Radio România Internațional

Tag: Institutul Francez

  • Festivalul Filmului Francez, ediția a 27-a

    Festivalul Filmului Francez, ediția a 27-a

    Institutul Francez din România
    prezintă programul complet al celei de-a 27-a ediții a Festivalului Filmului
    Francez în România




    Talente internaționale ale cinematografiei franceze la București: Françoise Lebrun, Clément Cogitore, Jean-Paul Salomé și
    Marie NDiaye




    Descoperiți acum programul complet al celei de-a 27-a ediții a
    Festivalului Filmului Francez în România pe site-ul festivalului


    În perioada 15-26 martie, peste 110 proiecții de filme vor avea loc în cinematografe și spații culturale alternative din 13 orașe din țară: București, Cluj-Napoca,
    Timișoara, Iași, Arad, Brașov, Brăila, Constanța, Craiova, Sfântu Gheorghe, Sibiu, Suceava și
    Târgu Mureș.


    În București, proiecțiile vor avea loc la cinematograful Elvire
    Popesco. Biletele sunt disponibile pe Eventbook sau pot fi achiziționate direct de la casieria cinematografului.


    Festivalul se va bucura, la București, de prezența unor invitați speciali precum Françoise Lebrun pentru prezentarea inedită a capodoperei lui Jean Eustache, La Maman et
    la Putain, Clément Cogitore, regizor și artist contemporan pentru
    proiecția filmului său Goutte d’or, Jean-Paul Salomé, regizorul filmului La Syndicaliste, proiectat la ceremonia de
    închidere a festivalului de la București, precum și scriitoarea Marie NDiaye, laureată a premiului Goncourt în 2009 pentru romanul Trei femei
    puternice, care a co-scris scenariul filmului Saint Omer de Alice Diop.


    Ediția din acest an a Festivalului Filmului Francez va cuprinde și o
    serie de evenimente speciale. Clubul Platforma Wolff va găzdui două afterparty-uri pe 17 și 25 martie,
    cu proiecții de filme experimentale care au fost selectate la festivalul Ars
    Electronica, însoțite de DJ seturi ale artiștilor francezi
    Kleo și Vitamine.


    Selecția din acest an include 32 de lungmetraje și
    scurtmetraje. Festivalul se deschide pe 15 martie la București cu comedia polițistă
    L’Innocentde Louis Garrel, prezentată în cadrul secțiunii emblematice a festivalului, Panorama, care cuprinde cele mai îndrăgite filme franceze recente. Din această
    secțiune vor face parte și alte filme apreciate de critici, filme care vor avea premiera națională în România, precum La Nuit du 12 de Dominik Moll, recent recompensat cu premiul César pentru cel mai bun film, care ne invită să urmărim ancheta poliției
    judiciare, lansată după uciderea unei tinere. În
    cadrul aceleiași secțiuni vor fi prezentate Revoir Paris de Alice Winocour, un film emoționant despre traumele victimelor atentatelor din
    noiembrie 2015, precum și Les Enfants des
    Autres de Rebecca Zlotowski, un lungmetraj dulce-amărui despre familie și dorința de a avea copii.
    De asemenea, publicul va putea descoperi Le Lycéen, cel mai recent film al lui Christophe Honoré, care a avut premiera la Festivalul de Film de la Veneția
    și urmărește trăirile emoționante ale unui adolescent care se confruntă cu pierderea tatălui său. În
    program figurează, de asemenea, La Syndicaliste de Jean-Paul Salomé, un thriller captivant bazat pe fapte reale, precum și comedia Le Nouveau Jouet de James Huth, cu Jamel Debbouze și Daniel Auteuil, și filme pentru publicul tânăr, precum La Petite Bande, de Pierre Salvadori.


    În contextul aniversării a 30 de ani de la aderarea României la
    Organizația Internațională a Francofoniei, o secțiune specială intitulată Pépites francophones va prezenta filme
    premiate la festivaluri internaționale. Pe lângă filmul La Ligne de Ursula Meier, publicul va putea descoperi Dalva, al regizoarei belgiene Emmanuelle Nicot, care a obținut premiul Fipresci la Semaine de la Critique de la
    Cannes în 2022 și care spune cu delicatețe povestea unei tinere care încearcă
    să-și reconstruiască viața după ce a fost victima unui incest, Ashkal, un thriller de Youssef Chebbi, prezentat la Quinzaine des Cineastes în 2022, care se petrece în Tunis, și Si le vent tombe, de Nora Martirosyan, un film tensionat
    filmat în Nagorno-Karabah, un teritoriu în criză. Comedia Au revoir le bonheur, a regizorului canadian Ken Scott, completează selecția și prezintă reuniunea a patru frați care și-au pierdut tatăl.


    Competiția Tinere Talente – Lungmetraj va prezenta
    regizori debutanți talentați care concurează pentru Premiul Publicului. Clément Cogitore, cu filmul său Goutte d’or, oferă o viziune mistică și întunecată a unui cartier muncitoresc din Paris,
    în timp ce Héloïse Pelloquet prezintă La Passagère, un lungmetraj despre dragoste și dorință, în care rolul
    principal este interpretat remarcabil de Cécile de France. Competiția Tinere Talente – Scurtmetraj va prezenta cinci
    scurtmetraje realizate de noua generație de cineaști francezi. Acestea vor fi
    evaluate de un juriu format din tineri critici de film români: Iulia Necșulescu, Codrin Vasile și Ștefan Ristea.


