Radio România Internațional

Tag: Institutul Cantacuzino

  • Noi tranșe de vaccinuri Pfizer și AstraZeneca vor ajunge, luni, în România

    Noi tranșe de vaccinuri Pfizer și AstraZeneca vor ajunge, luni, în România

    UPDATE

    România va primi luni 698.490 doze de vaccin de la compania Pfizer BioNTech .

    Vaccinurile vor fi livrate pe cale aeriană şi vor ajunge pe aeroporturile din Otopeni, Cluj-Napoca şi Timişoara, informează Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinare Împotriva COVID-19 (CNCAV).

    Firma producătoare va asigura transportul către centrele de stocare , inclusiv pe cale terestră.

    Vaccinurile sunt transportate în condiţii optime de siguranţă, în containere speciale, cu gheaţă carbonică şi folie etanşă, precizează CNCAV.

    Astfel, procesul de vaccinare continuă atât în centrele din Bucureşti, cât şi din ţară, dozele fiind distribuite după cum urmează:

    * Centrul Naţional de Stocare Bucureşti: 231.660 doze;
    * Centrul Regional de Depozitare Braşov: 60.840 doze;
    * Centrul Regional de Depozitare Cluj: 99.450 doze;
    * Centrul Regional de Depozitare Constanţa: 60.840 doze;
    * Centrul Regional de Depozitare Craiova: 70.200 doze;
    * Centrul Regional de Depozitare Iaşi: 81.900 doze;
    * Centrul Regional de Depozitare Timişoara: 93.600 doze.

    Până la acest moment, ţara noastră a recepţionat 7.214.669 doze de vaccin produse de compania Pfizer, iar 5.847.392 au fost deja utilizate pentru imunizarea populaţiei.

    În centrele de vaccinare se vor utiliza atât doze recepţionate de România în tranşa curentă, cât şi în tranşele anterioare, pe baza solicitărilor transmise la Centrul Naţional şi centrele regionale de depozitare, prin direcţiile de sănătate publică judeţene şi cea a municipiului Bucureşti.

    În România, alocarea dozelor de ser se realizează conform calendarului de livrare pus la dispoziţie de firma producătoare, sens în care, săptămânal, ţara noastră primeşte tranşele de vaccin necesare imunizării populaţiei, precizează CNCAV..

    ______________________________

    O nouă tranşă de vaccin AstraZeneca a intrat în România. Cele 108.000 doze vor ajunge, luni, la Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Medico-Militară Cantacuzino, informează CNCAV.

    Firma producătoare va asigura transportul. Dozele de vaccin vor fi aduse în Bucureşti pe cale terestră. Acestea vor fi depozitate la Centrul Naţional de Stocare, iar în perioada următoare vor fi distribuite în centrele regionale existente la nivel naţional.

    Centrul Naţional de Stocare a vaccinurilor împotriva COVID-19 din cadrul Institutului Cantacuzino este complet autorizat şi avizat de către Autoritatea Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR), autoritatea naţională care are competenţă în domeniul medicamentului de uz uman, potrivit CNCAV.

    .

    România a recepţionat, până în prezent, 2.330.880 doze de vaccin produse de compania farmaceutică AstraZeneca, 743.956 fiind, deja, utilizate pentru imunizarea populaţiei.

  • Institutul Cantacuzino – 100 de ani

    Institutul Cantacuzino – 100 de ani

    La Bucuresti au
    avut loc, joi, ceremonii dedicate sărbătoririi a 100 de ani de la înfiinţarea
    Institutului Cantacuzino, prin decret emis de Regele Ferdinand I. De-a lungul
    vremii, aici s-au efectuat cercetări în toate domeniile importante ale microbiologiei
    şi ştiinţelor conexe, s-au produs vaccinuri şi seruri terapeutice, iar specialiştii
    săi au fost implicaţi în activităţi de sănătate publică.


    Institutul Cantacuzino
    colaborează cu institute şi universităţi din Franţa, Germania, Italia, Statele
    Unite, Marea Britanie, Ungaria, Japonia sau Rusia. Dificultăţi ce păreau
    insurmontabile i-au ameninţat, în urmă cu un deceniu, existenţa. Institutul a
    fost salvat prin trecerea sa, în 2017, în subordinea Ministerului Apărării.


    Subfinanţarea,
    frecventele schimbări manageriale şi ingerinţa politicului au făcut ca această
    instituţie-etalon de cercetare româneasca să fie, la un moment dat, la un pas
    de colaps    , a declarat premierul Florin Cîţu. El a subliniat că descoperirile
    ştiinţifice remarcabile în plan internaţional şi cercetările neobosite ale unor
    specialişti pasionaţi au fost pilonul care a susţinut Institutul Cantacuzino în
    perioade extrem de dificile.


