Radio România Internațional

Tag: Institutul European din România (IER)

  • Conferința aniversară: Împreună pentru o Europă mai puternică! IER@25

    Conferința aniversară: Împreună pentru o Europă mai puternică! IER@25

    Evenimentul a marcat sărbătorirea a 25 de ani de la înființarea IER, instituție publică fondată printr-un proiect PHARE, cu scopul de a sprijini Guvernul României atât în procesul de preaderare la UE, cât și în perioada postaderare.

    Conferința s-a bucurat de participarea E.S. Luminița Odobescu, ministrul afacerilor externe, care a rostit o alocuțiune în cadrul sesiunii introductive, evidențiind contribuția semnificativă a Institutului la parcursul european al țării noastre. Evenimentul a fost deschis de Oana-Mihaela Mocanu, director general IER. Invitații în cadrul sesiunii tematice au fost: prof. univ. dr. Alina Bârgăoanu, Școala Națională de Studii Politice și Administrative, București, președinte al Consiliului de Administrație al IER, Leonard Orban, fost comisar european, fost negociator-șef pentru aderarea României la UE, membru al Consiliului de Administrație al IER, și prof. univ. dr. Gabriela Drăgan, Facultatea de Relații Economice Internaționale, Academia de Studii Economice, membru în Consiliul Științific Consultativ al IER.

    Prin mesaje video ni s-au alăturat și personalități care au participat la activitatea IER și au susținut-o, sub diverse forme, de-a lungul acestui sfert de secol: Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, E.S. Lazăr Comănescu, secretar general, Organizaţia de Cooperare Economică la Marea Neagră, și Jacques Pelkmans, profesor, College of Europe Bruges, cercetător senior, CEPS Bruxelles.

     

    Activitățile IER de cercetare, formare, comunicare și traduceri de-a lungul acestei perioade de 25 de ani au contribuit la creșterea profilului României în cadrul Uniunii Europene, iar instituția a demonstrat o bună reziliență, continuând să-și îndeplinească misiunea în ciuda unei serii de provocări.

     

    Pentru informații suplimentare, vă invităm să accesați website-ul Institutului European din România aici.

     

    Mihaela-Adriana Pădureanu,

    Expert, Compartimentul Studii – Institutul European din România

  • Interviuri@IER – E.S. Dr. Peer Gebauer, Ambasadorul Germaniei în România

    Interviuri@IER – E.S. Dr. Peer Gebauer, Ambasadorul Germaniei în România

    Ne-am bucurat să-l avem alături de noi pe domnul Dr. Peer Gebauer, Ambasadorul Germaniei în România.  Excelența Sa ne-a prezentat relațiile dintre România și Germania, foarte apropiate în prezent. La această apropiere au contribuit imaginea pozitivă pe care Germania o are în România, minoritatea germană, precum și creșterea comunității românești din Germania. Relațiile bilaterale au fost consolidate și de o aprofundată dimensiune economică: peste 250.000 de locuri de muncă din România au fost generate de circa 10.000 de companii germane.

    Excelența Sa a exprimat aprecierea de care se bucură țara noastră în Germania. România este considerată un partener stabil, pe care se poate conta și care își urmărește în mod constructiv interesele. România joacă un rol important în menținerea stabilității și securității în regiunea Mării Negre.

    În actualul context euro-atlantic Germania va continua să susțină cooperarea cu partenerii și aliații, inclusiv România. Aflată între prioritățile de securitate, Alianța transatlantică este văzută ca principala sursă de furnizare a securității în Europa. Relația cu statele membre va continua. UE rămâne actorul cel mai important pentru protejarea libertății, bunăstării și intereselor noastre.

    Textul complet al interviului este disponibil în limba engleză, aici.

    Mihaela-Adriana Pădureanu,

    Expert, Compartimentul Studii – Institutul European din România

  • Interviuri@IER Jacques Pelkmans, cercetător CEPS: „UE și piața sa unică sunt în prezent fundamente bine acceptate și bine înțelese pentru România”

    Interviuri@IER Jacques Pelkmans, cercetător CEPS: „UE și piața sa unică sunt în prezent fundamente bine acceptate și bine înțelese pentru România”

    Sursa foto: Institutul European din România (IER)
    Sursa foto: Institutul European din România (IER)

     

    Discuția a început cu examinarea propunerii în zece puncte a domnului Pelkmans referitoare la reforma pieței unice. Aceasta a fost publicată în luna ianuarie a anului 2024 de către CEPS.

