Radio România Internațional

Tag: inovatie

  • Legea privind inteligența arficială

    Legea privind inteligența arficială

    Legea privind inteligența artificială, care a intrat recent în vigoare, a fost concepută având garanția că inteligența artificială IA dezvoltată și utilizată în UE este de încredere și că ajută la protejarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor. Regulamentul urmărește să instituie o piață internă armonizată pentru inteligența artificială în UE, încurajând adoptarea acestei tehnologii și creând un mediu favorabil inovării și investițiilor.

    Noul act european introduce o definiție prospectivă a inteligenței artificiale, bazată pe siguranța produselor și pe o abordare care a luat în calcul riscurile prezente în UE. Astfel, vor fi interzise sistemele de inteligență artificială considerate a fi o amenințare clară la adresa drepturilor fundamentale ale persoanelor. Printre acestea se numără sistemele sau aplicațiile IA care manipulează comportamentul uman pentru a eluda voința liberă a utilizatorilor.

    În plus, vor fi interzise unele utilizări ale sistemelor biometrice. Sergey Lagodinsky din Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană și-a exprimat opinia referitoare la Legea privind inteligența artificială:

    „Inovația este întotdeauna o oportunitate, dar aplicabilă numai dacă ne simțim capabili să o gestionăm și asta trebuie făcut înainte ca ea să ne depășească. Trebuie să o îndreptăm într-o direcție care aduce beneficii și nu dăunează economiei, societății, umanității. Prin acest act privind inteligența artificială încercăm să-i controlăm evoluția viitoare înainte să ajungă ea să ne controleze. Nu pot să nu observ că această lege este una mai slabă decât cea pe care ar fi avut-o în vedere Parlamentul European. Dar cu toate acestea este binevenită, este important că avem în sfârșit o reglementare și că încercăm să gestionăm IA. În plus, acest regulament poate fi considerat o lucrare de pionierat, primul de acest fel.”

    Statele membre trebuie să desemneze autoritățile naționale competente până la 2 august 2025, care vor supraveghea aplicarea normelor pentru sistemele de IA și vor desfășura activități de supraveghere a pieței. Oficiul pentru IA al Comisiei va fi principalul organism de punere în aplicare a Legii privind IA la nivelul UE, precum și autoritatea de asigurare a respectării normelor pentru modelele de IA de uz general. Trei organisme consultative vor sprijini punerea în aplicare a normelor. Comitetul european pentru inteligența artificială va asigura o aplicare uniformă a Legii privind IA în toate statele membre ale  UE și va acționa ca principal organism de cooperare între Comisie și statele membre.

  • Dialog strategic privind viitorul agriculturii din Uniunea Europeană

    Dialog strategic privind viitorul agriculturii din Uniunea Europeană

    Dialogul strategic privind viitorul agriculturii, lansat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, este un nou forum creat pentru a găsi o viziune comună asupra viitorului sistemului agricol și alimentar al UE până în vara anului 2024. Dialogul strategic reunește principalele părți interesate din întregul lanț agroalimentar. Vorbim aici despre fermieri, cooperative, întreprinderi agroalimentare și comunități rurale.

    Dialogul strategic va aborda teme precum un nivel de trai echitabil pentru fermieri și comunitățile rurale sau sprijinirea agriculturii în limitele planetei și ale ecosistemelor sale. De asemenea, inovarea tehnologică și promovarea unui viitor prosper pentru sistemul alimentar al UE într-o lume competitivă se vor afla si ele printre temele dialogului.

    Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: Cu toţii avem acest sentiment al urgenţei, că lucrurile trebuie să se îmbunătăţească. Toţi facem eforturi extraordinare pentru a contribui la obiectivele colective ale Pactului Verde European. Agricultura Europei are nevoie de o perspectivă pe termen lung pentru a face faţă acestor provocări, o cale previzibilă de urmat.

    Președinte al Grupului pentru Dialog Strategic pentru Viitorul Agriculturii Europene a fost numit profesorul Peter Strohschneider, pe baza experienței sale îndelungate, în special în calitate de președinte al Comisiei pentru viitorul agriculturii a guvernului federal german. El pune accentul pe cât de diferite sunt între ele perspectivele economice pentru fermierii şi pentru comunităţile rurale din Europa.