    În cadrul Focus Jean Eustache, două dintre capodoperele regizorului,La Maman et la
    Putain și Mes Petites
    Amoureuses, vor fi prezentate pentru prima dată publicului din România în copii
    restaurate. Aceasta va fi o ocazie de a descoperi sau redescoperi opera
    renumitului regizor francez, cunoscut pentru abordarea sa realistă și intimă a cinematografiei.


    În fine, la București, cinematograful Elvire Popesco va găzdui pe 22
    martie o dezbatere publică despre viitorul cinematografelor din România, organizată în parteneriat cu revista
    Films in Frame. Pe 23 martie, Carte blanche à la Fémis va prezenta cele mai bune scurtmetraje realizate de studenții uneia
    dintre cele mai renumite școli de film franceze.


    Spotul celei de-a 27-a ediții a FFF: https://youtu.be/QoLYS9UM9Rw




    Festivalul Filmului Francez este organizat de Institutul Francez din
    România la București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara și co-organizat de:
    Centrul Municipal de Cultură Arad, Alianţa Franceză Braşov, Cinefeel Brăila, Centrul Multifuncţional Educativ
    pentru Tineret Jean Constantin Constanţa, Inspire Cinema Craiova, Arta by Cityplex Sfântu Gheorghe,
    Teatrul Naţional Radu Stanca Sibiu, Alianța Franceză Suceava și Asociaţia K’Arte Târgu Mureş




    Prezentat de Orange


    Partener : Groupama


    Parteneri instituționali : Ambasada Confederaţiei Elveţiene în România, Ambasada
    Canadei în România, Ambasada Republicii Armenia în România, Forumul Cultural
    Austriac București, Ars Electronica


    Parteneri media : TV5 Monde, Phoenix Media, RFI România, Europa FM,
    Radio România Cultural, Radio
    România Internațional, IQads, Smark, Agerpres, RADOR, Observator Cultural,
    Ziarul Metropolis, Films in Frame, Zile și Nopți, Cinemap, Acoperișul de sticlă, Film Menu, Munteanu Recomandă

  • Sectorul cultural din România şi tendinţele europene în domeniu

    Sectorul cultural din România şi tendinţele europene în domeniu

    Insula 42 în parteneriat cu Institutul Francez și Goethe Institut din
    Bucureşti lansează seria Saloanelor Incubator European. O primă întâlnire
    online, moderată de Corina Şuteu, i-a avut ca invitaţi pe Hélène Roos,
    directoarea Institutelor Culturale Franceze din România, și Joachim Umlauf,
    directorul Goethe Institut București. Evenimentul, căruia i s-a alăturat și
    Centrul Cultural din Cluj, a adus în discuție atât problemele cu care se
    confruntă cultura în România în urma crizei sanitare pe care o traversăm, dar
    și felul în care parteneriatele culturale cu Franța și Germania pot fi
    menținute și chiar consolidate ca efect al acestei experiențe.


    Hélène Roos consideră că rețelele culturale care s-au format sau dezvoltat
    în ultimele luni sunt cel mai mare câștig pentru institutele culturale din
    România:

    Vorbim mult despre efectele negative ale
    izolării, dar unul dintre efectele este faptul că echipa noastră lucrează mult
    mai mult într-o rețea în cadrul institutelor. Am format o rețea la nivel
    național, iar rețea cred că este un termen recurent, care va reveni. Din
    rândul inițiativelor noastre, am lansat programul FrenchMania, facem prezentări
    virtuale, întâlniri online sau prin telefon cu studenții care sunt interesați
    să studieze în Franța.


    Parteneriatele
    culturale dintre România și Franța sau alte țări europene au continuat pe toată
    durata izolării impuse. Evenimentele s-au mutat în mediul virtual, iar
    dezbaterile au devenit principala strategie prin care cei implicați în
    schimburi culturale și proiecte internaționale să poată găsi soluții împreună.

    Hélène Roos: O primă prioritate
    este aceea de a susține parteneriatele franco-române, partenerii noștri din
    festivaluri, iar cea de-a doua este accea de a susține societatea civilă,
    pentru ca aceasta să ni se alăture. Avem grija de a susține sectorul educației,
    care continuă să se manifeste, în ciuda situației de criză, în mediul digital.
    Frica ne paralizează. Desigur, este normal să avem neliniști, dar numai atunci
    când avem un proiect spre care să ne îndreptăm putem scăpa de frică și putem
    găsi soluții.


    Institutul Francez din București și-a continuat online programele și
    proiectele pe care le propune publicului. La fel ca peste tot în Europa, și Hélène
    Roos invită intelectualii români să se alăture discuțiilor
    menite să dea naștere unor idei noi pentru susținerea culturii:

    Lumea va evolua în funcție de practicile pe care le-am lansat în
    situația pe care o traversăm în prezent. Trebuie să ne adaptăm în urma acestei
    experiențe care ne va ajuta să ne regândim proiectul din viitor. Avem nevoie de
    intelectualii români, francezi, germani, europeni, pentru a vorbi astăzi despre
    ceea ce ar putea fi modelul cultural de astăzi și de mâine. Pentru a putea face
    acest lucru, este nevoie să fim uniți, împreună.