    Preşedintele Klaus Iohannis a decorat instituţia
    cu Ordinul Meritul Sanitar în grad de Mare Ofiţer. El a profitat de prezenţa la
    acest institut, unde sunt depozitate serurile anti-Covid livrate României,
    pentru a-i îndemna din nou pe români să se vaccineze.

    Klaus Iohannis: În
    perioada imediat următoare vom primi un număr semnificativ de doze şi astfel
    campania de vaccinare poate fi accelerată. Mulţi dintre noi au pierdut pe
    cineva drag, alţii au suferit profund în urma infectării cu acest virus.
    Costurile sociale şi economice au fost şi continuă să fie uriaşe. Putem, însă,
    să punem capăt acestei pandemii şi îi îndemn pe români să aibă încredere în
    beneficiile imunizării şi să meargă în număr cât mai mare la centrele de
    vaccinare.


    Prezent, la rândul său, la ceremoniile de la Cantacuzino,
    ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a apreciat modul cum se derulează
    campania de vaccinare: Avem vaccinuri disponibile, fără probleme,
    la o cantitate şi la un nivel de organizare logistică semnificativ superioară
    unor ţări cu care altfel rareori îndrăznim să ne comparăm, din Europa de Vest.
    Avem un vaccin care ştim că funcţionează chiar şi pentru copii. Dacă vorbim de
    vaccinul Pfizer, de la 12 la 15 ani, e o chestiune de timp până când vom trece
    şi la vaccinarea copiilor    .


    În această lună, România ar urma să primească
    peste 3,3 milioane de doze, între care
    şi primele din serul de la Johnson&Johnson, pentru care nu este necesar
    rapel. Autorităţile speră să atingă un ritm de vaccinare de 100.000 de doze
    administrate zilnic. Vor fi deschise noi cabinete, iar în procesul de imunizare
    vor fi implicaţi şi medicii de familie. Peste 2 milioane de români s-au
    vaccinat cu cel puţin o doză, iar mai bine de un milion au efectuat şi rapelul.



  • Primele doze de vaccin anti-COVID au ajuns la Institutul Cantacuzino

    Primele doze de vaccin anti-COVID au ajuns la Institutul Cantacuzino

    Apariţia
    vaccinului, livrarea şi distribuirea într-un timp record vor ajuta la limitarea
    şi la eradicarea pandemiei într-o perioadă cât mai scurtă    , a declarat, astazi,
    premierul roman Florin Cîţu.

    Primele doze de vaccin anti- Covid 19 au intrat, vineri, în Romania, şi au ajuns, astăzi, la Institutul medico-militar din Bucureşti
    care este Centrul naţional de stocare.

    Şeful Comitetului Naţional de conducere
    a campaniei de vaccinare, medicul militar Valeriu Gheorghiţă, a afirmat că, în
    momentul de faţă, sunt foarte puţine contraindicaţii legate de vaccinare. El consideră că doar comunicarea şi informarea sunt căile potrivite prin care fiecare
    persoană poate să ia decizia cea mai bună, care să îi asigure protectia
    sănătăţii lui, a familiei şi a comunităţii în general.

    Primele doze de vaccin
    anti-COVID-19 vor fi administrate, duminică, personalului medical din spitalele
    aflate în prima linie a luptei cu pandemia. Etapa întâi, cea care vizează
    vaccinarea medicilor, va fi finalizată în ianuarie. În etapa a doua, vor fi
    vaccinate persoanele din grupele de risc şi lucrătorii din domeniile esenţiale
    şi abia în aprilie va începe vaccinarea populaţiei.

    Pentru a avea efectul
    dorit, cel puţin 60 – 70% din populaţia ţării ar trebui să se vaccineze. În
    acest moment, potrivit sondajelor, rata de acceptare a vaccinului este estimată
    la 30 – 40%. La nivelul sistemului de sănătate, rata cea mai mare de acceptare
    este de peste 90% în spitalele COVID.

  • Bilanţ la Externe şi Apărare

    Bilanţ la Externe şi Apărare

    După recenta
    prezentare – globală – a bilanţului pe şase luni al actualului Guvern de
    coaliţie PSD-ALDE de la Bucureşti făcută de premierul Viorica Dăncilă, fiecare
    ministru în parte a venit, în ultimele zile, în faţa presei, pentru a vorbi
    despre ce a făcut până acum, dar şi ce proiecte are în vedere în viitorul imediat.


