Radio România Internațional

Tag: insolventa

  • Autoritățile intervin în criza Blue Air

    Autoritățile intervin în criza Blue Air

    5 milioane de lei, adică circa 1 milion euro, a
    alocat din fondul de rezervă guvernul de la Bucureşti pentru acoperirea
    cheltuielilor de repatriere cu ajutorul Tarom a românilor blocaţi în
    străinătate în urma deciziei de marţi a operatorului aerian Blue Air de a-şi
    suspenda temporar zborurile.


    Premierul Nicolae Ciucă a convocat celula de criză
    pentru a urgenta rezolvarea situaţiei şi a dispus ca prioritară să fie aducerea
    în ţară a cetăţenilor aflaţi pe aeroporturile din afara graniţelor.

    Un prim avion
    a mers la Tel Aviv, în Israel, unde erau aproape 150 de călători. Însă foarte
    mulți români sunt încă blocaţi în toată lumea şi mai mult de 2.000 dintre ei au
    apelat la serviciile consulare pentru a fi ajutaţi de stat.

    Operatorul aerian
    şi-a motivat decizia reclamând că i-au fost blocate
    conturile pentru datorii de către     Administraţia
    Fondului pentru Mediu şi că nu mai poate să-şi îndeplinească obligaţiile
    financiare.     Miercuri, conturile au fost deblocate, iar autorităţile au stabilit ca datoria de 28 de milioane de lei
    pentru certificatele de poluare, să fie plătită eşalonat într-un an de zile.
    Compania susţine că ar putea plăti această sumă doar în condiţii normale de
    funcţionare.


    Potrivit Blue Air, suspendarea zborurilor timp de o săptămână
    înseamnă anularea a peste 400 de curse, pentru care au fost achiziţionate peste
    54.000 de bilete. Datoriile Blue Air sunt estimate la 230 de milioane
    de euro, aproximativ jumătate din totalul veniturilor realizate într-un an
    normal de operare. Potrivit companiei, numărul angajaţiilor a scăzut aproape la
    o treime faţă de perioada de dinaintea pandemiei. Flota este formată din 13
    aeronave, faţă de 32 în urmă cu trei ani, iar numărul avioanelor va ajunge la
    doar cinci în următoarele luni.


    Blue Air a fost înfiinţată în 2004, avea
    35 de angajaţi şi o aeronavă, iar ulterior s-a dezvoltat puternic. În ultimii
    ani au început însă problemele, după ce acţionarul principal a fost reţinut de
    procurorii Anticorupţie și ulterior, condamnat la închisoare cu executare. Blue Air se află pană
    în iunie 2023 în     concordat preventiv, declanșat în urmă cu doi ani, un
    mecanism de evitare a insolvenței, care permite unei companii să propună
    creditorilor săi un plan de redresare și plată a datoriilor.     Tot în 2020, în plină pandemie, compania a obţinut şi un
    împrumut cu garanţii de stat de peste 60 de milioane de euro.

    În vară, Blue Air
    a primit o amendă record de 2 milioane de euro de la ANPC, după ce, între 2021
    și 2022, a anulat peste 11 mii de zboruri, pentru care s-au efectuat plăți în valoare toatală de 66,5 de milioane de lei (cca.13,7 milioane euro).

    Foarte mulți dintre cei care au cerut returnarea banilor pentru biletele plătite nu au primit nimic înapoi. O parte dintre ei au ajuns în instanță, unde au obținut sumele cuvenite plus o dobandă simbolică pentru perioada în care banii lor au stat în conturile Blue Air.


  • Dosarul dezinfectanţilor din spitale

    Dosarul dezinfectanţilor din spitale

    Compania Hexi
    Pharma, aflată la originea scandalului din medicina românească legat de
    dezinfectanţii diluaţi, şi-a retras cererea de intrare în insolvenţă depusă la
    Tribunalul Bucureşti. Acuzată de diluarea substanţelor pentru sterilizare pe
    care le furniza mai multor spitale din toată ţara, compania este urmărită penal
    în acest dosar instrumentat de Parchetul General, pentru participaţie improprie
    la infracţiunea de zădărnicire a combaterii bolilor.