    Joachim Umlauf
    conduce Goethe Institut din București. În cadrul dezbaterii propuse de către
    Insula 42, acesta a remarcat impactul crizei actuale asupra societății civile.
    La fel ca Hélène Roos, consideră că
    parteneriatul reprezintă noțiunea-cheie pentru depășirea acestui moment
    delicat:

    Observăm cum consecințele acestei crize
    ating foarte mult societatea civilă, din punct de vedere economic și social. Să
    sperăm că aceste consecințe nu vor fi unele foarte dure, deși vor fi, în mod
    cert, dure. Una dintre sarcinile noastre este aceea de a crea o coeziune în
    societate și de a susține sectorul cultural. Ne dorim ca partenerii noștri
    români să își poată continua activitatea, pentru că deja lucrăm de foarte mulți
    ani împreună, într-un spirit de parteneriat total între Franța, Germania și
    România.


    Cursurile de
    limbă reprezintă unul dintre programele de bază ale unui institut cultural. La
    fel ca toate institutele culturale din România, și Institutul Goethe se
    confruntă cu reduceri bugetare care îi limitează activitatea. Cu toate acestea,
    remarcăJoachim Umlauf, un lucru
    prioritar este, momentan, păstrarea echipei în formulă completă, dar și a
    relevanței instituției pe care o conduce, într-o societate afectată de criză:

    Trebuie să spunem că este și o problemă de ordin economic, pentru că aceste
    cursuri de limbă echilibrau bugetul instituției. A trebuit să renunțăm la
    anumite programe, proiecte culturale care aduceau venituri instituției. Nu am
    avut de ales. Anul acesta, a trebuit să reducem bugetul pe care îl alocasem
    pentru programele culturale cu aproape 40%, ca să ne putem păstra echipa
    întreagă, ca profesorii noștri să poată fi plătiți în continuare, ca să ne
    păstrăm cursanții și ca să fim siguri de faptul că toată lumea este în regulă.


    Desigur, formatul interacțiunii exclusiv în mediul virtual nu poate înlocui
    interacțiunea directă, umană. Joachim Umlauf crede că
    este deosebit de important ca oamenii să găsească echilibrul dintre această normă
    impusă de către noua stare de fapt și vechile practici culturale:

    Trebuie ca, în viitor, să găsim echilibrul perfect între formatul
    digital pe care îl testăm acum și interacțiunile vechi, fizice. Bineînțeles,
    din punctul de vedere al ecologiei, al mobilității, va fi de bun augur ca
    partenerii români, francezi și germani care s-ar fi așezat la aceeași masă
    rotundă să poată comunica prin intermediul Skype sau al altor platforme. Pe de
    altă parte, și acum, dar și după ce criza se va fi sfârșit, este și va fi o
    nevoie enormă de contact fizic.


    Prin urmare,
    România se raliază bunelor practici și strategiilor de ultim moment, care relansează
    domeniul culturii peste tot în Europa. Iar partneriatul, dialogul și găsirea de
    soluții comune rămân esențiale.

  • Apel la înscrieri pentru Festivalul Trẻs Court

    Apel la înscrieri pentru Festivalul Trẻs Court

    Apel la filme româneşti lansat de Institutul Francez pentru Festivalul Trẻs Court (foarte scurt metraj) – o manifestare internaţională care în ţara noastră ajunge la cea de-a 14-a ediţie în iunie 2020.



    Luna martie este declarată, în funcţie de perspective şi nevoi, Luna femeii, “Germanar” (denumire populară legată de agricultură) sau Mărţişor şi cuprinde mai multe sărbători de tot felul. Pentru multe persoane din colţuri diferite de lume este însă Luna Francofoniei. Evident că Institutul Francez se află în funtea listei, prin toate reprezentanţele şi reprezentanţii săi. Festivalul de foarte scurt metraj (Trẻs Court) a lansat chiar în aceste zile un Apel la filme româneşti. Pentru manifestarea cinematografică internaţională cu aceeaşi denumire care, în ţara noastră ajunge la ediţia cu numărul 14. De unde vine acest festival şi ce-şi propune el explică, la RRI, Raluca Mateiu, coordonator Trẻs Court — România:


    “Un festival care s-a născut la Paris, iar la nivel internaţional e la a 22-a ediţie. Regrupează filme de maxim 4 minute din toată lumea, iar în România organizăm o competiţie specială. Filmele sunt aşteptate până în ziua de 12 aprilie 2020. Cât priveşte toată competiţia, filmele vor fi difuzate între 5 şi 14 iunie în aproape 20 de ţări, în 77 de locuri. România este una dintre ţările participante cu cele mai multe oraşe implicate. Festivalul a ajuns anul trecut în 19 oraşe, iar anul acesta poate chiar atinge 20.”



    Ce alte particularităţi are manifestarea e simplu de aflat: o secţiune dedicată filmelor feminine şi feministe. Aici intră femeile-regizor şi problematica feminină, prezentată fie amuzant, fie dramatic, fie neutru pe cât se poate – pentru că diversitatea e foarte mare. Secţiunea a apărut în festival mult înaintea mişcării “me too” — a subliniat Raluca Mateiu. O secţiune pentru copii — de la 6 ani în sus — unde predomină animaţia, în general şi, mai nou, o secţiune cu filme franceze sau în limba franceză. Raluca Mateiu ţine foarte mult la ideea că manifestarea are o mare deschidere:


    “Atât amatorii cât şi profesioniştii din România care doresc să trimită filme de maximum 4 minute o pot face direct prin email. Dacă sunt şi alte oraşe care vor să găzduiască acest festival, edilii de acolo ne pot căuta până la sfârşitul acestei luni.”



    Prin urmare, cineaşti şi cinefili, poate vă treceţi începutul lunii iunie în calendarul de pe combina frigorifică. Sau în telefon. Filmele de până în 4 minute ne pot învăţa nu doar lecţia diversităţii, ci şi pe cea a sintezei.