    Inovarea ştiinţifică şi tehnologică în mecanică, în genetică, în digitalizare sau în chimie vor oferi o altă diversitate şi alte oportunităţi, dar, în acelaşi timp, nu vor veni automat fără riscuri, iar acestea trebuie cântărite social şi politic, spune profesorul Peter Strohschneider.

    Întâlnirile tematice vor fi organizate după reuniunea de lansare, care va avea loc în prima jumătate a anului 2024.


  • Jurnal românesc – 28.09.2023

    Jurnal românesc – 28.09.2023

    Prim-ministrul Marcel Ciolacu a declarat că, atât timp cât este în funcţie, nu o să accepte ca românii să fie în continuare “umiliţi” de cancelarul Austriei, Karl Nehammer, prin opoziţia asupra intrării României în Spaţiul Schengen. Şeful Guvernului de la Bucureşti consideră poziţia acestuia de “neacceptat” şi a anunţat că, în cazul în care, în decembrie, Austria îşi va folosi din nou dreptul de veto împotriva României, administraţia de la Bucureşti va trimite în judecată statul austriac la Curtea Europeană de Justiţie şi le va cere Consiliului European, Comisiei şi Parlamentului European să se alăture României în acest proces.


    Ciolacu a acuzat Austria că, în pofida sancţiunilor europene aplicate Moscovei, “în continuare cumpără gaze şi petrol din Rusia, de aproape 7 miliarde de euro”. “România respectă sancţiunile impuse Rusiei (…) Austria nu le respectă. (…) Nu poţi să vii să-mi spui, după ce accepţi Croaţia, că România şi Bulgaria mai trebuie să aştepte” intrarea în Schengen, a mai spus premierul. El a arătat că România pierde minimum 2% din Produsul Intern Brut prin neaderarea la spaţiul european de liberă circulaţie.



    Cursul de limbă, cultură şi civilizaţie românească va fi predat şi în unităţi de învăţământ din Comunitatea franceză din Belgia în care studiază copii de origine română, a anunţat ministrul Educaţiei, Ligia Deca. Aceasta a semnat, miercuri, alături de reprezentanţii Guvernului Comunităţii franceze din Belgia, ministrul-preşedinte, Pierre-Yves Jeholet, şi de ministrul Educaţiei, Caroline Desir, Carta de parteneriat privind implementarea Programului de Deschidere către Limbi şi Culturi, pentru perioada 2023-2028.


    “Cursul (…) se adresează atât preşcolarilor, cât şi elevilor din clasele I-XII, fiind oferit gratuit copiilor ai căror părinţi l-au solicitat”, a menţionat Deca. Specific Comunităţii franceze din Belgia este faptul că, pe lângă componenta de limbă, proiectul include şi cursuri de deschidere către interculturalitate, care se vor desfăşura cu elevii întregii clase şi vor fi susţinute de către profesori români în parteneriat cu profesorii titulari. “Oriunde s-ar afla, copiii români au nevoie să-şi păstreze rădăcinile şi să simtă apropierea de ţara în care s-au născut”, a mai spus ministrul român al Educaţiei.



    România ocupă locul 47 în clasamentul celor mai inovatoare ţări din lume, în urcare cu două poziţii faţă de anul trecut, potrivit unui studiu realizat de Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale, o agenţie specializată parte a ONU. Topul este condus, din nou, de Elveţia, urmată de Suedia şi Statele Unite ale Americii. Între primele zece se regăsesc Marea Britanie, Singapore, Finlanda, Olanda, Germania, Danemarca şi Coreea de Sud. În ceea ce-i priveşte pe vecinii României, Ungaria se află pe locul 35, Bulgaria pe poziţia a 38-a, Serbia pe locul 53, iar Republica Moldova s-a clasat pe poziţia 60.


    Conform raportului, statele europene sunt în continuare cel mai puternic reprezentate în Top 20. Ţărilor care au înregistrat performanţe foarte bune în domeniul inovaţiei li s-au alăturat India, Indonezia, Pakistan, Uzbekistan şi Brazilia. Ultimele locuri din clasament sunt ocupate de Burundi, Irak şi Guineea. Clasamentul celor mai inovatoare ţări din lume analizează 132 de economii şi are la bază 80 de criterii, inclusiv investiţiile, educaţia şi cheltuielile guvernamentale pentru cercetare şi dezvoltarea de produse online.



