la Lisabona a conferit
lobby-ului european o nouă dimensiune, diferită de lobby-ul care are loc la
nivel naţional. Reprezentarea intereselor europene devine, astfel, parte din
noţiunea de democraţie participativă
care defineşte comunitatea europeană.
Cu detalii, Inge Graessle,
europarlamentar, membru al comisiei pentru control bugetar: Politica nu este lipsită de
lobby, iar fără lobby nu este de dorit ca noi să facem reguli pentru cele 28 de
state membre. Nu putem şti ce anume funcţionează şi ce nu fără lobby, cu
ajutorul căruia se pot sesiza greşeli şi se pot schimba informaţii. Acest
instrument face ca mai multe voci să fie auzite şi, printr-un tablou larg, se
poate construi un sens comun. Aceasta este sarcina politicii comunitare. În mod
clar, trebuie să se ofere acces la un lobby eficient tuturor statelor membre
ale Uniunii. Desigur, nu trebuie ascultate sfaturile proaste doar de dragul de
a urma o anumită direcţie, ceea ce ar însemna un lobby viciat. Trebuie luate în
calcul toate opiniile, indiferent spre ce direcţie ar îndrepta ele. Aceasta
este treaba politicii şi este exact ceea ce facem aici. Grupurile trebuie să
asigure acces egal la lobby, iar susţinătorii unei anumite reglementări trebuie
să îşi asculte adversarul. De asemenea, Uniunea Europeană asigură accesul egal la
lobby pentru toate organizaţiile, finanţate din bugetul Uniunii sau
neguvernamentale. Spre exemplu, în ceea ce priveşte încheierea de acorduri de
comerţ mondial, politicienii ascultă toate opiniile lobby-iştilor, fie ele pro
sau contra. Tot ceea ce trebuie este să fie formulată o opinie bine susţinută.
Grupurile de lobby de interes european diferă
într-o măsură importantă de cele naţionale. Principalele diferenţe constau în
faptul că grupurile europene sunt transnaţionale, au impact strict asupra
instituţiilor europene, activitatea lor de a influenţa adoptarea de
reglementări este recunoscută la nivel comunitar şi funcţionează sub cadrul
Iniţiativei europene în materie de transparenţă. De asemenea, grupurile de
lobby participă la procesele legislative încă din stadiile incipiente. Comisia
Europeană invită grupurile de lobby-işti să-şi exprime poziţia ori de câte ori
are loc o nouă iniţiativă legislativă. Înainte de a fi formulată o directivă, o
hârtie verde sau o hârtie albă este lansată, cu scopul de a facilita
consultările bilaterale.