    Reprezentanţii firmei au
    depus, săptămâna trecută, o cerere de intrare în insolvenţă, motivând că nu mai
    pot face faţă datoriilor comerciale şi fiscale, în urma conjuncturii economice
    nefavorabile. Compania susţinea că are de plătit datorii de circa 23 milioane
    lei către bugetul de stat şi către diverşi furnizori, dar şi facturi neachitate
    către două firme din străinătate de peste 20 de milioane de euro. Dar
    reprezentantii firmei s-au răzgândit, iar marţi, judecătorii au luat act că
    aceasta şi-a retras cererea de intrare în insolvenţă.

    Decizia firmei vine după ce
    judecătorii, care au admis o cerere a procurorilor Parchetului General, au luat
    mai multe măsuri preventive în privinţa Hexi Pharma. Printre acestea se numără
    interdicţia iniţierii procedurii de dizolvare sau lichidare, interdicţia
    fuziunii, divizării sau reducerii capitalului social, interzicerea producerii
    şi comercializării de produse biocide.

    O altă măsură se referă la interzicerea
    înstrăinării activelor, a plăţilor şi transferurilor băneşti, cu excepţia celor
    necesare pentru plata utilităţilor şi a salariilor. In ceea ce priveşte ancheta
    în dosarul dezinfectanţilor diluaţi, aceasta
    avansează în ritm rapid, a spus procurorul general al ţării, Augustin
    Lazăr: Într-un termen rezonabil noi vom realiza o anchetă
    efectivă şi vom putea clarifica aceste lucruri. De la data sesizării,
    procurorul, într-o astfel de cauză, pe care o intuieşte ca fiind de substanţă,
    merge într-un ritm alert, după cum puteţi vedea şi dumneavoastră. Sunt acte de
    urmărire penală efectuate în cantitate mare.

    In cadrul anchetei legate de
    Hexi Pharma, procurorii fac inclusiv examinări fizico-chimice ale produselor
    încriminate. Procurorul general, Augustin Lazăr, menţiona că, la acest dosar,
    există toate resursele necesare atât din partea Ministerului Public cât şi din
    partea Poliţiei Judiciare, iar obiectivul este de a identifica persoanele
    responsabile.

    Intre timp, activitatea companiei Hexi Pharma este verificată şi
    de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, care controlează inclusiv
    relaţiile sale cu firmele din străinatate.

  • Propunere pentru intrarea în insolvenţă a TVR

    Propunere pentru intrarea în insolvenţă a TVR

    Preşedintele Senatului, copreşedintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, propune modificarea în regim de urgenţă a Legii de organizare şi funcţionare a societăţilor publice de radio şi televiziune, astfel încât postul public de televiziune să poată intra în insolvenţă, nu însă şi în faliment:



    “Propunerea este foarte simplă, se referă la două aspecte. Introducerea unui articol suplimentar care să poată permite Consiliului de administraţie al TVR să ceară intrarea în insolvenţă şi, sigur, o modificare suplimentară, pe perioada insolvenţie consiliul de administraţie ar trebui să se rezume numai la supravegherea politicii editoriale. Administratorul judiciar este cel care face conducerea economică a societăţii pe perioada de insolvenţă”.



    Tăriceanu a declarat că va discuta chiar astăzi modificarea legii cu membrii grupurilor parlamentare, recunoscând că are nevoie atât de susţinerea PSD, cât şi a PNL. Proiectul de modificare a Legii 41 referitoare la organizarea Radioului şi Televiziunii publice ar urma să fie depus de copreşedintele ALDE, în cel mai scurt timp, la Camera Deputaţilor, Senatul fiind în acest sens cameră decizională.



    Procedura de insolvenţă ar putea reprezenta o soluţie pentru televiziunea publică, este de părere şi deputatul PNL, Gheorghe Ialomiţianu – membru al comisiei de buget. În opinia sa, măsura trebuie însoţită de un program de restructurare susţinut financiar de Guvern. Ialomiţianu susţine că propunerea legislativă a senatorului PSD, Georgică Severin, de modificare a legii de funcţionare a Radioului şi Televiziunii publice, nu poate rezolva problemele financiare ale TVR:



    “Nu rezolvă problema Societăţii Române de Televiziune pentur că societatea are nevoie de resurse financiare pentru că are datorii foarte mari. Mai mult încurcă şi încurcă şi Societatea Radio care merge bine, adică funcţionează normal şi nu are probleme financiare. Fac apel la colegii de la PSD să nu stricăm ceea ce merge bine la Societatea de Radio”.