    Scopul recomandării este de a contribui la dezbaterea asupra modului în care piața unică poate fi aprofundată și mai competitivă, în condițiile în care Uniunea Europeană este acuzată, pe nedrept, în opinia domnului Pelkmans, de pierderea competitivității (mai ales prin comparație cu S.U.A).

    De fapt, dacă facem o paralelă în termeni de productivitate bazată pe paritatea puterii de cumpărare (PPP) pe oră lucrată, observăm că șapte țări ale UE se descurcă mai bine, altele sunt la egalitate, în timp ce unele rămân în urmă (unele dintre ele recuperând decalajul). Ceea ce reprezintă, însă, un punct slab pentru UE este prezența scăzută în domeniul tehnologiei.

    Reamintim cititorilor că în perioada imediat următoare vor fi publicate două rapoarte care au ca subiecte viitorul competitivității europene (responsabil Mario Draghi), respectiv cel al pieței unice (responsabil Enrico Letta).

    Textul complet al articolul este disponibil, în limba engleză, la adresa: http://ier.gov.ro/wp-content/uploads/2024/03/Interview-no.-2-EIR.pdf.

    Mihaela-Adriana Pădureanu,

    Expert, Compartimentul Studii

  • Evaluarea formatelor regionale de cooperare din Balcani

    Evaluarea formatelor regionale de cooperare din Balcani


    În numărul din iunie al revistei academice
    Romanian Journal of European Affairs (RJEA), editată de Institutul European din
    România (IER), a fost publicat un articol cu titlul: Drumul spre Europa: între Procesul Berlin și Inițiativa Balcanii
    Deschiși (Road to Europe: Between the Berlin Process and the Open Balkan
    Initiative). Autoarea,Gelanda Shkurtaj, analizează comparativ două
    inițiative care, consideră aceasta, au drept scop încurajarea schimburilor economice
    și facilitarea liberei circulații a bunurilor, serviciilor și persoanelor.

    Comparația urmărește să identifice care dintre aceste inițiative ar putea
    sprijini mai mult o integrare cuprinzătoare, care să aprofundeze și să extindă
    prosperitatea economică. Cele două criterii utilizate pentru analiza
    comparativă au fost: obiectivele stabilite și acceptarea lor în statele care
    sunt sau vor să devină membre. Metoda aplicată este analiza de discurs. Una
    dintre concluziile principale ale cercetării este că orice tip de cooperare (în
    format bilateral sau regional) între foștii beligeranți va necesita susținerea
    actorilor internaționali antrenați în stabilizarea regiunii, inclusiv în
    perioadele mai solicitante.


    Pentru mai multe
    detalii, vă invităm să accesați textul complet al articolul în limba engleză aici.




    Mihaela-Adriana Pădureanu,


    Expert, Serviciul Studii Europene

  • Cooperarea regională în zona Balcanilor de Vest

    Cooperarea regională în zona Balcanilor de Vest

    Tema unuia dintre articolele publicate în ediția
    de vară a revistei academice Romanian Journal of European Affairs
    (RJEA), editată de Institutul European din România (IER), prezintă abordarea externă
    a președințiilor Grupului de la Visegrád (V4) cu privire la Balcanii de Vest (WB6).
    Astfel, cercetarea urmărește să prezinte modul în care Grupul de la Visegrád
    (V4) implementează măsuri economice, ca efort colectiv sau individual
    complementar altor instrumente, pentru a contribui la parcursul european al
    statelor partenere din Balcanii de Vest.

    Cei doi autori, Mihai Christopher
    Marian Radovici și Lukáš Danko, folosesc date colectate din surse precum: declarații
    și documente oficiale (memorandumuri V4, procese-verbale ale reuniunilor,
    declarații din timpul Forumului Balcanic, statistici oficiale etc.), literatură
    de specialitate (articole și cărți academice, analize de politici etc.) sau
    surse conexe (grupuri de experți, op-eds, rapoarte think-tank
    etc.). Cei doi cercetători constată o creștere semnificativă a schimburilor
    comerciale atât între statele membre ale V4 și cele din Balcanii de Vest, cât
    și între statele care fac parte din această regiune.

