Radio România Internațional

Tag: inovatii

  • A intrat în vigoare Regulamentul UE privind inteligența artificială

    A intrat în vigoare Regulamentul UE privind inteligența artificială

    Noul regulament urmărește să creeze o piață internă armonizată pentru Inteligenţa Artificială în Uniunea Europeană, încurajând adoptarea acestei tehnologii și creând un mediu favorabil pentru inovaţii și investiții.

    Regulamentul împarte sistemele de Inteligenţă Artificială în funcţie de nivelul riscurilor asupra siguranţei oamenilor, astfel:

    – În primul rând, sistemele de risc minim: sunt cele mai multe şi nu sunt vizate de obligații.

    – Apoi, sistemele cu risc specific de transparență: aici avem, de exemplu, chatboții, care trebuie să arate clar utilizatorilor că interacționează cu o mașină. Anumite conținuturi generate de inteligența artificială, inclusiv aşa-numitele “deep-fake” trebuie să fie etichetate ca atare, iar utilizatorii trebuie să fie informați atunci când sunt folosite sisteme de clasificare biometrică sau de recunoaștere a emoțiilor. În plus, conținutul audio, video, text și imagini sintetice trebuie să fie marcat ca fiind generat artificial.

    – Urmează sistemele de Inteligenţă artificială cu risc ridicat. Aici vor fi cerințe stricte: înregistrarea activității, documentație detaliată, informații clare despre utilizator, supraveghere umană și un nivel ridicat de acuratețe și securitate cibernetică. Va fi obligatorie inovarea responsabilă. Astfel de sisteme AI cu risc ridicat includ, de exemplu, pe cele folosite pentru recrutare sau pentru a evalua dacă cineva are sau nu dreptul să obțină un împrumut sau să conducă roboți autonomi.

    – Urmează sistemele de Inteligenţă Artificială cu risc inacceptabil. Acestea vor fi interzise pentru că sunt o amenințare clară la adresa drepturilor fundamentale ale oamenilor. Aceste sisteme manipulează comportamentul uman pentru a ocoli liberul arbitru, cum ar fi jucăriile cu asistență vocală care încurajează comportamentul periculos al minorilor. Altele permit împărţirea oamenilor în diverse grupuri sociale. Unele aplicaţii de poliţie predictivă sunt de asemenea inacceptabile. Vor fi interzise unele utilizări ale sistemelor de recunoaștere a emoțiilor utilizate la locul de muncă și unele sisteme de clasificare a persoanelor, sau cu identificarea biometrică la distanță în timp real.

    Până la 2 august 2025, statele membre vor trebui să desemneze autoritățile naționale care vor supraveghea piaţa şi aplicarea acestor reguli. Oficiul de Inteligenţă Artificială al Comisiei va fi organismul cheie de implementare a acestui regulament.

  • Noi bani pentru inovaţii în sănătate

    Noi bani pentru inovaţii în sănătate

    Comisia Europeană a aprobat, în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat, primul proiect important de interes european comun („IPCEI”) pentru a sprijini cercetarea, inovarea și prima implementare industrială a produselor medicale, precum și procesele inovatoare de producție a produselor farmaceutice. Proiectul, denumit „IPCEI Med4Cure”, a fost notificat în comun de șase state membre.

    Margarethe Vestager, Vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene a explicat în ce constă proiectul Med4Cure:

    “Acesta implică 14 proiecte a 13 companii, inclusiv nouă IMM-uri din șase state membre. Statele membre sunt Belgia, Franța, Ungaria, Italia, Slovenia, Slovacia și Spania. Proiectul va permite un ecosistem mai larg care să implice aproape 200 de parteneri, în mare parte IMM-uri și organizații de cercetare.

    Statele membre participante vor oferi până la 1 miliard EUR în finanțare publică și ne așteptăm ca aceasta să deblocheze aproape 6 miliarde EUR în investiții private suplimentare. Med4Cure va sprijini inovația revoluționară în domeniul sănătății. Se concentrează pe dezvoltarea tratamentului pentru așa-numitele boli orfane, care afectează mai puțin de 1 din 2.000 de oameni. Acestea ar putea fi boli rare ale pielii.

    De asemenea, va aborda amenințările emergente pentru sănătate, cum ar fi rezistența la antimicrobiene, acolo unde antibioticele nu mai funcționează și sunt necesare noi tratamente. Și se va asigura, de asemenea, că sectorul farmaceutic european este în prim-plan atunci când vine vorba de digitalizare și durabilitate.”