  • De la TVR la SRR – trebuie schimbată Legea 41/1994?

    De la TVR la SRR – trebuie schimbată Legea 41/1994?

    Comisiile de cultură ale Parlamentului, reprezentanţi ai ministerelor, reprezentanţi ai Preşedinţiei şi premierul Dacian Cioloş au discutat marţi cu membri ai conducerii interimare a televiziunii publice, TVR, despre salvarea financiară a instituţiei.



    O propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune, iniţiată de senatorul PSD Georgică Severin, președintele Comisiei pentru cultură din Senat, se află în dezbatere publică până pe 29 februarie.



    Să găsim o soluţie în asa fel încât TVR să poată să funcţioneze nestingherit. N-am să ezit să mă refer la necesitatea unei instituţii puternice, care să aibă un rol educativ. Când în politică se amână deciziile, ele vin peste noi (…). Sper ca până la sfârşitul acestei zile să găsim măcar o parte dintre soluţiile care să facă televiziunea să funcţioneze. Dar acest lucru nu se poate face numai cerând bani, ci şi evaluând managementul”, a declarat Călin Popescu Tăriceanu. Despre Radio România, preşedintele Senatului a precizat: Stau și mă uit la radioul public, care a reușit să reînvie și regret că nu se întâmplă același lucru cu televiziunea”.



    Premierul Dacian Cioloş a declarat că, în pesajul media actual, o televiziune publică care să servească într-adevăr interesul general cu un serviciu public atractiv şi performant va fi un câştig nu numai pentru societatea românească, cât şi pentru piaţa media. Prim-ministrul a subliniat că ștergerea datoriilor printr-un sprijin de la bugetul de stat nu este posibilă pentru că ar fi considerat ajutor de stat. Executivul consideră că este nevoie de soluții pe termen foarte scurt în ceea ce privește TVR. La sfârșitul lunii martie va trebui să numiți și un Consiliu de Administrație nou. Ar fi bine ca acest nou Consiliu de Administrație să aibă și un mandat”, a declarat premierul. El a adăugat că măsurile pe termen mediu sau lung vor presupune modificări legislative.



    Senatorul PNL Mihaela Popa a subliniat, pentru Radio Iaşi, că discuţiile pe marginea gestionării situaţiei TVR trebuie să aibă la bază şi modelul de succes al radioului public. Ea a afirmat că Radio România rămâne un reper datorită modului în care îşi onorează misiunea publică, aspect completat şi de cifrele de audienţă şi de situaţia financiară. Mihaela Popa a reiterat că liberalii nu susţin iniţiativa legislativă, care pune la un loc radioul şi televiziunea publice, ale căror situaţii sunt diferite.



    Preşedintele UDMR Kelemen Hunor a declarat că rezolvarea situaţiei financiare a TVR trebuie privită independent de SRR: Trebuie să discutăm filosofia finanţării Televiziunii Române şi eu aici nu aş discuta de Radio. Radioul merge bine. Haideţi să nu încercăm să facem dintr-un singur mort încă un alt bolnav, care va muri încet-încet. Comasarea cu Radioul nu este o soluţie. Eu cred că o finanţare de la bugetul de stat ar fi o variantă şi atunci nu mai vorbim de taxe, nu mai vorbim de alte astfel de soluţii financiare, fiindcă există state unde finanţarea serviciului public de televiziune este asigurată de la bugetul de stat. (…) Nu spun că asta este o soluţie, dar trebuie discutată. Dacă nu mergem pe această variantă, atunci scutirile trebuie oprite. Nu se poate să mergem cu aceste scutiri până la infinit, fiindcă, într-adevăr, există foarte-foarte multe argumente. Se pot discuta multe, multe alte probleme, dar dacă nu găsim o rezolvare pentru Consiliul de Administraţie şi pentru datoria către bugetul de stat, eu cred că degeaba discutăm variante pe termen lung, pe termen foarte lung”.



    Președintele Comisiei pentru cultură din Camera Deputaților, liberalul Gigel Știrbu, consideră că Parlamentul poate să rezolve problema financiară a Societății Române de Televiziune prin modificarea legislației în domeniu, astfel încât serviciul public de televiziune să poată intra în insolvență. La rândul său, președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a susținut ideea intrării în insolvență a TVR.