  • Noaptea ideilor… e un sfetnic bun!

    Noaptea ideilor… e un sfetnic bun!

    Institutul Francez din Paris invită, în fiecare an, în ultima zi de joi a
    lunii ianuarie, instituțiile culturale și științifice din Franța și de pe toate
    continentele să sărbătorească împreună libera circulație a ideilor. Anul acesta
    România s-a aflat la a patra participare.


    Cu această ocazie, Institutul Francez din România a organizat dezbateri,
    expoziţii și ateliere la Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara. Alianța
    Franceză din Ploieşti s-a alăturat, de
    asemenea, cu o serie de dezbateri și ateliere. Anul acesta, tema Nopţii
    Ideilor, pentru că acesta este numele evenimentului, a fost «être vivant», un
    joc de cuvinte cu un sens dublu: a fi viu, dar și fiinţă vie. Ambiguitate
    intenţionată, pentru că dezbaterile din cadrul Nopţii Ideilor sunt în primul
    rând o invitaţie la reflecţie și nu o obişnuită întâlnire cu experţi care deţin
    adevărul şi îl prezintă celorlalți. Ce înseamnă să fii viu? Care este locul
    nostru în lumea vie? Şi în ce fel a fi viu ne obligă să trecem la acțiune? Cum
    poate actul creativ să salveze mediul înconjurător?


    Cristian Neagoe, PR Greenpeace
    România, ne-a împărtăşit: Natura şi cultura merg foarte bine împreună, că fără natură, nu ar exista până
    la urmă cultură, şi cu siguranţă nu va mai exista natură, dacă nu vom avea cât
    mai multă cultură. Modul în care ne educăm în privinţa lucrurilor care se
    întâmplă în momentul ăsta, cred că e vital pentru ceea ce o să se întâmple mai
    încolo.


    Parafrazând vorba că fiecare om trebuie să fie un artist, Suzana Dan,
    manager cultural Rezidența BRD Scena9, a afirmat: În ziua de astăzi ar trebui să luăm în calcul că fiecare om
    trebui să fie activist. Cred că este foarte important ca fiecare dintre noi,
    indiferent dacă suntem artişti sau actori în alt domeniu, să avem curajul de a
    ne asuma o formă de reacţie, care de fapt este o formă de activism vis-à-vis de
    problemele noastre. Ele sunt ale noastre ale tuturor. Artiştii, într-adevăr au
    un mare atuu şi anume sunt prezenţi prin toate manifestaţiile, prin vizual.
    Există o mare bogăţie şi o forţă de comunicare a imaginii care întotdeauna va
    avea un mesaj cât se poate de puternic. Mi-aş dori să fim reacţionari în fel şi
    chip.


    Mihai Stoica, director executiv al Asociației 2Celsius, a lărgit sfera
    activismului de la artişti la alţi actori din viaţa de zi cu zi: Dincolo de artişti care sunt în
    comunicare directă cu noi prin arta lor, mai sunt oameni care nu sunt artişti. Am
    un prieten fotograf, dar care în acelaşi timp este doctorand în biologie, la
    Universitatea din Hamburg şi studiază algo-virusurile şi cum se transmit
    virusurile din diferite gazde şi la om. Şi spunea în ultima vreme că
    schimbările climatice au început să schimbe aria de răspândire a virusurilor.
    Acum o ştim cu toţii, că suntem confruntaţi cu virusurile. Şi a ales să îşi
    documenteze cercetarea expunând lucrări fotografice. E om de ştiinţă sau e
    fotograf? Are responsabilitatea de a comunica? Fotografia lui este foarte
    poetică în general şi nu are nicio legătură că este om de ştiinţă. Dar cumva şi-a
    asumat şi acest rol, de a ne spune ceva şi despre virusuri, într-un fel care să
    ne facă să reflectăm la schimbările climatice.


    Iar Cristian Neagoe, PR Greenpeace România, a adăugat: Cred că marea problemă a umanităţii este că nu a privit niciodată
    natura drept ceva din care face parte, cât toţi strămoşii noştri până acum o
    sută de ani s-au gândit că ea trebuie cucerită, ea trebuie supusă, trebuie
    exploatată. Toate religiile, toate credinţele ne spun că ea ne este dată de
    către Cineva să o folosim, să creştem, să ne înmulţim. Platon şi Aristotel o
    priveau ca pe ceva imuabil, imposibil de distrus, care tot timpul va reveni şi
    oricât am lua din ea, nu se va termina. Ei bine, am ajuns în punctul aceasta în
    care vedem că e foarte fragilă şi că ne-am înmulţit poate mai mult decât e
    cazul. Şi nu numai asta, dar am ajus o societate a consumului excesiv. Marile
    probleme ale umanităţii pentru Greenpeace sunt natura şi pacea. Încercăm să le
    protejăm, încercăm să îi convingem şi pe alţii să ni se alăture.


    Prezentă în 55 de ţări, Greenpeace luptă, în România pentru protejarea
    pădurilor, inima verde a Europei, pentru
    că avem 2/3 din pădurile
    seculare ale Europei şi se taie într-un ritm halucinant, a mai amintit Cristian
    Neagoe şi a adăugat: Arta
    reuşeşte să aducă aproape nişte lucruri care par foarte îndepărtate şi reuşeşte
    să le facă accesibile. Din punctul ăsta de vedere e diferită de activism,
    pentru că activismul e ceva mai încrâncenat, arta îţi intră pe sub piele. De
    asta arta şi activismul împreună ar putea să facă minuni în privinţa protejării
    mediului.



