Tag: instrumente muzicale

  • 70 de ani de tinereţe

    70 de ani de tinereţe

    Cel mai mare producător de
    instrumente muzicale din lemn din Europa, este fabrica HORA, din Reghin, care
    în acest an aniversează 70 de ani de la înfiinţare. Deşi pandemia a adus
    schimbări în ceea ce priveşte comenzile de instrumente muzicale, fabrica a
    reuşit să scoată pe piaţă, în perioada de pandemie, trei noi produse. Indiferent
    ce domeniu de activitate ai, trebuie sa te adaptezi la economia de piaţă, ne-a
    spus Dorin Man, director tehnic, explicând cum funcţionează producţia de
    instrumente muzicale aici:

    Fabrica noastră a dezvoltat trei linii mari
    de producţie: o linie de chitară, tot ceea ce înseamnă chitară, o varietate foarte mare – mărime
    1/4, până la 4/4 şi într-o diversitate foarte mare, adică este vorba de
    speciile lemnoase utilizate, de calitate, de structură, tot ceea ce înseamnă
    registru. O altă linie e linia de instrumente cu arcuş: viori, viole, violoncei,
    contrabaşi, şi eventual alte instrumente cu arcuş, cum ar fi psalterul. Această
    linie produce o gamă largă de instrumente cu arcuş, iar când zic gamă largă mă
    refer tot la speciile lemnoase, structură, culori şi calitate. Avem diferite
    calităţi pentru toate instrumentele, pornind de la începători, avansaţi,
    profesionişti, maeştri.

    O a treia linie care a fost creată cu scopul de a mari
    diversitatea datorită contextului pieţei internaţionale, este linia de
    instrumente etno. Instrumentele etno sunt instrumente specifice anumitor
    comunităţi. Aici apare exemplul Balalaika, pentru Rusia, Domra, pentru Rusia,
    Psalter, Germania, Bouzouki, irlandez,
    mandoline, naiuri, naiuri româneşti, naiuri peruane, instrumente muzicale
    pentru persoane cu dizabilităţi. În acest context, având în vedere că pandemia
    a redus cumpărarea de instrumente muzicale de tipul ghitare sau viori, unde
    aveam şi o concurenţă puternică, Asia, am încercat să dezvoltăm linia de
    instrumente etno. În felul acesta am dezvoltat încă trei produse, cum ar fi cajonul,
    un instrument de percuţie, apoi vioara cu goarnă, care este specifică zonei
    Bihorului şi am îmbunătăţit chitare electrice. Am scos pe piaţă două tipuri de
    chitare electrice solo.


    L-am invitat pe Dorin Man să ne
    vorbească despre fiecare dintre aceste produse de nişă: Vioara cu goarnă are
    un istoric aparte. A fost o combinaţie a unui domn Stroh, care a alăturat
    vibraţia corzii cu vibraţia unui dispozitiv special şi a fost amplificată
    printr-o goarnă şi nu printr-o cutie acustică, aşa cum este vioara. La vioară
    coarda vibrează, produce un sunet care iată, aici avem o amplificare, care dă
    timbru şi dă volum acelei vibraţii. E un produs pe care nu îl face multă lume în
    serie.


    Apoi am aflat povestea ajonului,
    un instrument de percuţie, o percuţie latino, care se practică în diverse săli
    de concerte. Este un instrument reuşit şi la un preţ de cost acceptabil pentru
    orice iubitor de percuţie, după cum ne-a spus Dorin Man, Director tehnic: Cajonul este un instrument de percuţie, adică o cutie din lemn, de mărimea
    unui taburet, pe care se asază persoana care vrea să cânte, adică să scoată
    sunete prin percuţie, şi bate într-un anumit mod o laterală a cajonului. El
    este un paralelipiped cu şase feţe, dar se bate pe o singură faţă, o faţă care
    pe interior are montate nişte corzi cu o anumită structură, ca să scoată un
    anumit sunet. Nu este pur şi simplu o vibraţie a lemnului, ci o combinaţie
    între vibraţia lemnului atins de nişte corzi. Şi în acest fel se pot obţine
    diverse combinaţii de sunete.


    Tot la HORA se fabrică chitare
    electrice cu 6 corzi, cu finisaje cu totul deosebite pe care, până acum, puţini
    le-au văzut, şi aceste chitare vin să dea o nuanţă şi o nouă linie de modă în
    lumea chitariştilor. Datorită aparaturii electrice folosite şi datorită
    formelor mai complexe, create cu maşini numerice cu mobilitate mare, acestea
    sunt realizate după ultimele cerinţe ale marilor chitarişti şi vin să aducă un
    plus de valoare fabricii.


    O poveste cu şi despre muzică şi
    despre cum 70 de ani de existenţă se menţin cu mult suflu tânăr.

  • Vioara românească a împlinit 65 de ani

    Vioara românească a împlinit 65 de ani

    În luna ianuarie s-au împlinit 65 de ani de la
    fabricarea în regim industrial a primei
    viori din România. Aniversarea a fost marcată de fabrica de instrumente
    muzicale din lemn Hora de la Reghin, singura de acest tip din România şi cea
    mai mare din Europa, care a fost construită în 1951, în perioada comunistă.
    După Revoluţie, fabrica de instrumente muzicale din lemn Hora de la Reghin a
    fost privatizată prin preluarea pachetului majoritar de către angajaţi şi între
    timp a devenit şi cel mai mare producător de instrumente muzicale din lemn din
    Europa, după ce firme de prestigiu europene s-au divizat sau şi-au restrâns
    activitatea.


