Institutul
Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni şi-a prezentat
bilanţul pe 2018. Instituţia subordonată Ministerului pentru Românii de
Pretutindeni a derulat 66 de proiecte culturale și educaționale în 13 state, inclusiv
România. Ziua Limbii Române a fost marcată prin evenimente desfăşurate în
Bulgaria, Albania, Ucraina, Serbia şi Republica Moldova, iar Ziua Culturii
Naţionale a fost sărbătorită la Cernăuţi şi Paris. Excursiile tematice din
proiectul Cheia spre Ţară şi Drumeţ în Ţara mea au
continuat şi în 2018 pentru românii din Republica Moldova, Serbia, Bulgaria şi
Ucraina. Ziua Românilor de Pretutindeni a fost sărbătorită în comunităţile de
români din Bulgaria, Spania şi Italia. Caravana identităţii românești şi a
limbii române a ajuns în acest an în Valea Timocului (Serbia), în sudul
Republicii Moldova, în comunităţile românești din Ungaria şi în Israel.
Centenarul
Marii Uniri şi Ziua Naţională a României au prilejuit pe parcursul întregului
an manifestări şi conferinţe dedicate evenimentului în toate comunităţile
românești, iar în cele două săptămâni din jurul datei de 1 Decembrie,
Institutul a desfășurat 8 proiecte: la Jula – în Ungaria, la Cernăuţi – în
Ucraina, Voievodina şi Valea Timocului – în Serbia, Vidin – în Bulgaria,
Ismail- în Basarabia Istorică, Aluatu şi Comrat – în Republica Moldova şi la
Bucureşti. Institutul Eudoxiu Hurmuzachi şi-a propus prin
activităţile organizate în Anul Centenarului întărirea conștiinței naționale
românești, dobândirea de noi informații referitoare la limba, cultura,
spiritualitatea și istoria poporului român, creșterea gradului de
conștientizare a românilor din comunităţile istorice asupra necesității
păstrării și promovării limbii române și identității culturale românești, dar
și încurajarea explorării propriei culturi și moșteniri românești.
Inspectoratele
Generale ale Poliţiei de Frontieră din Republica Moldova şi România vor
desfăşura activităţi de patrulare comună de-a lungul frontierei de stat.
Guvernul de la Chişinău a aprobat Protocolul privind constituirea şi
activităţile echipelor mixte de patrulare, document semnat pe 22 noiembrie
2018, în cadrul şedinţei comune a celor două guverne. Activitatea echipelor
mixte de patrulare la frontiera comună va asigura securitatea graniţei şi va
spori combaterea formelor de criminalitate transfrontalieră, în special a
contrabandei şi migraţiei ilegale. Conform protocolului, patrulele vor activa
pe o zonă de 10 kilometri de la linia de frontieră pe teritoriul ambelor state,
însă îşi vor putea extinde aria de acţiune în cazuri de urgenţă.
40% dintre români
consideră că actuala formă de guvernământ, adică republica semiprezidenţială,
este cea mai bună variantă pentru România, scrie ziarul Adevărul, care citează
un sondaj realizat de către Institutul de Studii Sociale. În schimb, 26% ar
vrea un regim prezidenţial, adică un preşedinte mai puternic, pe modelul Statelor
Unite ale Americii, formă de guvernământ în care şeful statului poate controla
şi echipa de miniştri şi secretari de stat. Monarhia constituţională are o
susţinere relativ slabă, în condiţiile în care doar 11% dintre respondenţi ar
opta pentru ea. Pe de altă parte, republica parlamentară, unde prim-ministrul
(sau cancelarul) reprezintă autoritatea executivă în stat, iar preşedintele deţine
atribuţii simbolice, are un sprijin de doar 10%.