Radio România Internațional

Tag: instanta

  • Noi reguli în favoarea acţiunilor colective ale consumatorilor în justiţie

    Noi reguli în favoarea acţiunilor colective ale consumatorilor în justiţie

    Europenii din toate statele membre ale Uniunii ar putea iniția în viitorul apropiat acțiuni colective în instanță pentru a cere daune unei companii care le încalcă drepturile de consumatori. Inițiativa a primit recent sprijin din partea Parlamentului European.

    Ideea unor astfel de acțiuni colective în instanță aparține Comisiei Europene și a fost făcută publică în aprilie anul trecut în urma unei analize care a arătat că deși Uniunea are una dintre cele mai stricte legislații din lume privind protecția consumatorilor, în practică normele sunt greu de respectat. Dovadă stau numeroasele plângeri legate de standardele duble de calitate a produselor, dar mai ales scandalul Dieselgate, izbucnit în urmă cu 3 ani și jumătate și în care a fost implicat cel mai mare constructor european de automobile, grupul german Volkswagen. Compania a fost acuzată că a falsificat testele de poluare pentru motoarele Diesel. Au apărut apoi şi problemele provocate de zborurile anulate repetat de compania Ryanair.

    Cu toții suntem de acord că în întreaga Uniune consumatorii trebuie să se prevaleze de drepturile pe care le au, chiar și în situații neplăcute. Este și motivul pentru care Comisia a propus această directivă, a afirmat în timpul dezbaterilor din legislativul comunitar comisarul european pentru justiție, Vera Jourova.

    Supusă apoi la vot în plenul de la Strasbourg, inițiativa a primit susținerea 579 de europarlamentari, în timp ce 33 au votat împotrivă, iar 43 s-au abținut.

    Grație recursului colectiv, instituit la nivel european, un pasager al unei curse aeriene, o persoană care își cumpără un automobil sau un proprietar de mașină de spălat ar putea depune, alături de alți oameni, plângeri colective în instanță împotriva unei practici ilegale a unei companii aeriene sau a unui constructor auto ori de produse electrocasnice. Își vor vedea astfel drepturile apărate și vor putea primi despăgubiri, a afirmat francezul Geoffroy Didier, raportor pe această temă al legislativului comunitar.

    În prezent, 19 dintre cele 28 de state membre ale Uniunii permit astfel de acțiuni în instanță. Procedurile diferă însă de la o țară la alta, sunt costisitoare și de lungă durată. Noile reguli permit începerea unor procese pentru a cere despăgubiri împotriva unor companii din sectoare precum protecţia datelor, servicii financiare, călătorii şi turism, energie, telecomunicaţii, mediu sau sănătate.

    Definim un tip european de acțiuni colective în instanță echitabil pentru consumatori și mediul de afaceri, care nu deschide calea unor daune punitive și care nu introduce modelul american în Uniunea European, a mai spus comisarul Vera Jourova.

    Acest lucru înseamnă că spre deosebire de modelul practicat în Statele Unite, procesele colective europene nu vor fi putea fi inițiate de cabinete de avocatură, ci doar de organizații pentru apărarea drepturilor consumatorilor sau de organisme publice independente. Textul, adoptat de Parlamentul European, va fi supus acum negocierilor cu Consiliul Uniunii pentru a se ajunge la o versiune finală. Discuțiile ar urma să aibă loc după alegerile europarlamentare din luna mai.


  • Cazul „Colectiv”, în justiţie

    Cazul „Colectiv”, în justiţie

    Dosarul în cazul
    incendiului din clubul bucureştean Colectiv, cel mai grav accident din România
    de după anul 1989, a fost trimis în instanţă.


    În urmă cu o jumătate de an, în ziua
    nefastă de 30 octombrie 2015, sute de tineri veniseră în club pentru a asista
    la concertul de lansare al unui nou album al
    trupei rock Goodbye to Gravity. Au fost de ajuns doar câteva secunde pentru
    ca scânteile de la artificii să genereze un incendiu devastator şi să
    transforme întregul local într-un adevărat iad pentru cei aflaţi acolo. Elevi,
    studenţi, tineri care aveau toată viaţa înainte au pierit în incendiul în care,
    potrivit procurorilor, s-au atins temperaturi de 900 de grade
    Celsius. 64 de oameni şi-au pierdut viaţa şi peste 100 au fost răniţi în tragedia care a îndoliat întreaga ţară. Iată că, la
    jumătate de an de la producerea incendiului, sase persoane sunt trimise
    în judecată, printre care cei trei patroni ai clubului.

    Procurorii de la
    Parchetul General îi acuză de săvârşirea infracţiunilor de ucidere din culpă,
    vătămare corporală şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în
    muncă. Potrivit
    rechizitoriului, acţionarii clubului au permis accesul unui număr de persoane
    mult peste limita admisă a localului, în condiţiile în care spaţiul nu era
    prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă şi au fost de acord cu
    desfăşurarea unui spectacol pirotehnic, deşi amenajările interioare erau
    improprii. Din ancheta procurorilor mai reiese că nu au fost folosite materiale
    ignifuge pentru renovarea clubului, iar extinctoarele erau expirate.