    Până în 1951, când s-a decis înfiinţarea primei
    fabrici de instrumente muzicale din lemn, în România existau doar câteva
    ateliere mici de lutierit, însă recunoaşterea internaţională a venit după
    începerea exporturilor de chitare, viori şi violoncele, în 1959.


    Cu întreaga viaţă profesională desfăşurată în
    Fabrica Hora de la Reghin, Nicolae Bâzgan, inginer mecanic, directorul Fabricii
    Hora de la Reghin din 1967, ne spune povestea viorii de aici, cum o ştie mai
    bine: Vioara este de fapt regina instrumentelor muzicale. Ea se face din
    lemn de molid, faţa şi spatele, eclisa, gâtul, din paltin de munte. Acest
    material lemnos se taie, cu mult timp înainte de a începe să fie prelucrat,
    pentru ca să avem parte de o uscare înceată, uniformă, fără tensiuni interne şi
    lemnul să aibă timp să se coacă, adică să-şi omogenizeze proprietăţile.Lemnul
    din care este tăiată vioara, fie că este de molid sau paltin, trebuie să aibă
    inelele anuale cât mai regulate, trebuie să fie lipsit de defecte, precum
    nodurile sau fibră răsucită. Acest lemn trebuie să fie cu fibra dreaptă, în aşa
    fel încât să nu aducă distorsiuni în propagarea sunetului. Molidul de rezonanţă
    şi paltinul de munte este o combinaţie tradiţională făcută de primii lutieri,
    de peste 600 de ani.


    L-am întrebat pe Nicolae Bâzgan dacă îţi trebuie
    pasiune pentru a fabrica viori: Da, pasiune, răbdare şi mai ales bun
    gust. Pentru că vioara este un exemplu al stilului baroc, un exemplu al
    perfecţiunii. Dacă ne uităm la o vioară putem să o asemănăm cu corpul unei
    femei, cu umeri, cu talie, cu şolduri. Şi stilul baroc a făcut ca această formă
    a viorii să nu poată fii schimbată de sute de ani. Aşa de tare s-a întipărit în
    tradiţie.



    Una dintre cele mai prestigioase recunoaşteri
    internaţionale a calităţii viorii de Regin a fost cea a celebrului violonist
    sovietic, David Oistrakh, care a cântat cu vioara de aici în cadrul
    Festivalului George Enescu de la Bucureşti, din 1967. Care sunt motivele pentru
    care instrumentele de la Reghin se bucură de atâta apreciere am aflat de la
    Nicolae Bâzgan: Instrumentele noastre sunt în primul rând
    apreciate datorită calităţii lemnului cu care lucrăm. Noi avem rezerve de lemn
    pentru 10 ani, pentru execuţia viorilor. De asemenea, după ce acest lemn este
    tăiat, el se usucă în şoproane acoperite, lent şi înainte de a fi introdus în
    prelucrare, el se usucă şi artificial până la o umiditate de 6-8%. Acestă
    uscare este necesară pentru ca să reziste apoi tuturor schimbărilor climatice
    prin care trece.


    Între anii 1986-1987, au început aici primele
    încercări de confecţionare a naiurilor, care au fost şi abandonate până acum 15
    ani. Fabrica a ajuns să confecţioneze naiuri din zeci de esenţe de lemn, cel
    mai scump instrument fiind cel din abanos, care costă peste 1.000 de euro la
    poarta fabricii. Gheorghe Zamfir cântă cu naiuri fabricate la Reghin,
    regretatul Radu Simion cânta tot cu naiuri făcute la Reghin, dar şi mai tânăra
    discipolă a acestui instrument, Cornelia Tihon, a adăugat directorul general al
    fabricii Hora. Pe lângă viori şi naiuri, firma confecţionează peste 200 de
    tipuri de instrumente muzicale şi peste 300 de tipuri de accesorii pentru
    instrumente muzicale, recunoscute pentru calitatea lor, în ţară şi în
    străinătate. Vine cu detalii Nicolae Bâzgan: La Reghin fabricăm
    toate instrumentele cu arcuri, vioară, violă, violoncel, contrabas, atât în
    varianta clasică, cât şi în variante electrice. Apoi fabricăm chitarele clasice
    şi pentru copii şi pentru adulţi, chitare acustice, electrice şi avem grupa de percuţie
    din lemn, xilofoane atât pentru copii, cât şi pentru profesionişti, instrumente
    cu corzi lovite, ţambalul mic şi cel de concert, instrumente de suflat din
    lemn, fluiere, caval, nai. Executăm naiul tradiţional românesc, dar şi un nai
    peruan, şi între ele am găsit de cuviinţă să dezvoltăm un nai hibrid, care
    uşurează foarte mult acordarea. Fiind un instrument de suflat, naiul trebuie
    acordat de fiecare dată când variază temperatura mediului în care se cântă cu
    el.


    Rămâne să ducem mai departe tradiţia, şi-a
    încheiat Nicolae Bâzgan, directorul fabricii Hora de la Reghin povestea. O
    poveste despre pasiune, despre dedicare, despre arta de a crea valori.