    Pe de altă parte, Preşedintele Director general al SRR, Ovidiu Miculescu, afirma într-o scrisoare deschisă că nu legea nr.41/1994 a împins TVR în situația dramatică în care se află, ci modul în care a fost condusă până în prezent. Cum poate susține cineva că legea e vinovată când bilanțurile activității celor două societăți pe care le guvernează, SRR și TVR, sunt atât de diferite? — se întreba Ovidiu Miculescu. Nu numai că nu va produce salvarea televiziunii publice, dar modificarea legii în forma propusăde iniţiatori riscă să producă grave și ireversibile perturbări în stabilitatea editorială şi financiară a SRR, consideră PDG al SRR, care adaugă că orice comparaţie între cele două societăți demonstrează că succesul şi stabilitatea sunt posibile sub actualul cadru legislativ.



    Schimbarea legii de dragul schimbării va afecta nu doar calitatea actului editorial, cu influenţe directe asupra dreptului la informare pentru milioanele de ascultători şi useri, dar va avea efecte şi asupra SRR ca organizație: amestecarea atribuţiilor de conducere, perturbarea lanţului de decizie, demotivarea salariaţilor şi a managerilor, măcar prin prisma faptului că această iniţiativă legislativă superficială ar induce ideea că politicul ar premia incompetenţa managerilor TVR şi ar sancționa rezultatele foarte bune, palpabile, ale managementului şi ale personalului de execuţie din SRR, se arată în scrisoarea PDG al SRR.



    Radio România Cultural şi Radio România Muzical au iniţiat o petiţie online cu titlul “Nu distrugeți cultura la Radio România!”. Petiţia este disponibilă la http://www.petitieonline.com/nu_distrugeti_cultura_la_radio_romania

  • Jurnal românesc – 19.06.2015

    Jurnal românesc – 19.06.2015

    Preşedintele Klaus Iohannis a
    semnat, joi, decretul pentru promulgarea legii privind procedura insolvenţei
    persoanelor fizice. Iniţiat de deputatul social-democrat Ana Birchall, actul
    normativ oferă, potrivit acesteia, un ajutor real românilor de bună-credinţă
    sufocaţi de datorii. Legea prevede o reeşalonare a datoriilor în baza unui plan
    de rambursare pe un termen de cinci ani, cu posibilitatea prelungirii cu încă
    un an. În momentul deschiderii procedurii de insolvenţă, se suspendă orice
    formă de executare silită, precum şi acumularea dobânzilor, penalităţilor şi
    majorărilor de întârziere.


    Preşedintele a promulgat, tot
    joi, şi actul normativ pentru modificarea Legii Educaţiei Naţionale. Acesta
    prevede că înscrierea elevilor la orele de religie se va face pe bază de cerere
    scrisă a elevului major, respectiv a părintelui sau a tutorelui legal instituit
    pentru elevul minor. Schimbarea opţiunii se face tot prin cerere scrisă. În
    cazul în care elevul nu frecventează orele de religie, situaţia şcolară se
    încheie fără această disciplină.


    Contractul pentru concesiunea
    Autostrăzii Comarnic – Braşov a fost anulat oficial – a anunţat Compania
    Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale. Unul din motivele acestei decizii
    este costul prea ridicat, de 8,5 miliarde de euro, care ar putea duce la
    nerespectarea angajamentelor României în privinţa ţintei de deficit bugetar.
    Potrivit Companiei, Ministerul de Finanţe a refuzat să emită o scrisoare de
    susţinere a proiectului, iar asocierea care câştigase contractul,
    Vinci-Strabag-Aktor, nu a reuşit să obţină implicarea instituţiilor financiare
    internaţionale în finanţarea proiectului.


    Comisia Europeană a lansat o
    procedură de avertisment pentru încălcarea legislaţiei comunitare împotriva
    Germaniei, legată de instituirea taxei de drum pentru şoferii străini. Comisia
    aminteşte Germaniei că statele membre au obligaţia de a respecta principiile
    generale ale tratatelor Uniunii Europene: nediscriminarea, libera circulaţie a
    mărfurilor, libertatea de a presta servicii între statele membre. În evaluarea
    Comisiei, deducerea taxei de utilizator de la impozitul anual auto pentru
    vehiculele înmatriculate în Germania constituie o încălcare a dreptului
    comunitar, iar preţul vignetelor este excesiv de mare. Berlinul are două luni
    pentru a răspunde Comisiei. Introducerea taxei a fost contestată de mai mulţi
    transportatori în special din ţările din estul Europei, printre care şi
    România, care vor fi afectaţi financiar.