    Marţi, a fost rândul miniştrilor de Externe şi al Apărării, Teodor Meleşcanu,
    respectiv Mihai Fifor, să se preteze
    la acest exerciţiu. În plan diplomatic, de interes este perspectiva
    mutării ambasadei României din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim, subiect care,
    în treacăt fie spus, într-un trecut apropiat, a încins spiritele la cel mai
    înalt nivel la Bucureşti. Potrivit lui Teodor Meleşcanu, o analiză privind
    eventuala relocare este gata şi va fi trimisă în curând preşedintelui ţării,
    premierului şi Parlamentului.


    Teodor Meleşcanu: Am căutat să punem pe
    două coloane care sunt avantajele, care sunt dezavantajele, care sunt
    problemele juridice pe care le ridică o asememena iniţiativă, având în vedere
    că există o rezoluţie a Consiliului de Securitate, 478, care prevede în mod
    direct faptul că toate ţările trebuie să-şi aibă, în relaţiile diplomatice cu
    Israelul, ambasadele la Tel Aviv.


    Din conferinţa de presă, nu a lipsit
    nici subiectul ‘Rusia’. Teodor Meleşcanu: Promovăm politica
    descurajării pe de o parte şi a dialogului pe de altă parte în relaţia cu
    Rusia, un dialog care trebuie să fie bazat pe interesele reciproce ale ambelor
    părţi şi în acelaşi timp să aibă loc o respectare a principiilor şi normelor
    dreptului internaţional.


    Ministrul de Externe a mai precizat şi că
    pregătirile pentru preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene, din
    primul semestru al anului viitor, sunt în grafic. Din perspectiva calităţii de
    membru aliat, Bucureştiul consideră drept prioritară creşterea profilului ţării
    în cadrul NATO. La recentul Summit al Alianţei a fost adoptată propunerea
    României de a găzdui un Centru de Comandă la nivel de corp de armată. A fost,
    totodată, organizată o reuniune specială dedicată securităţii la Marea Neagră,
    România obţinând o creştere considerabilă a prezenţei navale a ţărilor aliate
    în zonă.


    Tot în plan militar, ministrul de resort, Mihai Fifor, a subliniat, la
    rândul său, că Bucureştiul a continuat eforturile de înzestrare a Armatei,
    bazate pe alocarea a 2% din Produsul Intern Brut    . Printre obiectivele realizate
    în primele şase luni ale anului figurează, între altele, achiziţia de sisteme
    de rachete Patriot şi Hymers sau lansarea procedurilor de cumpărare a patru corvete
    multirol. Principala provocare a Ministerului Apărării în acest an este însă -
    potrivit lui Mihai Fifor – dezvoltarea Institutului Naţional Medico-Militar
    Cantacuzino: Suntem, deja, în discuţii foarte avansate cu
    o serie de companii cunoscute în domeniul producţiei de vaccinuri, pentru a
    identifica potenţialele colaborări pe acest segment.


    Unul dintre marii
    producători de imunologice din lume şi o bază de cercetare naţională extrem de
    valoroasă, Institutul Cantacuzino a intrat, în ultimii circa 10 ani, în declin, fiind, la un moment dat, chiar la
    un pas de faliment. Odată cu
    trecerea instituţiei, în decembrie anul trecut, în subordinea
    Ministerului Apărării, se speră în renaşterea lui.

  • Renaşterea unui simbol?

    Renaşterea unui simbol?

    Înfiinţat în 1921, Institutul Naţional de Cercetare si Dezvoltare
    pentru Microbiologie şi Imunologie Cantacuzino are ca domeniu de activitate sănătatea publică,
    pe care o promovează atât prin activităţi de cercetare-dezvoltare, cât şi prin
    oferta de produse şi servicii. Înainte de 1990, Institutul Cantacuzino avea un portofoliu
    consistent în ceea ce priveşte producerea de vaccinuri. Ulterior, însă, lipsa
    finanţării, managementul defectuos şi nerespectarea normelor impuse de
    Organizaţia Mondială a Sănătăţii au condus la închiderea producţiilor, rând pe
    rând, pentru fiecare vaccin în parte.

    Astfel, de la unul dintre cele mai bune
    institute de cercetare din Europa, Cantacuzino a intrat într-o cădere lentă,
    dar sigură. De la milioanele de doze de vaccin care ieşeau anual pe poarta
    institutului, s-a ajuns ca, după 2010, specialiştii să producă doar câteva sute
    de mii de doze de vaccin antigripal. Situaţia a devenit critică în 2014,
    Institutul fiind zguduit de un scandal fără precedent după ce Agenţia Naţională
    a Medicamentului a interzis punerea pe piaţă a vaccinului amintit produs de
    Cantacuzino. Măsura a fost luată după ce rezultatele testelor au indicat o concentraţie
    foarte mare de endotoxine, care puteau produce reacţii adverse la administrare,
    precum febră sau şoc anafilactic.