    Artistul vizual Andrei Alexandru Pantea și cercetătoarea Iolanda Vasile participă la a 6-a ediție a Festivalului Internațional de Film Est European — BEAST 2023, care se desfășoară în perioada 27 septembrie — 1 octombrie, la Porto, în Portugalia. Pantea va prezenta programul de filme experimentale, pe 28 şi 29 septembrie, iar Iolanda Vasile va susține materclass-ul Cinegeografia Socialistă: Africa – Europa de Est, pe 30 septembrie la Universitatea din Porto.


    Alexandru Pantea este doctor în arte vizuale. Practica sa cuprinde serii de cărți de autor, piese ceramice și proiecte fotografice. Din 2023 este lector specializat în Grafică la Universitatea Națională de Arte “George Enescu” din Iași. Iolanda Vasile este doctorand în Studii Postcoloniale și Cetățenie Globală și cercetător junior la Centrul de Studii Sociale al Universităţii din Coimbra, profesor de limba portugheză şi coordonator și manager cultural la Centrul de Limbă Portugheză al Universităţii de Vest din Timișoara. De aproape 10 ani este şi curator de film. Participarea celor doi la BEAST 2023 este susţinută de Institutul Cultural Român de la Lisabona.


  • Comisia aprobă un sprijin în microelectronică și tehnologiile comunicațiilor

    Comisia aprobă un sprijin în microelectronică și tehnologiile comunicațiilor

    Comisia Europeană a aprobat un sprijin public de până la 8,1 miliarde
    EUR, pentru un proiect important de interes european comun în microelectronică și tehnologiile
    comunicațiilor. Acesta va veni din partea a paisprezece state membre UE.


    Margrethe Vestager, vicepresedinte executivă a Comisiei Europene,
    pentru o Europă pregătită pentru era digitală, a declarat:

    Este un proiect important, de
    interes european, care a fost aprobatîn
    conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat, (IPCEI) pentru a
    sprijini cercetarea, inovarea și prima implementare industrială a
    microelectronicei și a tehnologiilor de comunicații de-a lungul lanțului
    valoric. Microcipurile sunt rădăcina sănătății industriale din Europa.
    Tranziţia verde şi cea digitală cer soluţii noi şi avansate. Şi de aceea
    trebuie să investim în realizarea de cercetări europene în domeniul chipurilor
    şi a dezvoltării de capacităţi de producţie. Avem nevoie de pionieri în
    domeniu, pentru a dezvolta soluţii eficiente industrial. Ajutoarele de stat
    joacă un rol cheie, în particular, în domeniile de interes comun european, iar
    aprobarea de astăzi vine ca urmare a aprobării de către Comisie a primului
    ajutor IPCEI în domeniul microelectronicii, din decembrie 2018. Acela s-a
    concentrat pe eficienţă energetică, fiabilitate și acuratețe a chipurilor.
    Pentru a vă da doar câteva exemple, o companie germană a folosit acest ajutor
    pentru a dezvolta o aplicaţie prin care sistemul neuronal uman era conectat
    fără cablu la un calculator. Au fost tot atunci fabricate şi soluţii optice
    bazate pe chipuri de înaltă precizie, de 10 milimetri şi mai mici decât atât.


    Proiectul a fost pregătit și notificat în comun de paisprezece state
    membre: Austria, Cehia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia,
    Malta, Olanda, Polonia, România, Slovacia și Spania. În cadrul acestui proiect
    IPCEI, 56 de întreprinderi, inclusiv întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri)
    și întreprinderi nou înființate, vor pune în aplicare 68 de proiecte. Aceste proiecte
    fac parte din ecosistemul mai larg al IPCEI ME/CT, care implică peste 30 de
    participanți asociați, inclusiv universități, organizații de cercetare și
    companii situate în alte cinci state membre ale UE (Belgia, Ungaria, Letonia,
    Portugalia și Slovenia) și Norvegia.


    Aceste proiecte au ca scop să permită transformarea digitală și
    ecologică prin crearea de soluții
    inovatoare în domeniul microelectronicii și al comunicațiilor și dezvoltarea de
    sisteme electronice și metode de fabricație eficiente din punct de vedere
    energetic și care să economisească resursele.


  • Crearea spațiului european al educației: progrese și provocări

    Crearea spațiului european al educației: progrese și provocări

    Comisia Europeană a aprobat recent Raportul său privind progresele înregistrate pentru realizarea spațiului european al educației. Astfel, au fost înregistrate progrese în ceea ce privește obiectivele în materie de educație la nivelul UE, dar există în continuare provocări legate de echitate și deficitul de cadre didactice.