    Med4Cure se va concentra pe patru fluxuri de lucru, a mai spus Margarethe Vestager, Vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene, şi a adăugat:

     “În primul rând, colectarea, studierea, digitalizarea celulelor și a altor eșantioane de bioresurse. Astfel se va dezvolta o rețea de biobănci pentru a dezvolta și identifica candidați pentru medicamente și diagnosticare. Prin colectarea de probe de celule, de țesut și sânge, prin schimbul de date, aceste biobănci ne vor ajuta la îmbunătățirea înțelegerii diferitelor boli.

    În al doilea rând, dezvoltarea de modele preclinice pentru a testa noi terapii și metode de diagnostic. Acest lucru va ajuta la transformarea cunoștințelor științifice în tratamente reale. Vor fi identificate, de exemplu, tratamente inovatoare pentru afecțiuni precum diabetul și bolile de inimă. În timpul cercetării efectuate în aceste două fluxuri de lucru anterioare, al treilea flux de lucru se concentrează pe validarea de noi tratamente, vaccinuri și terapii genetice. Un proiect va dezvolta și testa produse de terapie avansată realizate din material biologic uman pentru a îmbunătăţii, de exemplu, starea pacienților cu deficiențe de vedere cauzate de boli rare.

    În al patrulea rând, dezvoltarea unor tehnologii mai inovatoare și mai durabile pentru producerea de produse farmaceutice, de exemplu, prin reducerea nevoii de apă.”

  • Comisia lansează Consiliul European pentru Inovare, dotat cu un buget de 10 miliarde de euro

    Comisia lansează Consiliul European pentru Inovare, dotat cu un buget de 10 miliarde de euro

    Bazat pe un program-pilot de succes derulat în cadrul programului Orizont 2020, Consiliul European pentru Inovare nu este doar o noutate a programului Orizont Europa, ci este unic în lume. El combină cercetarea în domeniul tehnologiilor emergente cu un program de accelerare şi cu un fond de investiţii special – Fondul Consiliului European pentru Inovare – şi are ca scop extinderea întreprinderilor nou-înfiinţate şi a întreprinderilor mici şi mijlocii inovatoare. Aproximativ trei miliarde euro din bugetul Consiliului vor fi transferaţi în fondul special.


    A fost publicat şi primul program de lucru anual al Consiliul European pentru Inovare, care deschide oportunităţi de finanţare în valoare de peste 1 miliard şi jumătate euro doar în acest an. Vicepreşedintele Comisiei Europene Margrethe Vestager a precizat că Fondul Consiliului European pentru Inovare va permite sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii care produc inovaţii revoluţionare, facilitarea accesului la capitaluri proprii şi accelerarea dezvoltării întreprinderilor nou-înfiinţate inovatoare. Astfel, rezultatele cercetării vor putea fi transformate în oportunităţi de afaceri şi se vor face progrese majore în domeniul tehnologiei şi inovării.

    Consiliul European pentru Inovare acordă mai multe premii pentru a-i onora pe cei care modelează viitorul inovării în Europa. Premiul pentru femeile inovatoare le recompensează pe cele mai talentate femei antreprenoare din Uniunea Europeană şi din ţările asociate la programul Orizont Europa, care au creat companii de succes şi au introdus inovaţii pe piaţă. Iar premiul pentru Capitala europeană a inovării (iCapital) recunoaşte şi promovează importanţa oraşelor în modelarea ecosistemului local de inovare. Anul acesta, s-a introdus o nouă categorie, şi anume, cel mai inovator oraş european, care se adresează oraşelor cu o populaţie de peste 50.000, dar mai mică de 250.000 de locuitori. Concursul european pentru inovare socială are drept scop stimularea, sprijinirea şi recompensarea inovaţiilor care vor ajuta cetăţenii şi organizaţiile să identifice, să dezvolte şi să consolideze competenţele de care vor avea nevoie pentru a se adapta şi a prospera într-o lume în schimbare.


  • Finanțare europeană pentru soluţii inovatoare la criza coronavirusului

    Finanțare europeană pentru soluţii inovatoare la criza coronavirusului

    Comisia Europeană a anunțat, săptămâna trecută, că o sumă suplimentară de 150 de milioane de euro va fi pusă la dispoziție prin intermediul instrumentului programului Accelerator Pilot al Consiliului European pentru Inovare pentru a sprijini companiile nou-înființate și întreprinderile mici și mijlocii în ceea ce privește dezvoltarea și punerea în aplicare a unor soluții inovatoare la criza coronavirusului.

    Bugetul suplimentar, stabilit în programul de lucru pilot revizuit, este dedicat întreprinderilor care prezintă inovații relevante în contextul coronavirusului și se adaugă celor 164 de milioane de euro deja puse la dispoziție în cadrul celei mai recente cereri de propuneri prin instrumentul Accelerator.