    Noaptea Ideilor nu înseamnă doar dezbateri:
    ideile pot fi exprimate şi în alte forme: dans, fotografie, benzi desenate,
    picturi, caricaturi, instalaţii de artă. Una dintre temele cheie a Nopții
    Ideilor din România în acest an a fost responsabilitatea ecologică: benzile
    desenate ca manifest, proiectele inovatoare în domeniul mediului și al
    utilizării eficiente a resurselor, implicarea tinerilor în protecţia mediului
    înconjurător, angajamentul civic în era urgențelor climatice.

  • Antiseismic District la Institutul Francez din Bucureşti

    Antiseismic District la Institutul Francez din Bucureşti

    Asociaţia Română pentru Cultură, Educaţie şi Normalitate — ARCEN — lansează proiectul Antiseismic District. La baza acestui demers cultural şi, totodată, societal, a stat ideea echipei tinere a ARCEN de a atrage atenţia asupra dimensiunii culturale a zonelor istorice ale Bucureştiului. Din dorinţa de a valorifica patrimoniul arhitectural al Capitalei, ARCEN a identificat însă şi unul dintre cele mai mari pericole care ameninţă atât clădirile istorice, cât şi pe locuitorii lor: eventualitatea unui cutremur major.



    Patruzeci de zone importante ale centrului Capitalei au fost inventariate, din 2018 şi până astăzi, la iniţiativa echipei ARCEN. Perimetrul astfel delimitat a fost denumit, generic, District 40. Cu detalii, Edmond Niculuşcă, preşedintele ONG-ului ARCEN: District 40 se referă la o zonă istorică a Bucureştiului, zona Icoanei şi împrejurimile sale, pe care noi am identificat-o şi împărţit-o pe baza unei cercetări istorice şi antropologice. District 40 se întinde de la Strada Mihai Eminescu la Piaţa Universităţii, de la Bulevardul Magheru la Strada Vasile Lascăr. Aşadar, avem o bucată bună din centrul oraşului pe care noi am denumit-o District 40, unde se află extrem de multe instituţii culturale. Este, de fapt, miza acestei zone istorice, să o reactivăm prin intermediul instituţiilor culturale.”



    Proiectul District 40 are două componente. Prima este cea culturală, prin Insomniile Districtului”, o serie de evenimente care se vor întâmpla în diverse spaţii din District 40. De curând, ARCEN a demarat şi latura comunitară a Districtului 40, prin proiectul Antiseismic District”, lansat la Institutul Francez din Bucureşti. Edmond Niculuşcă: ARCEN are o istorie de zece ani în cartierul Icoanei. Acum zece ani, salvam Şcoala Centrală, deblocam şase milioane de euro pentru restaurarea şi consolidarea acestui monument istoric din Strada Icoanei, clădire proiectată de arhitectul Ion Mincu, în anul 1891. De aici, pornea o întreagă istorie în jurul cartierului Icoanei. La un moment dat, interacţionând intens cu comunitatea, ne-am dat seama că una dintre problemele majore ale acestui cartier este problema seismică.”



    Conştientizarea pericolului, viteza de reacţie şi modul corect de a gestiona producerea unui cutremur major ar putea salva mii de vieţi. Astfel, ARCEN îşi propune ca, după inventarierea celor mai vulnerabile zone din Capitală, să desfăşoare campanii de informare şi de exerciţii practice în care să îi implice chiar pe bucureştenii care locuiesc în imobilele cu risc seismic.



    Bucureştiul are, în prezent, 350 de clădiri expertizate şi încadrate în clasa 1 de risc seismic, iar alte 1500 în clasele 2 şi 3. De două ori mai multe sunt însă clădirile neexpertizate, dar cu semne vizibile de crăpături, semne ale cutremurelor care le-au afectat în trecut. Alături de experţi ai Ordinului Arhitecţilor din România, ai Institutului Naţional al Patrimoniului şi ai Comisiei Monumentelor Istorice, echipa ARCEN a pus la punct o metodologie prin care 98 de zone protejate vor fi inventariate pentru proiectul Catalog Bucureşti”, până în 2021.

  • Premiul Goncourt – Alegerea României

    Premiul Goncourt – Alegerea României

    Un roman de debut, cu o extraordinară forţă literară şi care pune nişte întrebări ce privesc direct şi societatea românească. Este ceea ce au spus studenţii a 7 universități românești, care au decis că laureatul celei de a 6-a ediţii a Premiului Goncourt – Alegerea României este romanul Ça raconte Sarah (Asta vorbeşte despre Sarah) de Pauline Delabroy-Allard, apărut la Editions de minuit în 2018. Anunțul cărţii laureate a ediţiei 2018 Premiul Goncourt – Alegerea României a fost anunțat într-o conferință de presă organizată la Institutul Francez din București. Michèle Ramis, Ambasadoarea Franţei în România, Hélène Roos, Consiliera pentru Cooperare şi Acţiune culturală la Ambasada Franţei şi Directoarea Institutului Francez din România, François-Henri Désérable – preşedintele de onoare al juriului din partea Franţei, laureatul Premiului Goncourt – Alegerea României 2017, Simona Sora, scriitoare şi preşedinta de onoare a juriului din partea României, și Despina Jderu, reprezentanta juriului studenţesc, s-au numărat printre participanți.