    Există 40 inițiative în desfășurare la nivelul UE. Ele cuprind acțiuni strategice de politică, de la învățarea mixtă la învățarea pentru dezvoltare durabilă și strategia europeană pentru universități. De asemenea există și proiecte finanțate de UE, cum ar fi Academiile pentru cadrele didactice, coaliția în domeniul educației privind clima și centrele de excelență profesională. Totodată, se au în vedere măsuri pentru ca programul Erasmus plus și Corpul european de solidaritate să devină mai favorabile incluziunii.

    Monitorul Educației și Formării ce însoțește acest raport indică unele progrese: rata de părăsire timpurie a școlii este în scădere, iar ratele de absolvire a învățământului terțiar și de participare la educația timpurie sunt în creștere. Sunt necesare însă, unele eforturi pe termen mai lung de a îmbunătăți echitatea în domeniul educației și de a găsi soluții pentru deficitul de cadre didactice.

    În ambele domenii, UE va sprijini politicile bazate pe date concrete și învățarea reciprocă.

    Datorită programului Erasmus Plus și mecanismului de redresare și reziliență, se estimează că totalitatea cheltuielilor efectuate de UE pentru educație și competențe între 2021 și 2027 se va tripla față de perioada anterioară.

    În Monitorul Educației pentru România, părăsirea timpurie a școlii continuă să fie o problemă, mai ales în rândul elevilor romi. Vestea bună este că mecanismul de redresare și reziliență va sprijini eforturile naționale de reducere a acestei rate de părăsire timpurie a școlii. Și tot în acest monitor se arată că accesul la o educație de calitate în România este inegal, impactul statutului socio-economic asupra rezultatelor școlare fiind unul ridicat.


  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    Despre Conferința Smart Diaspora 2023, cu ministrul cercetării, inovării și digitalizării, domnul Sebastian Burduja.



  • Stare de fapt 07.06.2022

    Stare de fapt 07.06.2022

    Inovaţie în educație. Participă: Cosmin Chiriţă – manager de proiect al Galei “Merito” (organizate de Fundaţia Romanian Business Leaders), Anca Dediu – învățătoare şi directoare la Şcoala Gimnazială Emil Panaitescu” din Cudalbi, judeţul Galaţi, Ion David Pirneci – profesor de Istorie la Şcoala Gimnazială nr. 1 din Sohatu, județul Călărași, Elisabeta Niță – profesoară de matematică şi terapeut pentru copiii cu afecțiuni oncologice din programul Școala de Spital” în cadrul Institutelor Oncologice din București, Anca Mezei — educatoare la Şcoala Gimnazială nr. 5, Săcele, jud. Braşov, toti premiati ca dascăli de excepţie la gala “Merito”:



  • 550 de milioane de euro din politica de coeziune, redirecţionaţi spre 120.000 de IMM-uri din România

    550 de milioane de euro din politica de coeziune, redirecţionaţi spre 120.000 de IMM-uri din România

    Comisia Europeană a aprobat modificarea programului operațional Competitivitate din România şi redirecţionarea a 550 de milioane de euro din finanțarea aferentă politicii de coeziune pentru a amortiza efectele negative ale crizei coronavirusului asupra economiei țării. Sprijinul financiar va ajuta peste 120.000 de întreprinderi micro, mici și mijlocii și vor contribui la implemenetarea inițiativelor de digitalizare și educație electronică.

    Datorită flexibilității oferite de inițiativa Comisiei de răspuns la coronavirus, companiile românești pot beneficia de acest sprijin vital pentru a rezista dificultăților provocate de pandemie și pentru a salva locurile de muncă, a spus Elisa Ferreira, comisarul european pentru coeziune și reforme.

    Împreună cu fondurile europene orientate deja către sectorul de sănătate din România, formare, educație și infrastructură, aceasta este o oportunitate unică pentru o redresare economică promptă, a mai subliniat comisarul european.

    România a mobilizat deja 350 de milioane de euro din fonduri europene pentru a sprijini lucrătorii din domeniul sănătății aflați în prima linie a luptei împotriva pandemiei.

    Modificările sunt posibile datorită flexibilității excepționale din cadrul Inițiativei de investiții pentru răspunsul la coronavirus, care permite statelor membre să utilizeze finanțarea aferentă politicii de coeziune pentru a sprijini sectoarele cele mai expuse pandemiei.