    Ministrul
    delegat pentru Relaţiile cu Românii de peste Hotare, Angel Tîlvăr, consideră că
    legăturile dintre România şi Republica Moldova se vor amplifica, după ce
    Guvernul de la Chişinău a decis să le permită cetăţenilor români şi din
    celelalte state membre ale UE trecerea frontierei doar cu cartea de identitate.
    Contactele umane, care se vor materializa cu mult mai multă uşurinţă, vor
    facilita transferul dinspre România spre Republica Moldova al aspiraţiilor
    europene şi vor dinamiza schimburile economice – apreciază Tîlvăr. Anterior,
    şi ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a salutat decizia adoptată de Guvernul
    Republicii Moldova.

  • Jurnal românesc – 22.05.2015

    Jurnal românesc – 22.05.2015

    Camera
    Deputaţilor de la Bucureşti a adoptat, în cvasiunanimitate, Legea insolvenţei
    persoanelor fizice. Potrivit iniţiatorilor, legea îi protejează pe românii de
    bună credinţă sufocaţi de datorii. Astfel, un debitor care consideră că se
    poate redresa financiar poate să îşi reeşaloneze datoriile, astfel încât să nu
    fie executat silit. Procedura presupune întocmirea unui plan de rambursare,
    care se poate întinde pe cinci ani, cu posibilitatea prelungirii cu încă un an.
    În momentul deschiderii procedurii de insolvenţă, orice penalitate sau majorare
    de întârziere se opreşte automat.


    Preşedintele Klaus Iohannis a
    calificat, din nou, drept urgentă adoptarea legislaţiei necesare pentru
    exprimarea dreptului de vot, în cele mai bune condiţii, de către toţi românii
    din afara graniţelor. El le-a cerut parlamentarilor din circumscripţia
    electorală diaspora să se implice în dialogul cu partidele pentru găsirea unei
    soluţii fezabile. Şeful statului a subliniat că votul prin corespondenţă va
    putea fi aplicat la alegerile legislative din 2016 doar dacă legea va intra în
    vigoare până în noiembrie anul acesta.


    Premierul Victor Ponta a
    solicitat autorităţilor din Republica Moldova să respectate drepturile cetăţenilor
    români, iar dacă aceştia încalcă legile să fie sancţionaţi de justiţie. Într-un
    interviu acordat în exclusivitate pentru Radio Chişinău, în cursul vizitei sale
    de joi în statul vecin, Ponta a răspuns, astfel, la o întrebare legată de
    expulzarea din Republica Moldova a cetăţeanului român George Simion. Lider al
    cartelului de ONG-uri Acţiunea Unionistă 2012, acesta a
    fost împiedicat să participe la mitingul de acum o săptămâna, de la Chişinău,
    la care zeci de mii de oameni au cerut reunirea Basarabiei cu Patria. Ulterior,
    în semn de protest faţă de expulzarea lui Simion, tineri unionişti basarabeni
    au blocat punctul de trecere a frontierei Leuşeni-Albiţa. La Bucureşti,23 de senatori şi deputaţi, atât de la Putere, cât şi din
    opoziţie, au semnat o declaraţie comună prin care îşi exprimă dezaprobarea faţă
    de acţiunile autorităţilor din Republica Moldova.


    Peste 1.600 de români au fost
    arestaţi în afara graniţelor în ultimele şase luni – arată o statistică a
    ministerului de Exerne privind gestionarea cazurilor consulare în perioada
    decembrie 2014 – mai 2015. Ţările pe teritoriul cărora s-au înregistrat cele
    mai multe arestări sunt Germania, Spania, Portugalia şi Turcia. Ministerul mai
    comunică şi faptul că, în aceeaşi perioadă, numărul cetăţenilor români decedaţi
    în afara graniţelor ţării a fost de 504, cei mai mulţi în Germania, Italia,
    Spania şi Franţa. În luna aprilie 117 români au murit în străinătate. 146 de
    cetăţeni români au fost accidentaţi sau spitalizaţi în străinătate în ultimele
    şase luni. Ministerul de Externe subliniază că, în toate cazurile semnalate de
    misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, Departamentul
    Consular a transmis instrucţiuni privind gestionarea operativă a tuturor
    situaţiilor deosebite şi incidentelor în care au fost implicaţi cetăţeni
    români, iar misiunile diplomatice şi oficiile consulare au menţinut permanent
    legătura cu autorităţile locale pentru ca persoanele vizate să beneficieze de
    sprijin şi asistenţă.



