Deșeurile
marine reprezintă o amenințare gravă pentru mediul marin din întreaga
lume. Cantități tot mai mari de reziduuri din plastic ajung în ape
afectând sănătatea ecosistemelor. Studiile arată că până în 2050 numărul
gunoaielor îl va depăşi pe cel al peştilor, în condiţiile în care tone
de resturi de plastic plutesc în ocean. 85 % din deșeurile marine este reprezentat de plastic, pe multe mări plutesc adevărate insule de PET-uri. Multe specii
marine confundă hrana cu microparticulele
de plastic, iar în cele din urmă plasticul ajunge în hrana oamenilor.
Ecologiștii lansează semnale de alarmă prin care solicită elaborarea unor planuri
de măsuri eficiente pentru a reduce cantitatea de deșeuri marine. Luis
Popa, directorul general al Muzeului Naţional de Istorie Naturală Grigore
Antipa, ne explică care este impactul plasticului asupra mediului marin:
In
primul rând, începând cu anii 1960 a început să se genereze producție de
plastic, iar în 50 de ani s-a ajuns la peste 300 de milioane de tone de plastic
generate la nivel global. Sursa pentru plastic, în proporție de peste 90%, este
reprezentată de petrol. Practic, toată industria plasticului foloseste tot
atâta petrol cât toată industria aeronautică la un loc. Apoi, plasticul este un
material de sinteză, care, prin natura sa, este foarte puțin degradabil, tocmai
acesta este avantajul pentru care îl folosim, și acest avantaj, în cazul
în care devine deșeu, se transformă într-un dezavantaj major. In
mediu el rezistă sute sau mii de ani, în mediul oceanic chiar și mai mult. Care
sunt efectele plasticului? In primul rând, există efecte directe asupra
animalelor, dar există și efecte indirecte. De exemplu, particulele de plastic
care ajung pe plaje reduc temperatura plajelor, iar acest lucru afectează
boaştele ţestoase care au nevoie de o anumită temperatură la nivelul plajelor
pentru a se reproduce. De asemenea, jumătate din plastic este plutitor,
iar jumătate se scufundă și ajunge la fundul oceanului. Aici, plasticul
modifică schimbul de oxigen, modifică total compoziţia florei şi faunei,
efectul este în cascadă la nivelul întregului ecosistem. Foarte multe dintre aceste
particule ajung să fie înghitite ca hrana de către alte animale.
Din 2009 Organizația Mare Nostrum din Constanţa
monitorizează plajele de la Marea Neagră, eliminând tone de deşeuri.2018
a fost considerat cel mai murdar an, ocupând primul loc cu cele mai multe
deșeuri marine înregistrate pe sectoarele de la litoralul românesc al Mării
Negre. Până în acest moment, au fost inventariate și eliminate peste 100
de mii deșeuri, începând cu anul 2014. Recordul negativ este deținut de
sectorul din Constanța (22.612), pe când la polul opus se găsește Costinești
(4.096) și Corbu (4.182).Marian Paiu, expert ecolog în cadrul
ONG MareNostrum :
Din păcate, anul
trecut, am înregistrat cel mai mare număr de deșeuri. Chiar dacă la început mi
s-a părut că ar fi un an destul de curat, am văzut ulterior că a fost cel mai
murdar an, idetificând peste 38 de mii de deşeuri, doar în sesiunea de toamnă.
Este o cantitate foarte mare. Comparativ cu ceilalţi ani, în 2015 am avut
undeva la 2019 elemente în sesiunea de primavară, în 2016 – 3885 de
elemente, în 2017 am ajuns deja la 18000, iar în 2018 să strângem 24 de mii de
elemente. A fost o creştere progresivă a numărului de elemente pe care le-am
identificat, cu toate că această cantitate nu a fost atât de mare. Practic, majoritatea
deşeurilor pe care le identificăm sunt deşeuri de dimensiuni mici, lăsând la o
parte articolele de îmbrăcăminte sau elemente de materiale de construcţii.
Toate aceste deşeuri pe care noi le colectăm şi ulterior le trimitem al
distrugere, le găsim pe nisip. In ultimii ani, mucul de țigară a reprezentat
deșeul cel mai des identificat în cadrul monitorizării. De exemplu, în sectorul
din Constanţa, cel de la Trei papuci, am identificat, numai în sesiunea de
toamnă, peste 6000 de mucuri de ţigară, iar sectorul acesta nu este mai mare de
10.000 de mp.
Organizaţia ecologistă Mare Nostrum din
Constanţa
derulareză, în prezent, proiectul Îmbunătățirea accesului public la datele de monitorizare privind
deșeurile marine în vederea reducerii poluării marine în bazinul Mării
Negre. Obiectivul general al proiectului este de a
promova o integrare transfrontalieră mai puternică a informațiilor,
cunoștințelor și expertizei în domeniul monitorizării mediului și a problemelor
deșeurilor marine în bazinul Mării Negre.
Marian Paiu:Este
un proiect prin care încercăm să centralizăm datele existente, să le facem
accesibile nu doar în rândul cercetătorilor şi a instituţiilor care le-ar putea
utiliza pentru un mai bun management, ci şi pentru populaţia de rând,
pentru a vedea amplitudinea problemei. Am derulat deja un workshop să vedem
care sunt instituţiile care colectează datele privind situaţia deşeurile
marine, ce informaţii au colectat şi modalităţi de reducere a deseurilor marine
pe litoralul românesc. In urma acestui workshop concluziile au fost destul de
elocvente şi ne arată cam care este
gradul la care s-a ajuns şi nu este unul prea ridicat. Doar o mică parte a
instituţiilor colectează aceste tipuri de date. De fapt, cam nimeni nu
ţine cont de câte deşeuri se produc sau sunt colectate anual.
La începutul lunii mai, alte 4 workshop-uri pe tema deșeurilor
marine și impactul acestora asupra ecosistemului Mării Negre, vor fi organizate
în România, Turcia, Bulgaria și Ucraina, în cadrul proiectului european ANEMONE.