Radio România Internațional

Tag: Institutului European din Romania

  • Viitorul Uniunii Europene – între calcule complexe și așteptări simple

    Viitorul Uniunii Europene – între calcule complexe și așteptări simple

    Ultimii ani par să fie caracterizați de tot mai multe cercetări dedicate
    viitorului Uniunii Europene. Alături de conferințe și dezbateri intitulate
    astfel, pare că viitorul UE a devenit un subiect fără de care nu se poate
    discuta prezentul Uniunii. Alăturarea este de la sine înțeleasă, dat fiind că
    nu putem înțelege pe deplin impactul politicilor actuale, dacă nu luăm în
    considerare factorii care ar putea avea o incidență asupra viitorului.


    Dacă în urmă cu mai mult timp, întrebarea care descria majoritatea
    discuțiilor despre Uniunea Europeană viza mai multă sau mai puțină integrare
    europeană, în ultimii ani abordările au devenit mai mult matematice decât
    narative, fiind supuse reflecției și consultării mai multe tipuri de scenarii:
    Europa cercurilor concentrice sau Europa geometriei variabile.


    O primă consecință a schimbării formulei matematice a Parlamentului
    European a fost observată în procesul de alegere a președintelui Comisiei
    Europene din vara anului 2019. Dintr-un calcul ce trebuia să fie relativ simplu
    s-a transformat repede într-o ecuație cu o necunoscută, dat fiind că nu s-a
    putut preconiza care va fi rezultatul final al votului din Parlamentul European
    până la momentul la care a avut efectiv loc.


    Aleasă cu 9 voturi peste minimul necesar, Ursula von der Leyen a devenit
    ulterior prima femeie președinte a Comisiei Europene. Echipa von der Leyen are
    nevoie de viziune, tenacitate, coeziune, răbdare, empatie și capacitatea de a
    anticipa modificările din societate pentru a face față mandatului de cinci ani
    pe care îl are în față. Scenariile privind viitorul Uniunii sunt în cele mai
    multe dintre cazuri ori realiste ori pesimiste. Puține sunt variantele în care
    putem vorbi despre scenarii exuberante, deși unii cetățeni s-ar putea aștepta
    să fie consultați cu privire la astfel de opțiuni.


    Articolul integral a fost publicat în
    Newsletter-ul Institutului European din România, ediția lunii noiembrie 2019,
    și este disponibil aici


    (Eliza Vaș, Serviciul Studii Europene)

  • Comisia lansează ediţia 2019 a Monitorului oraşelor culturale şi creative

    Comisia lansează ediţia 2019 a Monitorului oraşelor culturale şi creative

    Pe 8 octombrie, Comisia
    Europeană a lansat cea de-a doua ediţie a programului intitulat Monitorul
    oraşelor culturale şi creative    , un instrument conceput pentru a compara şi
    stimula potenţialul cultural al oraşelor europene, esenţial pentru dezvoltarea
    economică, dar şi pentru coeziunea socială. După succesul primei ediţii,
    din 2017, ediţia din acest an prezintă un profil actualizat al bogăţiei
    culturale a Europei, pe un eşantion extins care include 190 de oraşe din 30 de
    state europene, incluzând Norvegia şi Elveţia.



    Monitorul a fost creat
    de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene şi este însoţit de
    o platformă online care permite oraşelor participante să adauge date proprii,
    pentru o analiză comparativă aprofundată. Despre importanţa acestui demers,
    Eliza Vaş, expert în cadrul serviciului Studii Europene al Institutului
    European din România.



    Un excelent instrument pentru autorităţile
    locale şi naţionale, deoarece le dă ocazia să identifice punctele forte şi
    oportunităţile în dezvoltarea culturală şi creativă a oraşelor care le
    reprezintă. În egală măsură, este un program care permite efectuarea de
    comparaţii între oraşe, dar şi identificarea unor posibilităţi de colaborare în
    diverse domenii-cheie. Pe de o parte, este o cunoaştere intrinsecă o oraşului
    din care provine respectiva autoritate locală, dar şi pentru reprezentanţii
    mediului de afaceri. Pe de altă parte, este un mijloc ideal pentru a găsi
    posibilităţi de colaborare cu alte oraşe din Uniunea Europeană.


    Monitorul oraşelor
    culturale şi creative     utilizează informaţii cantitative şi calitative pentru a
    măsura potenţialul cultural şi creativ al oraşelor. Informaţiile cantitative
    ale monitorului sunt sintetizate în 29 de indicatori individuali care reflectă
    trei faţete majore ale vitalităţii culturale şi socioeconomice a oraşelor.
    Dinamismul cultural măsoară pulsul cultural al unui oraş în materie de
    infrastructură culturală şi de participare la viaţa culturală, economia
    creativă reflectă măsura în care sectoarele culturale şi creative contribuie
    la economia unui oraş, în timp ce mediul propice identifică activele care
    ajută oraşele să stimuleze implicarea în cultură. Dinamismul cultural al
    Europei este perceput mai bine în 2019, ca urmare a folosirii unor noi surse
    web. De asemenea, aspectele legate de incluziunea socială sunt plasate în
    centrul cercetării din acest an, alături de bunăstarea economică.