    Ambasada
    Statelor Unite la Bucureşti a confirmat că există cetăţeni români neeligibili
    pentru obţinerea vizei de călătorie în America, fiindcă au fost condamnaţi
    pentru activităţi infracţionale, inclusiv corupţie. Ambasada mai precizează că,
    potrivit legii americane, dosarele de viză sunt confidenţiale şi nu pot fi
    discutate public detalii despre aceste cazuri. Anunţul că oficiali
    guvernamentali români au primit interdicţie de călătorie în Statele Unite a
    fost făcut, în premieră, de adjunctul asistentului secretarului american de
    stat, Brian Hoyt Yee, în timpul audierilor din Comisia pentru Afaceri Externe a
    Camerei Reprezentanţilor. Ministerul de Externe de la Bucureşti precizează că
    nu a fost informat în legătură cu acest subiect. Potrivit ministerului, în baza
    procedurilor consulare şi a legislaţiei privind protecţia datelor personale,
    eventualele refuzuri de acordare a vizei se comunică direct de Ambasada
    Statelor Unite doar persoanelor implicate.

  • Jurnal românesc – 28.01.2015

    Jurnal românesc – 28.01.2015

    Comisia juridică a Camerei Deputaţilor de la Bucureşti a început, marţi, dezbaterea proiectului legii insolvenţei persoanelor fizice şi a adoptat câteva articole stabilind principiile şi mai multe elemente tehnice. Cel mai important principiu prevede acordarea unei şanse debitorului de bună credinţă de redresare a situaţiei financiare prin intermediul unui plan de rambursare a datoriilor. Dacă planul de rambursare nu poate fi dus la îndeplinire, se poate face apel la lichidarea de bunuri. Prezenta lege se aplică în cazul procedurilor de insolvenţă care afectează persoanele fizice cu domiciliul permanent în România, cu bunuri sau surse ale veniturilor în România, care nu acţionează ca persoane fizice autorizate în momentul solicitării declanşării procedurii de insolvenţă şi nu au nicio datorie rezultată din activităţi comerciale desfăşurate în nume propriu.



    Curtea Constituţională a dat publicităţii, marţi, motivele pentru care a declarat Legea securităţii cibernetice neconstituţională. Legea nu a trecut prin Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, acesta fiind unul dintre motivele invocate de judecătorii constituţionali. Un alt motiv este acela că actul normativ face posibile abuzuri din partea autorităţilor şi nu exclude accesarea, prelucrarea şi utilizarea datelor cu caracter personal. Legea securităţii cibernetice presupune ca deţinătorii de infrastructuri cibernetice să pună la dispoziţia SRI, dar şi a altor structuri, datele deţinute, la cererea motivată a instituţiilor. Al treilea din aşa numitul ‘pachet Big Brother, actul normativ, iniţiat de Guvern, a fost adoptat în decembrie de Senat, după ce trecuse tacit de Camera Deputaţilor. Alte două legi referitoare la stocarea datelor utilizatorilor de reţele de comunicaţii de către furnizor pe o perioadă de şase luni şi cea referitoare la vânzarea cartelelor telefonice pre-pay au fost declarate neconstituţionale.



    România înregistrează un scor al libertăţii economiei de 66,6 puncte, cu 1,1 puncte mai bine decât anul trecut, ceea ce o plasează pe locul 57 în clasamentul celor mai libere economii din lume. Conform unui raport dat publicităţii de Heritage Foundation, o reputată organizaţie de analiză economică din Washington, România se clasează pe locul 27 din cele 43 de state din regiunea Europei, iar scorul său total este mai mare decât media globală. Potrivit Heritage Foundation, rezultatul României s-a îmbunătăţit datorită progreselor realizate la capitolele corupţie, libertatea muncii şi gestionarea cheltuielilor guvernamentale, care au contracarat o anumită scădere a libertăţii afacerilor.