    Andrei Popov, responsabil de comunicare la Institutul Francez: Este un eveniment care în aceşti şase ani de existenţă a adunat şi adună din ce în ce mai mulţi tineri în jurul lui. Este un eveniment dedicat tinerilor şi literaturii, un eveniment care a lansat pe piaţa românească nişte autori francezi importanţi, unii dintre ei foarte tineri. Nişte autori care s-au făcut remarcaţi şi care au foarte mare succes în momentul de faţă la public.



    Aflat sub patronajul Academiei Goncourt, proiectul Premiul Goncourt – Alegerea României se organizează din 2013 și implică studenți ai facultăților de limba și literatura franceză de la cele mai importante universități țară (Brașov, București, Cluj-Napoca, Craiova, Iași, Sibiu și Timișoara). Timp de două luni, aceștia citesc, analizează și dezbat – la nivel regional și apoi național, prin reprezentanți – toate cele 15 volume din Lista Goncourt.


    Despina Jderu, reprezentanta juriului studenţesc: Este pentru a doua oară când sunt preşedinta acestui juriu, am fost şi anul trecut, şi fac parte din proiect deja de trei ani. Am mai participat alături de elevii mei de la Liceul Francez la un proiect asemănător, Observator Lyceum, o versiune extraordinară a ceea ce este în Franța Goncourt des Lycéens. Făcând o comparație, pot spune că ambele jurii, pentru că și Observator Lyceum se bazează tot pe un juriu format din tineri, au fost foarte avizate, iar discuțiile s-au desfășurat la un nivel foarte înalt. Cred însă că a-i aduce împreună pe acești tineri, a-i motiva, a le oferi câteva direcţii, a fost cel mai simplu.



    Atât din perspectiva mea de reprezentantă a Universității București şi doctorand în literatură franceză contemporană, în cadrul juriului Goncourt, cât și în calitate de profesoară, care i-a încurajat mereu pe elevi să citească, în juriul Observator Lyceum. Ceea ce mi s-a părut mai dificil în cazul acestor elevi și studenți care au un nivel de lectură foarte avansat și au făcut din literatură o pasiune, a fost, în cadrul ambelor jurii, să aleagă câteva titluri. Pentru că în ambele concursuri au avut de jurizat cărți foarte bune. Atât Premiul Goncourt, cât și Premiul Observator Lyceum înseamnă, în primul rând, un extraordinar exerciţiu critic. Iar cei care au participat la jurizare s-au remarcat deja în domeniul literar, citesc foarte multă literatură contemporană, participă la colocvii de literatură contemporană. Este unul din motivele care mă fac să cred că viitorul literar sună foarte bine.



    În cei cinci ani de existență, Premiul Goncourt – Alegerea României a contribuit la afirmarea unor voci critice noi, specializate în literatura franceză și literaturile francofone contemporane, a creat așteptări din partea cititorilor și a convins editurile să mizeze pe autorii respectivi. Toţi laureaţii celor cinci ediţii anterioare ale Premiului Goncourt – alegerea României au fost traduşi si publicaţi de edituri importante din România.



    Andrei Popov, responsabil de comunicare la Institutul Francez: Ceea ce mă încântă foarte mult la acest eveniment este că tinerii, despre care se spune că nu mai citesc, că nu mai par interesaţi de literatură, sunt, dimpotrivă, foarte interesați de ce se scrie astăzi. Mai mult, comentariile şi părerile lor despre cărțile pe care le-au comentat sunt absolut surprinzătoare. Există o maturitate extraordinară în recenziile lor și în felul în care și-au motivat alegerile. Sper din suflet că acest proiect va continua și că tot mai mulți tineri se vor implica în el.



    Este o poveste de dragoste totodată senzuală şi violentă. Apariţia lui Sarah în viaţa autoarei inundă prima parte a cărţii cu o energie şi o pasiune dezlănţuite, în timp ce partea a doua a romanului prezintă drama din care povestitoarea încearcă să iasă fără izbândă. Un roman curajos, o lectură care te ţine în tensiune, a motivat juriul românesc alegerea sa din acest an.

  • Prin Bucureşti pe urmele lui Mircea Eliade

    Prin Bucureşti pe urmele lui Mircea Eliade

    La 110 ani de
    la naşterea scriitorului şi filosofului Mircea Eliade, vă invităm să urmaţi
    un traseu-cultural, ce ne poartă paşii pe străzi celebre din romanele
    autorului. În intervalul 30 martie – 27 aprilie, în fiecare sâmbătă şi
    duminică, sunt reluate într-un format nou traseele-culturale Prin Bucureştii
    lui Mircea Eliade, un proiect care a adus în anul 2015 peste 5000 de
    participanţi în doar câteva weekend-uri de plimbări.


    Edmond
    Niculuşcă, preşedinte ARCEN ne spune de unde a venit ideea proiectului: S-au împlinit de curând 110 ani de la naşterea lui Mircea Eliade,
    motiv pentru care ne-am gândit că este un bun pretext să ne întoarcem la opera
    literară a lui Mircea Eliade şi, de ce nu, să o privim într-o altă perspectivă.
    Proiectul nostru, Eliade 110 are pe de-o parte două conferinţe şi pe de altă
    parte şase trasee culturale, pe care noi le-am denumit Prin Bucureştii lui
    Mircea Eliade. Prima conferinţă a avut deja loc la Institutul Francez din
    Bucureşti, s-a numit Şapte plimbări prin Bucureştiul lui Mircea Eliade, de
    fapt, o conferinţă despre şapte locuri pe care le întâlnim în literatura lui
    Eliade şi pe care le regăsim, aproape pe toate, şi astăzi, în Bucureştiul
    nostru. Ultima conferinţă va fi o lectură despre Ileana, personajul feminin
    care poartă multe nume prin literatura lui Eliade, dar care de fapt este
    aceeaşi ipostază feminină, fie că o numim Leana, Lena, Elena şi aşa mai
    departe. O întâlnim în nuvelele fantastice, o întâlnim în romanul Nuntă în
    cer sau în Noaptea de Sânziene sub alte nume.