    În secțiunea de concluzii, autorii
    menționează că pentru președințiile V4, integrarea cu succes a țărilor din
    Balcanii de Vest sau din Parteneriatul Estic este considerată o oportunitate de
    a consolida regiunea și de a asigura predictibilitatea într-un context cu multe
    provocări.


    Pentru mai multe
    detalii, vă invităm să accesați textul complet al articolul în limba engleză aici.




    Mihaela-Adriana Pădureanu,


    Expert, Serviciul Studii Europene

  • Eficiența energetică în Uniunea Europeană

    Eficiența energetică în Uniunea Europeană

    În ediția de vară a revistei academice Romanian Journal of European Affairs
    (RJEA), publicată în luna iunie de
    Institutul European din România (IER), unul dintre articolele propuse
    cititorilor noștri are ca subiect eficiența energetică în Uniunea Europeană.

    Autoarea, doamna Dr. Dalina-Maria Andrei, analizează evoluțiile și
    transformările care au avut loc în acest domeniu începând cu 2012 – anul
    adoptării Directivei privind eficiența energetică – și până în anul 2022.

    Cercetarea
    consideră dinamica consumului de energie, directive și regulamente adoptate în
    perioada 2012-2022, obiectivele privind consumul și eficiența energetică,
    Planurile naționale privind energia și clima (PNEC) potrivit realizărilor din
    2020 și previziunilor pentru 2030, respectiv pentru 2030, și obiectivul
    atingerii neutralității climatice până în 2050.

    Autoarea concluzionează că veștile pentru anul 2030 sunt mai degrabă
    îmbucurătoare. Între întrebările de cercetare urmărite evidențiem: sunt
    adecvate PNEC ale statelor membre și aliniate la obiectivele corespunzătoare
    ale UE? Care este scenariul așteptat pentru atingerea următorului obiectiv
    intermediar pentru anul 2030? Cât de pregătită este Uniunea Europeană, alături
    de statele membre, pentru atingerea obiectivului stabilit pentru anul 2050?


    Pentru a afla
    răspunsul la aceste întrebări, vă invităm să accesați textul complet al
    articolul în limba engleză aici.




    Mihaela-Adriana Pădureanu,


    Expert, Serviciul Studii Europene

  • Dialogul interactiv „What’s new in EU?” la Facultatea de Istorie

    Dialogul interactiv „What’s new in EU?” la Facultatea de Istorie

    În data de 29 iunie 2022, Centrul EUROPE DIRECT București din
    cadrul Institutului European din România (IER) a organizat, în parteneriat cu
    Centrul de Studii Euro-Atlantice ,,Prof. Univ. Dr. Constantin Bușe din cadrul
    Facultății de Istorie, Universitatea din București, dialogul interactiv cu
    titlul ,,What’s new in EU?. Evenimentul a avut ca scop dezbaterea unor subiecte
    de actualitate de pe agenda europeană și creșterea gradului de informare cu
    privire la deciziile luate recent la nivelul Uniunii Europene. Astfel, au fost
    invitați specialiști care au susținut intervenții pe următoarele domenii:
    conflictul din Ucraina și schimbările generate pentru democrația europeană,
    securitatea energetică la nivelul Uniunii Europene și securitatea cibernetică
    văzută în contextul amenințărilor hibride și a protecției infrastructurilor
    critice.

    Dialogul a fost moderat de Eliza Vaș, expert în cadrul Serviciului
    Studii Europene, Institutul European din România. În deschidere, prodecanul
    Facultății de Istorie, lect. univ. dr. Bogdan Antoniu, Facultatea de Istorie,
    Universitatea din București, Centrul de Studii Euro-Atlantice ,,Prof. Dr.
    Constantin Bușe a adresat un cuvânt de bun venit. Vorbitorii din cadrul
    evenimentului au fost: Mihai Roșioru atașat relații publice, Biroul de legătură
    al Parlamentului European în România, Corina Murafa, cadru didactic Academia de
    Studii Economice din București, consultant climă și energie la Banca Mondială
    și Liviu Mureșan, fondator și președinte executiv al Fundației EURISC,
    președinte Eurodefense România.


    Pentru mai multe detalii, vă rugăm accesați site-ul Centrului
    EUROPE DIRECT București


    Loredana Licuța, coordonator Europe Direct București