Depăşind toate
aşteptările, România a înregistrat o creştere record în perioada
aprilie-iunie, cea mai mare din UE. Cifra de 5,7% avansată de Eurostat urmează
trendul pozitiv din primul trimestru, în total pe primele şase luni ale anului
creşterea economiei apropiindu-se de 6 procente faţă de aceeaşi perioadă a
anului trecut.
Datele mai arată că, în trimestrul al doilea comparativ cu
primul trimestru, România a înregistrat o creştere economică de 1,6%, ceea ce o
plasează pe locul secund în UE după Suedia, care a înregistrat o creştere
economică de 1,7% de la un trimestru la altul. Şi în acest caz, avansul
economiei româneşti este mult superior mediei din UE şi din zona euro.
Datele
publicate de Eurostat sunt similare cu cele anunţate anterior de Institutul
Naţional de Statistică de la Bucureşti, economia internă înregistrând al
optulea trimestru consecutiv de creştere.
Conform analiştilor, creşterea
economică s-a bazat în ultima perioadă în mare măsură pe consum, însă şi
activitatea industrială a înregistrat o dinamică pozitivă. Andrei Rădulescu,
doctor în economie şi economist-şef al unei importante bănci din România a
explicat la radio România: Consumul
populaţiei a fost susţinut în ultimul timp de creşterile salariale pe de o
parte, pe de altă parte ne referim la
nivelul redus al costurilor de finanţare şi la dinamica creditării în moneda
naţională. Pe de altă parte, observăm, să spunem, unele semnale mai slabe din
sfera contribuţiei investiţiilor la dinamica economiei în primul semestru al
anului curent.
Pe termen mediu, Andrei Rădulescu
vorbeşte de o acumulare de riscuri la adresa macrostabilităţii financiare
legate, în special, de deteriorarea competitivităţii internaţionale a economiei
româneşti şi de nivelul ridicat al deficitului bugetar situat la limita a 3%
din PIB.
Potrivit premierului Mihai Tudose, rezultatele confirmă că România se
află pe un trend pozitiv. Liderul principalului partid de opoziţie, PNL,
Ludovic Orban, susţine, însă, că guvernul PSD compromite şansele de dezvoltare
a României pe termen mediu şi lung. Liderul liberal consideră că executivul dă
dovadă de amatorism şi improvizaţie, propunând acte normative care distrug
investiţiile, iniţiativa economică şi circulaţia banilor. Liderul PNL a dat ca
exemplu faptul că după incertitudinile legate de impozitul pe cifra de afaceri,
taxa de solidaritate, naţionalizarea pilonului doi de pensii şi impozitul pe
gospodării, guvernul vrea acum să reintroducă acciza pe combustibil ca să mai
cârpească bugetul de stat.