Tag: institutii

  • Admiterea românilor de pretutindeni în învăţământul superior de stat din România

    Admiterea românilor de pretutindeni în învăţământul superior de stat din România

    Anunț privind admiterea românilor de pretutindeni în învăţământul
    superior de stat din România, pe locuri de studii fără plata taxelor de
    școlarizare, dar cu bursă, respectiv, fără plata taxelor de școlarizare, dar
    fără bursă (anul universitar 2020-2021)




    Baza legală pentru organizarea admiterii
    este Metodologia
    de școlarizare a românilor de pretutindeni în învăţământul superior de stat din
    România, pe locuri de studii fără plata taxelor de școlarizare, dar cu bursă,
    respectiv, fără plata taxelor de școlarizare, dar fără bursă, începând cu anul
    universitar 2017-2018
    , aprobată prin ordinul comun MEN
    3.900/16.05.2017 – MAE nr. A10/2.046/26.05.2017 – MRP
    C/129/07.06.2017 și publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr.
    6.28/02.08.2017.


    Metodologie


    2. Informațiile privind condițiile de admitere, locurile scoase
    la concurs, specializările propuse, calendarul, conținutul dosarului de
    candidatură și modul de transmitere a acestuia se regăsesc în metodologiile
    elaborate de fiecare instituție de învățământ superior și sunt disponibile
    pe site-urile acestora.


    Instituţii
    de învăţământ superior de stat


    3. Menționăm că dosarele de candidatură trebuie transmise direct instituțiilor
    de învățământ superior inclusiv de către candidații români de pretutideni din
    Albania, Serbia, Ucraina și Macedonia de Nord.


    4. Diplomele eliberate de autoritățile competente din țările care
    au anulat examenele scrise sau orale de finalizare a ciclului liceal în anul
    2020 sunt recunoscute de Ministerul Educației și Cercetării.



    Pentru informații suplimentare sau clarificări, vă rugăm să contactați Direcția
    Generală Relații Internaționale și Afaceri Europene la adresa de e-mail international@edu.gov.ro, indicând în subiect,
    pentru o cât mai eficientă instrumentalizare, sintagma admitere români de pretutindeni 2020.

  • În cine au încredere românii

    În cine au încredere românii

    Preşedinţia rămâne
    instituţia în care românii au cea mai mare încredere, potrivit unui sondaj de
    opinie realizat de INSCOP. Mai bine de jumătate dintre cei chestionaţi au
    declarat că au multă şi foarte multă încredere în această instituţie. Pe locul
    al doilea în top se situează, la o distanţă semnificativă, Primăria, care se
    bucură de aprecierea a peste 37% dintre români. Curtea Constituţională se
    menţine pe poziţia a treia, urmată de Guvern, Consiliul Judeţean, Parlament şi
    partidele politice – aflate pe ultimul loc în clasamentul încrederii.

    Influenţa
    tragediei de la clubul bucureştean Colectiv s-a făcut simţită în ceea ce
    priveşte încrederea în instituţiile executive. Dintre acestea, prima
    poziţie este ocupată de pompieri (80%), pentru prima dată în sondajele INSCOP.
    Urmează Armata şi Jandarmeria, iar pe poziţia a patra Direcţia Naţională
    Anticorupţie.

    Topul încrederii în instituţii sociale şi private este condus de
    Biserică cu 56 de procente. Totuşi, cota de încredere
    i-a scăzut faţă de luna septembrie, sub influenţa controverselor faţă de modul
    în care această instituţie a reacţionat la tragedia de la Colectiv. Pe locul
    următor se situează universităţile, care se bucură de încrederea a 43% dintre
    cei intervievaţi. Clasamentul este încheiat de presă, organizaţiile societăţii
    civile, patronate şi bănci.

    În topul încrederii în
    instituţiile internaţionale se află în continuare NATO, cu peste 55% încredere
    mare şi foarte mare, în scădere uşoară faţă de luna septembrie. Pe locul secund
    se situează, la mică distanţă, ONU, iar locul al treilea este ocupat de Uniunea
    Europeană, cu puţin peste 50%. Următoarele poziţii sunt ocupate de Parlamentul
    European şi Comisia Europeană. Topul încrederii este încheiat de Banca Mondială
    cu aproape 34 de procente şi de Fondul Monetar Internaţional cu aproape 30, în
    cazul ambelor instituţii înregistrându-se o scădere semnificativă a încrederii
    faţă de sondajul anterior.