    În acelaşi
    dosar au fost trimişi în judecată şi reprezentanţii firmei de artificii, patroana,
    directorul şi angajatul care le-a montat, acuzati, de asemenea, de ucidere şi
    vătămare corporală din culpă şi de faptul că nu au luat măsurile legale de
    securitate şi sănătate în muncă. Anchetatorii au descoperit că produsele
    pirotehnice folosite nu aveau fişe tehnice, ci doar instrucţiuni în bulgară si
    puteau fi utilizate numai în spaţii deschise şi amplasate pe verticală, pe un
    suport stabil şi plat. Victimele incendiului din clubul Colectiv au avut arsuri
    pe suprafeţe mari ale corpului, necroze pulmonare, iar medicii au atras
    atenţia, atunci, că pot apărea complicaţii în cazul
    pacienţilor internaţi în secţiile de terapie intensivă, cu arsuri pe suprafeţe
    mari, intrucat riscul infecţiei persistă in cazul plăgilor deschise.

    La
    sfârşitul anului trecut, un raport solicitat de Ministerul Sănătăţii arăta că,
    în spitalele bucureştene unde au fost tratate victimele de la Colectiv, probele
    microbiologice au relevat cazuri cu colonizare sau infecţie cu germeni
    multirezistenţi implicaţi în infecţii nosocomiale. Acum, ministerul Sănătăţii a
    început controale în toate spitalele din ţară pentru a vedea cât de siguri sunt
    dezinfectanţii folosiţi în unităţile sanitare.

    O investigaţie jurnalistică a
    scos la iveală faptul că unele dintre aceste produse sunt diluate chiar şi de
    zece ori, iar pacienţii sunt expuşi infectării cu bacterii.

  • Corupţia, în faţa instanţei

    Corupţia, în faţa instanţei

    Fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea, a fost trimisă în judecată, în stare de arest preventiv, de procurorii DNA, în dosarul Gala Bute. Procesul se anunţă ca unul dintre cele mai mediatizate din istoria justiţiei române, deoarece Udrea face parte dintre oamenii politici sustinuţi constant şi fără rezervă de fostul preşedintele al României, Traian Băsescu.



    În vârstă de 41 de ani, Elena Udrea a îndeplinit funcţiile de şef al Cancelariei Prezidenţiale a lui Traian Băsescu, deputat şi lider al Partidului Mişcarea Populară – din partea cărui a candidat la alegerile prezidenţiale din toamna lui 2014. În plină ascensiune, Udrea a fost arestată, în februarie curent, după ce Direcţia Naţională Anticorupţie a obţinut avizul Parlamentului de urmărire penală a deputatului, în dosarul Gala Bute, în care este suspectată de fapte de corupţie.



    Concret, în 2011, Lucian Bute, celebrul pugilist român la categoria supermijlocie, campion mondial în versiunea IBF a boxat, într-o gală susţinută masiv, la Bucureşti, de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, cu francezul Jean Paul Mendy. Fondurile pentru organizarea galei au fost, se pare, obţinute pe căi ilegale de Elena Udrea care, înafara dosarului de corupţie, a mai fost implicată în dosare precum cele de luare de mită la finanţarea de către Ministerul Dezvoltării Regionale a contractelor încheiate de Termogaz Company şi la plăţile efectuate de Compania Naţională de Investiţii.



    În dosarul Gala Bute vor mai apărea, în boxa acuzaţilor, fostul ministru al Economiei, Ion Ariton, fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box, Rudel Obreja precum şi mai mulţi funcţionari publici din perioada 2010-2012.



    DNA susţine că fostul ministru al turismului a coordonat un sistem prin care persoanele cele mai apropiate acestuia au primit sume mari de bani de la reprezentanţii unor firme, pentru a le garanta plata la timp a lucrărilor finanţate de minister. Banii ar fi ajuns fie la Elena Udrea, în numerar, prin plata unor bunuri şi servicii, fie în patrimoniul lui Rudel Obreja sau al Organizaţiei PDL Bucureşti, al carei preşedinte era Elena Udrea. Prin aceasta, au fost aduse prejudicii importante bugetului de stat şi unor firme. Potrivit rechizitoriului, plăţile în interesul organizaţiei PDL Bucureşti cu bani obţinuţi din infracţiunile de corupţie erau realizate prin mai multe mijloace, inclusiv prin depunerea sumelor în contul partidului, mascate sub forma unor contracte fictive de donaţie. Udrea a susţinut, tot timpul, că sumele proveneau, însă, de la donatori care au dorit să-şi păstreze anonimatul.