    Practic, Institutul are trei domenii de
    activitate: producţia de vaccinuri şi alte materiale pe produse biologice,
    producţia de medii de cultură şi de reactivi. În acest moment, este activă
    partea de cercetare şi funcţioneaza pe bază de granturi. În ceea ce priveşte
    partea de producţie, sunt realizate medii de cultură în continuare şi un
    supliment alimentar vegetal denumit SOD    , a precizat Alexandru Rafila,
    preşedintele Societăţii române de Microbiologie.

    În încercarea de a-l repune pe
    picioare, guvernanţii au decis, la finele lui 2014, trecerea institutului de la
    Ministerul Sănătăţii la cel al
    Educaţiei, o lună mai târziu fiind semnat un memorandum pentru reorganizarea
    sa. Documentul prevedea ştergerea datoriilor către ANAF, ulterior instituţia
    primind la rectificare bani pentru acoperirea atât a datoriilor la stat, cât şi
    pentru cheltuielile cu salariile, respectiv de funcţionare pentru lunile rămase
    până la sfârşitul lui 2015.

    În 2016, alt guvern, altă viziune – institutul a
    fost trecut din nou în subordinea Ministerului Sănătăţii, pentru ca acum
    premierul Mihai Tudose să anunţe decizia transformării acestui institut în
    unitate militară, în administrarea Ministerului Apărării. Pentru că, spune
    primul-ministru, vorbim de un institut cu
    rol strategic în asigurarea independenţei României în domeniul producţiei de
    vaccinuri, de un brand românesc cu o istorie de aproape un
    secol şi cu multe performanţe.

  • Vaccinuri şi medicamente – în atenţia autorităţilor

    Vaccinuri şi medicamente – în atenţia autorităţilor

    În România, la nivel naţional, vaccinarea copiilor a scăzut constant de la an la an. Este vorba de toate tipurile de vaccinuri cuprinse în calendarul naţional de vaccinare, iar limita se situează sub nivelul de siguranţă recomandat de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii (95%). Specialiştii susţin introducerea vaccinării obligatorii, aceasta fiind, în opinia lor, singura metodă prin care poate fi prevenită apariţia unor boli foarte grave. Însă foarte mulţi părinţi refuză vaccinarea, de frica efectelor adverse.



    În ultima şedinţă de guvern, premierul român, Mihai Tudose, a precizat că 180 de mii de copii sunt nevaccinaţi împotriva rujeolei şi 80 de mii împotriva poliomielitei. Din acest motiv, el i-a cerut ministrului Sănătătii, Florian Bodog, să pregătească o amplă campanie de informare pe aceasta temă, prin care toţi românii să înţeleagă necesitatea vaccinării copiilor. Totodată, Mihai Tudose susţine că trebuie să existe şi în România “o fabrică de vaccinuri” şi i-a cerut lui Florian Bodog, să prezinte un plan pentru ca Institutul Cantacuzino – care are peste 90 de ani de experinţă în domeniu – să devină “funcţional”. România are nevoie de o Lege a vaccinării pentru a intra în rândul normalităţii, susţin specialiştii, iar dezbaterile au început deja.



    Potrivit noului proiect, părinţii nu vor fi sancţionaţi dacă vor refuza imunizarea copiilor, dar la înscrierea la grădiniţă sau la şcoală trebuie să prezinte documente care atestă că au făcut vaccinările obligatorii. Şi dacă toate acestea nu erau de ajuns, România se confruntă în prezent şi cu cea mai mare epidemie de rujeolă din ultimii ani. Până acum, au fost înregistrate peste 7.600 de cazuri de îmbolnăvire şi 31 de decese. OMS califică drept o tragedie inacceptabilă această epidemie, care continuă în Europa, unde 35 de persoane au murit în ultimele 12 luni. Cea mai recentă victimă a fost un băieţel de şase ani din Italia, însă au fost semnalate decese din cauza rujeolei şi în Germania şi Portugalia.



    Revenind la România, mai trebuie spus că peste 2300 de medicamente riscă să dispară de pe piaţă în România din cauza creşterii taxei pe cifra de afaceri pentru producătorii din domeniu. Potrivit Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România, este necesară trecerea imediată la calculul diferenţiat al taxei în acest an şi eliminarea ei pentru medicamentele generice, din 2018. Ministerul Sănătăţii şi CNAS au demarat, deja, dialogul şi au avut întâlniri cu reprezentanţii industriei farmaceutice, pentru conturarea unui nou mecanism al acestei taxe, acceptabil pentru toate părţile şi care să răspundă, pe termen mediu şi lung, principiilor de transparenţă, predictibilitate şi sustenabilitate