    Un alt sondaj al aceleiaşi
    instituţii relevă că aproape jumătate dintre români cred că guvernul lui Dacian
    Cioloş ar fi condus din umbră de partidele politice. Peste 40% dintre români au
    încredere în acesta şi doresc un Executiv tehnocrat şi după alegerile din 2016.
    În plus, 50% dintre români declară că preferă un Guvern de tehnocraţi pentru că
    aduce mai multă competenţă, în timp ce 32% spun că e de preferat un Executiv
    politic.

    Să mai spunem că potrivit aceleiaşi instituţii INSCOP, preşedintele
    Klaus Iohannis conduce în topul încrederii în personalităţile publice, fiind
    urmat de guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, şi de
    premierul Dacian Cioloş.

  • Jurnal românesc – 28.07.2015

    Jurnal românesc – 28.07.2015

    Parlamentul de la Bucureşti va fi convocat, la sfârşitul lunii august, în sesiune extraordinară, pentru a reexamina Codul Fiscal, a decis coaliţia de guvernare. Principalele partide parlamentare au însă opinii diferite despre forma documentului. Social democraţii consideră că nu sunt motive pentru a se modifica actul normativ. Preşedintele interimar al PSD, Liviu Dragnea, promite că Ministerul de Finanţe va face, însă, o nouă prognoză pentru următorii ani, din care să reiasă mult mai bine sustenabilitatea şi justeţea măsurilor prevăzute în Codul Fiscal. La rândul său, opoziţia liberală a anunţat că doreşte o dezbatere tehnică a Codului înainte de votul în Legislativ. Reamintim că, pe 17 iulie, şeful statului, Klaus Iohannis, a respins acest document şi l-a retrimis Legislativului pe motiv că aplicarea acestuia poate produce grave dezechilibre bugetare.



    Traficul de persoane este o problemă care afectează în continuare România, dar se fac eforturi pentru înăsprirea legislaţiei, relevă raportul anual realizat de Departamentul de Stat al SUA. Conform documentului, România este o ţară sursă, de tranzit şi de destinaţie pentru persoanele victime ale traficului de forţă de muncă, precum şi pentru femeile şi copiii victime ale traficului sexual. Victimele din România sunt traficate în vestul Europei, în special în Marea Britanie, Italia, Spania şi Franţa, dar şi în Europa Centrală, mai ales în Cehia, Ungaria şi Grecia. Recomandările pentru autorităţile române privesc alocarea de fonduri publice pentru ONG-uri şi pentru noi centre de adăpostire a victimelor traficului de persoane, îmbunătăţirea accesului la servicii medicale, creşterea calităţii consilierii psihologice, anchetarea şi condamnarea traficanţilor dar şi a oficialilor care sunt complici cu aceştia. Raportul mai arată că, în România, anul trecut, a crescut numărul traficanţilor de persoane condamnaţi la închisoare, fata de 2013.



    Românii au cea mai multă încredere în Armată (75%), iar Alianţa Nord Atlantică este instituţia internaţională pe primul loc în topul încrederii, potrivit unui sondaj INSCOP. Încrederea în jandarmerie şi DNA depaşeşte 60%, în timp ce în presă au încredere mai puţin de o treime dintre români. De un nivel de încredere în jurul a 50 de procente se bucură SRI, Poliţia, Serviciul de Informaţii Externe şi Banca Naţională a României. La capitolul instituţii sociale, în Biserică au încredere 63% dintre cei intervievaţi, în sindicate 18 procente, iar în patronate 17%. Topul încrederii în instituţiile politice este condus de Preşedinţie (50%), Curtea Constituţională (38%), Guvern (25%) şi Parlament (11%). Cel mai mic nivel de încredere îl au partidele politice, cu 7 procente.



    Lotul României a obţinut două medalii de argint la Olimpiada Internaţională de Lingvistică din Blagoevgrad (Bulgaria), care a avut loc în perioada 20 – 24 iulie, a anuntat, luni, Ministerul Educatiei. Medaliat cu aur la ediţia precedentă, dar şi la recent încheiata Olimpiadă Internaţională de Biologie, Dan Mircea Mirea (Colegiul Naţional Fraţii Buzeşti din Craiova) a obţinut în acest an medalia de argint şi premiul pentru cea mai bună soluţie găsită în rezolvarea unui subiect. O distincţie similară – medalie de argint – a cucerit şi Teodora-Elena Solovan( Colegiul Naţional Petru Rareş din Suceava). Olimpiada Internaţională de Lingvistică, una din cele douăsprezece olimpiade de ştiinţe, este un concurs organizat pe două niveluri: o probă individuală şi o probă pe echipe. La actuala ediţie au participat echipe din 29 de ţări.