    În schimb, pe fondul unui sistem medical european, în pofida austerităţii, mai bun ca niciodată, cel din România continuă să rămână în urmă, el reflectând situaţia cotidiană, în general sumbră — arată Indexul European al Sistemelor Medicale, care măsoară anual situaţia a 36 de sisteme medicale naţionale din Europa. România se află pe locul 35, fiind devansată de ţări care nu sunt membre ale Uniunii Europene, precum Serbia şi Muntenegru. Potrivit Indexului, s-au redus serviciile şi aşa insuficiente la care au acces pacienţii români, iar calitatea lor este în general foarte slabă. Principalele eforturi ar trebui să vizeze restabilirea serviciilor de bază, precum vaccinările, îngrijirea maternală şi medicina generală. Trebuie stopate, totodată, exodul cadrelor medicale, precum şi corupţia larg răspândită.



    Unul dintre automobilele care vor lua startul în Raliul Maşinilor Istorice de la Monte Carlo, la finele acestei luni, va participa, alături de alte 40 de maşini de epocă şi de 10 motociclete, la prima ediţie a evenimentului de anvergură internaţională Mureş Classic Days, ce va avea loc la Târgu Mureş, în perioada 4-7 iunie. Acesta va cuprinde un Rally Show, competiţia Castel Classic Rally pe o distanţă între patru castele din judeţ, precum şi o serie de expoziţii şi workshop-uri despre restaurarea maşinilor.

  • Insolvenţa personală şi francul elveţian

    Insolvenţa personală şi francul elveţian

    România este una printre puţinele ţări europene care nu au o lege a insolvenţei personale. Proiectul de lege pe aceasta temă a trecut de Senat, iar de miercuri a intrat în dezbaterea Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor, pe fondul crizei provocate de recenta apreciere record a francului eleveţian, situaţie ce pune în dificultate zeci de mii de români care au credite în această monedă. Anterior, opoziţia liberală solicitase convocarea unei sesiuni extraordinare a Legislativului pentru aprobarea acestui proiect menit să-i ajute pe românii cu credite în valută. Inainte de a intra în dezbaterea plenului, Comisia va întocmi un raport asupra proiectului. Urgentarea acestui proces legislativ a fost acceptată de toate formaţiunile politice, atat de la putere cât şi din opoziţie.



    Preşedintele Comisiei, conservatorul Bogdan Ciucă spune că, în acest moment, există patru iniţiative legislative pe această temă, iar deputaţii jurişti vor prelua elementele pozitive şi le vor comasa într-un singur act normativ, care va fi trimis în plenul Camerei, probabil săptămâna viitoare.



    Bogdan Ciucă: Cred că un termen rezonabil, cu ceva efort, dar rezonabil de a emite acest raport va fi probabil marti. Vom contopi, dacă vreţi, cele patru proiecte într-unul singur. Trei vor fi respinse. Părţile bune din acele proiecte ce vor fi respinse vor deveni amendamente la proiectul pe care vom lucra”.



    Deputatul PDL, fostul ministru de finante, Gheorghe Ialomiţianu afirmă că Legislativul poate veni în sprijinul celor afectaţi de creşterea francului elveţian, prin adoptarea rapidă a legii insolvenţei personale. El a explicat modul în care această lege îi ajută pe cei care nu îşi mai pot plăti creditele, inclusiv din cauza pierderii locului de muncă. Gheorghe Ialomiţianu: ”În primul rând, persoanele fizice nu vor mai fi executate, adică să îşi piardă casa sau să fie obligate să ramburseze ratele la aceste cursuri valutare foarte mari. Se poate renegocia datoria. Persoanele fizice vor plăti în funcţie de capacitatea de plată”.



    Şi Comisia pentru buget-finanţe a Camerei Deputaţilor analizează posibilitatea extinderii şi la debitorii în franci elveţieni a prevederilor ordonanţei adoptată anul trecut, care acordă deduceri fiscale pentru restructurarea creditelor în cazul persoanelor cu venituri sub 2200 de lei brut (circa 450 de euro). Clienţii cu credite în franci elveţieni solicită Guvernului şi Parlamentului adoptarea de urgenţă a unui act normativ prin care băncile să convertească în lei creditele în valută la cursul de schimb de la momentul acordării plus maxim 20%, la o dobândă similară şi fără garanţii suplimentare.