    Plimbările vor
    împleti poveşti despre arhitectura şi istoria vechilor mahalale bucureştene,
    poveşti din copilăria lui Mircea Eliade şi fragmente din literatura fantastică
    scrisă de acesta în timpul exilului. Punctul de pornire al traseului va fi de
    fiecare dată: Biserica Mântuleasa (str. Mântuleasa nr. 20). L-am întrebat pe Edmond
    Niculuşcă dacă străzile bucureştene mai păstrează savoarea pe care o aveau pe
    timpuri: O parte dintre ele şi-au
    păstrat chiar tencuielile vechi, sunt case încă de dinainte de primul Război
    Mondial, având curte adâncă, cu viţă de vie, cu pomi fructiferi. Dar sunt acolo
    şi zone mutilate, cum sunt toate zonele istorice din capitală, însă, după
    părerea noastră, acesta este şi motivul pentru care am ales străzile pe care ne
    plimbăm, pentru că s-au păstrat încă multe lucruri valoroase şi peisajul cultural
    şi substanţa identitară a cartierului rămâne până azi destul de apropiată de
    ceea ce a fost Bucureştiul patriarhal, Bucureştiul mahalalelor, Bucureştiul
    cartierelor rezidenţiale de la începutul sec. XX.


    O invitaţie
    atât la a cunoaşte oraşul mai bine, cât şi la lectură: Este o invitaţie de a ne raporta altfel la oraş. Personajele din literatura lui Mircea
    Eliade, au o relaţie intimă cu acest oraş şi noi asta încercăm în cadrul
    traseului să arătăm cum se poate trăi oraşul şi cum poate oraşul să te trăiască pe tine iubitor al lui.
    E o invitaţie la lectură pentru că tot traseul, toate opririle au măcar un
    fragment dintr-o nuvelă sau dintr-un roman de Eliade, dar e şi o invitaţie de a
    te raporta altfel la propriul oraş, a te simţi mai aproape de el. Pentru că
    astăzi bucureştenii au o legătură nu foarte sănătoasă cu oraşul, iar această
    legătură toxică se vede foarte bine în ceea ce se întâmplă pe străzile vechi
    ale capitalei: mutilările oraşului şi felul în care se pierde identitatea sau
    memoria oraşului.


    Dincolo de
    detalii privind particularităţile zonei în care a copilărit Eliade, cei doi
    ghizi, Alberto Groşescu şi Edmond Niculuşcă, i-au încântat pe cei prezenţi şi
    cu poveşti, pagini de memorialistică, evocând concepte ale timpului, precum
    profilul mahalagiului.


    Şi pentru că
    proiectul se încheie la sfârşitul lunii aprilie, l-am invitat pe Edmond
    Niculuşcă să ne spună ce alte surprize ni se pregătesc: Îi aşteptăm pe
    bucureşteni în continuare sâmbătă şi duminică, în strada Mântuleasa 20, la biserica Mântuleasa ca punct de reper, pentru
    o plimbare de două ore şi un sfert prin Bucureştiul copilăriei lui Eliade.
    Mircea Eliade a copilărit în această zonă, mergea la şcoala Mântuleasa, mergea
    către casa bunicilor din fundătura Mătăsarilor, mergea către strada Traian, la
    casa surorii lui, aşadar e un perimetru al copilăriei, un perimetru fantastic
    pe care îl reîntâlnim în literatura fantastică de mai târziu.



    Seria de evenimente Eliade 110 este organizată
    împreună cu Institutul Francez din Bucureşti. Şi asta pentru că Franţa a
    reprezentat un factor decisiv în viaţa lui Mircea Eliade, fiind prima sa ţară
    de adopţie în timpul exilului voit, cea
    care i-a deschis calea către universalitate, ascultându-i cursurile la École
    pratique des hautes études, precum şi publicându-l şi traducându-l în limba
    franceză

  • 125.000 de vizitatori, număr record, la Târgul Gaudeamus 2015 Radio România

    125.000 de vizitatori, număr record, la Târgul Gaudeamus 2015 Radio România

    Ediţia 2015 a Târgului Internaţional GAUDEAMUS, organizat de Radio România, s-a încheiat duminică, 22 noiembrie, în prezenţa unui public încă numeros, dornic să profite până în ultima clipă de oferta generoasă şi de atmosfera inconfundabilă ale evenimentului. Numărul mare de participanţi — peste 300 , de evenimente — mai mult de 700, recordul de vizitatori înregistrat la această ediţie — 125.000 – şi sumele generoase pe care aceştia le-au cheltuit (circa 3.200.000 euro, conform rezultatelor studiului de trafic realizat pe parcursul târgului) confirmă faptul că GAUDEAMUS a fost şi în acest an cel mai citit târg de carte”.

    Târgul Internaţional GAUDEAMUS, eveniment reper al peisajului cultural românesc de peste două decenii, a avut loc în acest an în perioada 18 — 22 noiembrie în Pavilionul Central al Complexului Expoziţional Romexpo; ajuns în 2015 la ediţia cu numărul 22, târgul este iniţiat şi organizat anual de Radio România, prin Centrul Cultural Media Radio România.