    Acestea vor consolida efectul transformator pe care îl au fondurile politicii de coeziune asupra economiei românești prin finanțarea inovației, cercetării, instruirii, educației, gestionării moderne a apei, sistemelor de canalizare, drumurilor noi și a altor infrastructuri.

    Fondurile europene aferente politicii de coeziune sprijină sectorul sănătății, ajută economia și protejează locurile de muncă. În perioada 2014-2020, Uniunea a investit în România 30,3 miliarde de euro prin această politică.

    Datorită Inițiativei de investiții pentru răspunsul la coronavirus, un total de 1,35 miliarde de euro sunt mobilizate acum pentru a atenua efectele actualei crize în România.


  • Consiliul European pentru Inovare

    Consiliul European pentru Inovare

    Comisia Europeană alocă două miliarde de euro pentru a urgenta înfiinţarea Consiliul European al Inovării.

    Concurența globală se intensifică, iar Europa trebuie să-și aprofundeze capacitatea de inovare și de asumare a riscurilor pentru a concura pe o piață definită din ce în ce mai mult de noile tehnologii. Pentru a transforma descoperirile științifice ale Europei în întreprinderi care pot crește mai repede, Comisia Juncker înfiinţează Consiliul European pentru Inovare. Aflat în faza pilot, Consiliul European pentru Inovare va deveni realitate în 2021, în cadrul următorului program al Uniunii Europene de cercetare și inovare Horizon Europe.

    Consiliul European pentru Inovare nu este despre a pune, pur şi simplu, bani pe masă – afirmă comisarul european pentru Cercetare, Ştiinţă şi Inovare, Carlos Moedas. Creăm un întreg sistem de inovare pentru a plasa Europa în fruntea tehnologiilor și a inovațiilor strategice care ne vor modela viitorul – vorbim despre inteligență artificială, biotehnologie și energie cu emisii zero. Trebuie să ne concentrăm asupra nevoilor inovatorilor, deoarece ei vor genera locuri de muncă, vor consolida competitivitatea noastră globală și ne vor îmbunătăți viața de zi cu zi – a explicat comisarul Carlos Moedas:

    Ne concentrăm atenţia asupra inovatorului şi nu a inovaţiei. Consider că, prea multă vreme, în Europa, ne-am îndreptat atenţia asupra felului în care vom schimba inovarea, însă în centrul acestui proces se află o persoană. Aşa că, acţiunile noastre viitoare nu vor mai fi orientate nici către proces şi nici către documente. Partea centrală va fi discuţia cu inovatorul. Uneori, avem de-a face cu persoane sclipitoare în elaborarea de documente, în transmiterea de aplicaţii, dar fără a avea nici energia, nici abilitatea ori dorinţa de a inova.


    Peste 2 miliarde de euro – finanțare pentru perioada 2019-2020 – sunt bani meniţi să accelereze următorii doi ani ai etapei pilot a Consiliului European pentru Inovare. Ei vor acoperi lanțul de inovare: proiectele de tip pathfinder, pentru susținerea tehnologiilor avansate din baza de cercetare, și accelerator, pentru a sprijini inițiativele și IMM-urile să dezvolte și să extindă inovațiile până la etapa în care pot atrage investiții private (care vor fi deschise din iunie). În cadrul finanțării de accelerare, companiile vor putea accesa finanțări mixte (subvenții, dar și capitaluri proprii) de până la 15 milioane de euro.


  • Transformarea digitală, în interesul coeziunii UE

    Transformarea digitală, în interesul coeziunii UE

    Inovaţie,
    digitalizare, siguranţă cibernetică, protecţia datelor personale sunt unele
    dintre dezideratele decidenţilor europeni, pentru dezvoltarea sectorului
    digital.     Şi deşi aceste aspecte au prezentat interes de mult timp, şi digitalizarea
    este una dintre priorităţile României în cele şase luni cât se află la preşedinţia
    Consiliului UE.