    Prin urmare, bugetul total corespunzător aproape că s-a dublat, pentru a permite o finanțare semnificativă în lupta împotriva epidemiei de coronavirus, sprijinind în același timp o gamă largă de alte inovații revoluționare.

    Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, a spus că prin intermediul acestui program, Consiliul European pentru Inovare dorește să fie fexibil, adaptabil și rapid, așa cum sunt antreprenorii pe care îi sprijină. Acest răspuns care constă în creșterea finanțării pentru inovații relevante în contextul coronavirusului arată, în doar câteva săptămâni, cât de rapid poate acționa Consiliul în perioadele de urgență.

    Companiile selectate pentru a primi sprijin vor fi anunțate la sfârșitul lunii mai. În vederea găsirii altor surse de finanțare, Comisia va acorda și mărci de excelență speciale pentru aplicații relevante în contextul coronavirusului care nu pot fi finanțate din suma suplimentară de 150 de milioane de euro.

    Acest sprijin pentru companiile nou-înființate și IMM-uri face parte din răspunsul coordonat la coronavirus al Comisiei. Aceasta angajează sute de milioane de euro în acțiuni de cercetare și inovare pentru dezvoltarea de vaccinuri, de noi tratamente, teste de diagnostic și sisteme medicale menite să prevină răspândirea coronavirusului.


  • Premiile europene pentru inventatori

    Premiile europene pentru inventatori

    Inovații în domeniul reciclării plasticului, al diagnosticării cancerului sau al testării ADN-ului au fost premiate, recent, în cadrul celei de-a 14-a ediții a Premiilor Inventatorilor Europeni, acordate de Oficiul European de Brevete.

    Inventatori din Austria, Franța, Japonia, Olanda și Spania au fost premiați de Oficiul European pentru Brevete în cadrul unei ceremonii care a avut loc la Viena. Câștigătorii au fost selectați de un juriu internațional independent, care a analizat munca a sute de inventatori. Președintele Oficiului European de Brevete, Antonio Campinos, observa cu acest prilej că protejarea brevetelor poate transforma inovația în succes comercial care contribuie la creșterea economiei; dincolo de acest aspect, însă, este vorba și de transformarea lumii.

    Antonio Campinos: Nu putem subestima importanța muncii inventatorilor, pentru că ceea ce fac are un impact enorm asupra vieților noastre. Inovațiile lor generează beneficii mari pentru economie, crează locuri de muncă, își aduc contribuția la creșterea salariilor și ne măresc Produsul Intern Brut și exporturile. Dar nu este vorba doar de câștiguri financiare. Este clar că inventatorii prezenți astăzi aici încearcă sa facă lumea un loc mai bun, mai sigur, mai durabil. Unii dintre ei și-au asumat provocarea de a combate boli mortale, alții au descoperit noi metode pentru a reduce impactul nostru asupra mediului. Există și progrese în tehnologia agriculturii, eforturi de a da un impuls conectivității globale, zorii unei noi era, mai sigure, în transportul rutier. Indiferent care ar fi domeniul în care lucrează, cu toții schimbă modul în care înțelegem ceea ce credeam că este posibil și împing frontierele științei. Cum a zis Arhimede din Siracuza, dați-mi o pârghie și un punct de sprijin și voi muta Pământul din loc și asta este exact ce au făcut finaliștii noștri.

    Premiile au inclus mai multe categorii, între care Industrie, Cercetare și Întreprinderi Mici și Mijlocii. Astfel, la categoria Industrie au fost premiați doi cercetători austrieci care au găsit o nouă metodă de reciclare a plasticului; aparatul inventat de ei s-a vândut deja în peste 6000 de exemplare cu care sunt reciclate, anual, 14,5 milioane de tone de plastic. Imunologul francez Jerome Galon a câștigat la categoria cercetare pentru descoperirea unei metode care permite o mai bună prognozare a riscului revenirii cancerului.

    La categoria IMM-uri premiul i-a revenit unui olandez care a inventat o folie protectoare pentru carena navelor ce permite o reducere a consumului de combustibil cu 40%; în plus, folia nu este toxică, spre deosebire de vopselele folosite până acum, care afectau atât nava cât și mediul înconjurător.

    Margaritas Salas Falgueras a fost premiată pentru întreaga sa carieră; cercetările sale în domeniul AND-ului au în prezent aplicații în oncologie, criminalistică și arheologie. Oficiul European de Brevete a acordat un premiu și pentru invenții din afara spațiului comunitar, iar acesta i-a revenit japonezului Akira Yoshino, inventator al bateriei lithium-ion.