    Premiile acestei ediţii a târgului, decernate duminică, 22 noiembrie, au fost:



    – Trofeele GAUDEAMUS, ai căror câştigători au fost stabiliţi prin votul publicului, au fost acordate Editurilor Humanitas (locul 1), RAO (locul 2) şi Nemira (locul 3);


    – Trofeul pentru Cea mai râvnită carte a târgului”, stabilit tot prin votul publicului, a revenit Editurii RAO, pentru volumul Biblia pierdută” de Igor Bergler;


    – Trofeele Presei pe secţiunile publicaţii, radio, TV, online şi agenţii de presă au fost câştigate de: cotidianul Adevărul, postul Pro TV, postul Gold FM şi Agenţia Naţională de Presă Agerpres. Trofeul pentru secţiunea online nu a fost acordat, întrucât rezultatele votului publicului nu au fost concludente;


    – Premiul de Excelenţă, în valoare de 10.000 lei, oferit de către Radio România, a fost decernat Editurii Cartier, pentru abnegaţia cu care, alături de alte edituri basarabene, ţine sus steagul pieţelor de carte din România şi Republica Moldova;


    – Premiul Educaţia a revenit Academiei de Studii Economice din Bucureşti, în semn de apreciere pentru constanţa şi pentru standardele înalte la care Academia s-a prezentat şi în acest an la Gaudeamus;


    – Premiul pentru traducere Antoaneta Ralian”, decernat pentru doi traducători, din limba română într-o limbă străină şi dintr-o limbă străină în limba română a fost acordat la această ediţie: domnului George Volceanov, pentru traducerea din limba engleză a romanelor Ochii doamnei mele” şi Moartea la Deptford” de Anthony Burgess, publicate de Editura Humanitas Fiction şi doamnei Ruxandra Cesereanu pentru proiectul Moods & Women & Man & Once Again Moods. An Anthology of Contemporary Romanian Erotic Poetry” – editura Tracus Arte.


    Ceremonia de premiere GAUDEAMUS 22 a fost precedată de prezentarea câştigătorului Premiului Goncourt — Alegerea publicului român 2015: scriitorul Tobie Nathan pentru romanul “Ce pays qui te ressemble”. Evenimentul a fost organizat pentru a treia oară la GAUDEAMUS de Institutul Francez.



    Invitatul de onoare al ediţiei a fost GADIF — Grupul Ambasadelor, Delegaţiilor şi Instituţiilor Francofone din România, iar preşedintele de onoare al Târgului GAUDEAMUS 2015 a fost domnul Victor Ieronim Stoichiţă, reputat cercetător şi profesor de istoria artei, stabilit în prezent în Elveţia.



    Proiecte Radio România – Gaudeamus



    În cadrul Târgului a fost organizată finala celei de a XIII-a ediţii a Concursului Naţional de Lectură Mircea Nedelciu”, dedicat elevilor de liceu; câştigătorii acestei ediţii au fost: locul I – Maria Tohăneanu, Colegiul Naţional Carol I” din Craiova; locul II – Claudia Preda, Liceul Teoretic Ovidius” din Constanţa; locul III — Călina Durbac, Liceul Teoretic Al. I. Cuza” din Bucureşti.



    Proiectul Cărţile se întorc acasă” s-a bucurat de un real succes şi în acest an. Fondul de carte constituit prin donaţii ale vizitatorilor şi expozanţilor în cadrul proiectului a cuprins peste 5.000 de volume care vor ajunge în biblioteci publice din oraşul Rupea (judeţul Braşov) şi din localitatea Scoreiu (judeţul Sibiu). De la lansarea


    acestui proiect în 2010, peste 140.000 de volume au ajuns, prin generozitatea expozanţilor şi a vizitatorilor GAUDEAMUS în peste 340 de biblioteci aflate în aria de acoperire a posturilor Radio România.



    Invitaţi de nota 10: Olimpicii României — un proiect care îşi propune să aducă în prim-plan competitivitatea şi excelenţa învăţământului românesc, să atragă atenţia asupra performanţelor şi potenţialului reprezentanţilor săi de top pentru viitorul României. La GAUDEAMUS 2015, 6 elevi medaliaţi la concursuri internaţionale la diverse discipline, beneficiari ai bursei Meritul olimpic internaţional” au fost invitaţi speciali ai Târgului şi premiaţi de către Radio România şi Automobile Dacia.



    Cei care au contribuit la proiectele Radio România – Cărţile se întorc acasă”, Invitaţi de nota 10: Olimpicii României” şi la Atelierul de creaţie din cadrul Salonului de Carte pentru Copii Ion Creangă au fost: Display Group, www.HopaSus.ro, editurile Corint, Didactica Publishing Group, Humanitas, Litera, Nemira, Niculescu, Trei şi Tritonic.



    Ziarul Târgului (4 numere) a fost realizat într-un tiraj zilnic de 5.000 de exemplare, în perioada 19 — 22 noiembrie, de către o echipă redacţională de la cunoscuta publicaţie Caţavencii.



    Studiul de trafic derulat pe întreg parcursul evenimentului a fost realizat de Centrul de Studii Media şi Noi Tehnologii de Comunicare — Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, Universitatea Bucureşti.




    Parteneri GAUDEAMUS 2015:


    Proiect cultural susţinut de Ministerul Culturii


    BRD Groupe Société Générale — Partener principal


    Sponsori: Dacia şi Vodafone România