    Roberto Viola,
    director general al DG Connect, Comisia Europeană, a declarat după vizita la
    Bucureşti de la jumătatea lunii ianuarie: Ne aflăm aici, echipa Comisiei, cu
    mine şi am petrecut două zile intense cu membrii guvernului României, pentru a
    discuta despre preşedinţie şi despre cum putem beneficia la maximum de poziţia
    României la preşedinţia Consiliului UE. Cum ar fi dacă România nu s-ar afla de
    preşedinţie? Cum ar fi dacă nu ar aceste şase luni? Ar fi un dezastru major:
    pentru că multe dintre aspectele legislative ce se află în aşteptare în UE în prezent,
    precum reforma legii drepturilor de autor, noua platformă de lucru pentru
    afaceri, noile reglementări privind datele personale, noile regulamente privind
    securitatea cibernetică, centrul european pentru reţele şi siguranţă
    cibernetică, legislaţia privind accesul la date – open data – politicile privind ţările
    vecine UE, precum şi planificarea judicioasă şi cheltuirea judicioasă a
    resurselor UE pentru cadrul financiar următor, în cazul nostru particular,
    ambiţiosul program al UE pentru digitalizare. Precum şi planificarea celor de
    făcut pe viitor. Toate acestea nu s-ar mai petrece.


    Toată lumea ar
    trebui să posede nivelul necesar de abilităţi digitale care să-i permită să ia
    parte la viaţa societăţii,     a afirmat Roberto Viola şi a adăugat: Am pornit de la scenariul ce-ar fi dacă doar pentru a sublinia cât
    de importantă urmează să fie preşedinţia românescă pentru Europa. De aceea
    suntem foarte hotărâţi să facem din acest moment un succes. Echipa este
    excelentă şi aici la Bucureşti şi la Bruxelles, aşa că nu ne îndoim că împreună
    vom forma o alianţă foarte puternică pentru a duce la bun sfârşit toate aceste
    dosare complicate şi idei, ceea ce nu s-ar întâmpla fără susţinerea tuturor.


    Sunt multe de
    făcut în toată UE în aceste privinţe, iar pentru o mai bună coeziune trebuie să
    ne asigurăm că nu există mari diferenţe între o regiune sau alta, în special
    între mediul urban şi mediul rural – o provocare colectivă la nivelul UE. De
    asemenea, trebuie încurajată diversitatea, în domeniul digital, ea referindu-se
    la cooperarea dintre companii complet digitalizate cu companii tradiţionale, ce
    trebuie să găsească mijloace de colaborare    . Ideea aplicaţiilor de inovare
    digitală – digital innovation apps – este de a crea nuclee de excelenţă, la
    care să poată apela şi companiile ce nu sunt echipate corespunzător pentru o
    eficientă funcţionare digitală. Aceasta este calea spre coeziune, confirmată
    şi de Roberto Viola.


  • Grand Prix Nova

    Grand Prix Nova

    Radio România organizează la Bucureşti, în perioada 4-9 iunie, a şasea ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova, dedicat Inovaţiei în creaţia radiofonică.

    Din cele peste 100 de producţii din întreaga lume înscrise la Grand Prix Nova, juriul de preselecţie a anunţatastăzi producţiile selectate în secţiunea competiţională a festivalului. Grand Prix Nova aliniază la această ediţie 57 de producţii din 23 de ţări. Inaugurăm anul acesta o nouă secţiune dedicată producţiilor binaurale, sincron răspândirii accelerate a audiţiei în căşti a producţiilor radiofonice, în special în rândul tinerilor. Astfel, festivalul propune producţii de teatru radiofonic şi ars acustica împărţite pe trei secţiuni: drama (maximum 60 minute), forma scurtă (maximum 10 minute) şi binaural.

    Secţiunea drama a reţinut 25 de piese de teatru radiofonic, în forma scurtă regăsim 23 de producţii, iar pentru secţiunea binaural selecţia aliniază 9 producţii. În total, preselecţia cuprinde producţii din 23 de ţări din Europa, America, Asia şi Australia, care îşi vor disputa cele nouă trofee, acordate pentru cele trei secţiuni mai sus amintite. În urma audiţiilor din cele cinci zile de festival un juriu internaţional, format din specialişti ai teatrului radiofonic şi ars acustica, va decide producţiile câştigătoare ce răspund principalului criteriu de judecare, Inovaţia.

    În lista celor 57 de producţii intrate în finala concursului Grand Prix Nova remarcăm o valoroasă prezenţă a producţiilor româneşti independente, numeric superioară ediţiilor precedente, ce confirmă un interes crescut pentru experimentul sonor atât în producţia de teatru radiofonic, cât şi ars acustica.

    Lista producţiilor selectate poate fi consultată pe www.grandprixnova.ro.

    Grand Prix Nova este singurul festival de producţii sonore care îşi propune ca temă Inovaţia. Ediţia din acest an continuă o tradiţie onorantă, aceea de a se afla sub Înaltul Patronaj al Majestăţii Sale Margareta, Custodele Coroanei Române.

  • Fonduri pentru proiecte de cercetare inovatoare

    Fonduri pentru proiecte de cercetare inovatoare

    Consiliul European pentru Cercetare investeşte peste 650 de milioane de euro în proiecte de cercetare inovatoare. Consiliul a ales 269 de proiecte care vor primi, fiecare, aproximativ două milioane şi jumatate de euro. Fondurile vor merge către cercetători care lucrează în întreaga Europă şi lor va oferi şansa de a-şi pune în practică ideile inovatoare cu impact major asupra ştiinţei, societăţii şi economiei.



    Criteriile după care au fost aleşi cercetătorii sunt simple: nu contează naţionalitatea ori vârsta, ci doar să fie independenti şi să aibă referinţe conform cărora sunt recunoscuţi ca lideri în domeniul respectiv. De exemplu, un cercetător de la Institutul pentru Sănătate Globală, din Barcelona, vrea să afle cum şi în ce măsură poluarea aerului afectează dezvoltarea creierului bebeluşilor, înainte şi după naştere. Un profesor de la Universitatea din Oxford şi-a propus să studieze cum a evoluat comportamentul agresiv al bacteriilor pentru a înţelege mai bine mecanismele competiţiei biologice la oameni. Un alt cercetaăor de la Şcoala de Ştiinte Economice şi Politice din Londra vrea să înţeleagă cauzele şi consecinţele ostilităţii între indivizi şi grupuri de susţinători ai competitorilor în campaniile electorale sau la referendumuri, cum a fost şi cazul Brexitului, şi cum o societate democratică se poate reconcilia după o astfel de sciziune.



    Consiliul European pentru Cercetare este o instituţie a Uniunii Europene înfiinţată în 2007, care îşi propune să atragă cercetători de top din întreaga lume să lucreze în Europa. De atunci şi până acum Consiliul a finanţat 8 mii de cercetători în diferite stadii ale carierei, cercetători care au oferit oportunitatea pentru peste 50 de mii de studenţi să lucreze în echipele lor de cercetare.



    Comisarul european pentru cercetare, ştiinţă şi inovare, Carlos Moedas, spune că prin aceste finanţări Uniunea Europeană dă un exemplu extraordinar în privinţa extinderii frontierelor cunoaşterii ştiinţifice şi asigurării competitivităţii Europei:



    În 10 ani Consiliul European pentru Cercetare a produs mai mult de 6 Premii Nobel. Nu trebuie să schimbăm asta. Dimpotrivă, trebuie să facem mai mult. Să creştem valoarea investiţiilor în ştiinţele fundamentale. Mesajul meu astăzi este unul de optimism, legat de acest nou val al inovării, care urmează, care pentru mine înseamnă o oportunitate uriaşă pentru Europa. De aceea cred că Europa este, într-adevăr, în prima poziţie pe grila de start a a acestui val. Dar desigur ştiinţa singură nu este de ajuns. Pentru ca Europa să conducă acest val al inovării avem nevoie de o noua forţă, ştiinţa, pentru a dezvolta noi idei şi tehnologia viitorului, start-up-urile şi IMM-urile, pentru a răspândi inovaţiile şi a combina tehnologiile cu noile modele de afaceri şi industria, pentru a valorifica pe scară largă inovaţiile şi a crea impact economic şi social”.




  • Inovaţie la Festivalul Internaţional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova

    Inovaţie la Festivalul Internaţional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova

    Astăzi s-a dat startul celei de a V-a ediţii a Festivalului Internaţional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova, care se desfăşoară în perioada 29 mai – 3 iunie, în sălile Marshall Garden Hotel. Ediţia din acest an continuă o tradiţie onorantă, aceea de a se afla sub Înaltul Patronaj al Alteţei Sale Regale Principesa Moştenitoare Margareta a României, festivitatea de decernare a premiilor urmând a avea loc la Palatul Elisabeta, vineri, 2 iunie, ora 18:00.

    Competiţia Grand Prix Nova este singurul festival de producţii sonore care îşi propune ca temă Inovaţia în creaţia radiofonică şi aliniază 45 de producţii din 26 de ţări. Toate cele 45 de producţii radiofonice precum şi textele în limba engleză ale acestora pot fi accesate pe site-ul www.eteatru.ro.

    Grand Prix Nova este primul eveniment internaţional important organizat de Radio România la care particip şi mă bucur că am sprijinit o echipă excepţională să finalizeze organizarea acestui eveniment. Succes tuturor participanţilor, cât şi membrilor juriului care vor avea o sarcină foarte dificilă!, a declarat Georgică Severin, Director General Interimar al Societăţii Române de Radiodifuziune, în cadrul evenimentului de deschidere a festivalului.

    Grand Prix Nova şi-a cucerit o frumoasă reputaţie în mediul internaţional, prin calitatea producţiilor selectate în competiţie şi prin stimularea inovaţiei în spectacolul de teatru radiofonic – Atila Vizauer, Directorul Centrului Cultural Media Radio România.

    Juriul este format din cinci personalităţi internaţionale: Amandine Casadamont din Franţa, sound artist independent, colaborator constant cu France Culture, Bernanrd Clarke, autor şi producător la RTÉ lyric fm Irlanda,Shanti Bhagirathan, directorul grupului The Capital Maharaja Organisation din Sri Lanka şi Ilinca Stihi, regizor, unul dintre fondatorii Grand Prix Nova, membră în numeroase jurii internaţionale ale festivalurilor de profil şi autoare a numeroase spectacole mult-premiate. Preşedintele juriului este anul acesta Dimitriy Nikolaev, regizor din cadrul departamentului Radio Drama şi Ars Acustica de la Radio Rusia (Radio Kultura), autor distins cu numeroase premii pentru spectacole de teatru radiofonic şi Ars Acustica: Apreciez faptul că Radio România priveşte radioul ca un mijloc mass-media de promovare a culturii şi mă bucur că a ales pentru acest festival un motto de succes – Voicing the Future.

    Concurenţii îşi dispută şase trofee, distincţii dedicate celor două secţiuni – Spectacole Radiofonice şi Forme Scurte.

    Radio România îşi onorează în fiecare an actorii, dovedind încă o dată apreciere pentru ceea ce reprezintă specificul interpretării la microfon în reuşita unui spectacol sonor. În cadrul ceremoniei de premiere a competiţiei internaţionale Grand Prix Nova se vor oferi distincţii pentru interpretările cele mai valoroase ale stagiunii Teatrului Naţional Radiofonic din anul precedent. În 2017, vor fi premiaţi:

    Maria Ploae – Premiul pentru cel mai bun rol feminin, în spectacolele Olga Greceanu – Pe urmele paşilor Tăi, Iisuse… scenariu radiofonic de Ion-Costin Manoliu. Regia artistică: Dan Puric şi Maria Rosetti – Prima ziaristă din România, Maria Rosetti – De la Plymouth la Bucureşti, scenarii de Raisa Radu, regia artistică: Petru Hadârcă;

    Dan Aştilean – Premiul pentru cel mai bun rol masculin, în Gaev din spectacolul Livada de vişini de Anton Pavlovici Cehov, regia artistică: Gavriil Pinte şi Robinson Crusoe din spectacolul O zi din viaţa lui Robinson Crusoe de Dan Cojocaru, regia artistică: Diana Mihailopol;

    Bianca Elena Babaşa – Premiul pentru debut, pentru rolul Bianca, din spectacolul Pisica verde de Elise Wilk, adaptarea radiofonică şi regia artistică: Mihnea Chelaru.

    Grand Prix Nova 2017 propune Capitalei o serie de evenimente dedicate specialiştilor, dar şi marelui public. Singurul festival din România consacrat creaţiei radiofonice invită în premieră, la patru zile de dialog şi performance cu artiştii experimentului radiofonic internaţional în secţiunea Soundscape Eden.

    Atelierele sunt susţinute de membrii juriului secţiunii Concurs a acestei ediţii. Accesul e liber. Atelierele se vor desfăşura în limba engleză, în Grădina Eden (Calea Victoriei, nr.107).

  • Europa noastră – 12.07.2014

    Europa noastră – 12.07.2014

    Reducerea emisiilor de carbon, piaţa muncii şi finanţarea proiectelor de inovaţie — pe agenda europeană săptămâna aceasta.