Tag: integritate

  • Organism de etică independent la nivelul UE

    Organism de etică independent la nivelul UE

    Încă din septembrie 2021, PE a solicitat crearea unui organism de etică independent pentru a îmbunătăți transparența și integritatea în instituțiile UE și a reafirmat această cerere în rezoluția din decembrie 2022. Cu toate acestea, propunerea Comisiei pentru un organism de etică independent pentru instituțiile UE nu a respectat așteptările Parlamentului, iar deputații europeni au criticat lipsa de ambiție a acestuia într-o rezoluție din iulie 2023, care constituie poziția Parlamentului în cadrul negocierilor interinstituționale în curs de desfășurare.

    Există sau nu un organism de etică independent la nivelul UE? Prof.univ.dr. Radu Carp de la Facultatea de Științe Politce, Universitatea București ne răspune la această întrebare.

     

    “Nu există,  există această practică a reglementării grupurilor de lobby, însă s-a constatat că pe măsură ce este reglementată această chestiune, paradoxal, aceste grupuri devin și mai puternice. Capătă chiar și finanțări din partea Uniunii Europene. Deci este paradoxul transparenței. În numele transparenței, aceste grupuri au ieșit la lumină și aș zice că nici nu mai fac activități de lobby. Ori granița asta între ceea ce este legal, a face și ceea ce este lobby a cam dispărut în ultima perioadă și asta este în detrimentul ideii de Europă unită.

    Eu cred în continuare că activitatea de lobby ar trebui să fie reglementată mult mai flexibilă. Adică transparența nu este un scop în sine și scopul este de a avea, să spun așa, o conlucrare în limitele legii între grupările de lobby și, respectiv, parlamentari europeni. ”

     

  • Indicele de percepţie a corupţiei 2023

    Indicele de percepţie a corupţiei 2023

    Indicele de
    Percepţie a Corupţiei reflectă modul în care experţi independenţi şi ai mediului
    de afaceri percep corupţia existentă în sectorul public din 180 de state şi
    teritorii.


    Într-un clasament întocmit de Transparency International prin
    acordarea de puncte, de la 0 la 100, în care zero înseamnă ‘foarte corupt’, iar
    100 ‘deloc corupt’, iar campioane la nivel continental şi mondial sunt trei
    state nordice, Danemarca, Finlanda şi Norvegia, cărora li se alătură Noua
    Zeelandă, România figurează abia pe locul 63, la fel ca anul trecut. Cu 46 de
    puncte, România se plasează în continuare în rândul ţărilor Uniunii Europene cu
    cele mai slabe rezultate în privinţa implementării măsurilor anticorupţie, ceea
    ce reflectă deficienţe semnificative în privinţa statului de drept. Vecine
    geografic şi de clasament sunt Bulgaria (45 de puncte) şi Ungaria (42 de
    puncte), codaşele Uniunii la capitolul integritate.


    Potrivit Transparency
    International, majoritatea statelor n-au făcut deloc progrese sau au făcut progrese
    minime în ceea ce priveşte combaterea corupţiei în sectorul public. Autorităţi
    judiciare şi instituţii independente, transparente şi cu resurse, sunt
    esenţiale pentru menţinerea corupţiei sub control, consideră organizaţia. În
    multe ţări, printre care şi România, există încă un decalaj mare între
    prevederile actelor normative şi modul în care acestea sunt implementate, a
    constatat Transparency. Sunt necesare, de aceea, acţiuni şi măsuri constante
    care să asigure atât îmbunătăţirea mecanismelor anti-corupţie, cât şi consolidarea
    integrităţii.


    Pentru România, recomandările Transparency International includ
    actualizarea legislaţiei în domeniul integrităţii publice, pentru remedierea
    lacunelor şi a inconsecvenţelor legislative şi îmbunătăţirea clarităţii
    reglementării în acest domeniu. Organizaţia mai recomandă îmbunătăţirea
    transparenţei organizaţionale şi decizionale, inclusiv prin consultări publice
    eficiente şi acces facil la informaţii de interes public, standardizarea şi
    clarificarea procedurilor administrative prin adoptarea Codului de procedură
    administrativă.


    Tot în cazul României, s-ar impune adoptarea unei legislaţii
    care să clarifice unitar statutul, cariera şi eficienţa angajaţilor din
    administraţia publică, precum şi utilizarea Pactelor de Integritate ca
    instrument de monitorizare a achiziţiilor publice, în special pentru procedurile
    de achiziţii şi contractele cu risc crescut de apariţie a neregulilor,
    incidentelor de integritate sau fraudelor.


    Transparency International
    reiterează faptul că este nevoie de o implicare constantă a tuturor
    reprezentanţilor societăţii, de la clasa politică şi instituţii, la mediul
    privat şi cetăţeni, fiecare având rolul şi responsabilitatea sa în consolidarea
    integrităţii publice. Transparency aminteşte că a contribuit la înfiinţarea sau
    consolidarea unor instituţii cu rol major în combaterea corupţiei şi a elaborat
    şi implementat standarde de etică şi integritate pentru sectorul public şi
    mediul de afaceri.


  • Noi măsuri anticorupție ale Uniunii Europene

    Noi măsuri anticorupție ale Uniunii Europene

    Comisia
    Europeană a făcut un pas important în lupta împotriva corupției, pas anunțat
    din 2022, prin înaintarea către Consiliul European a unui nou set de măsuri. Raportul
    Domnia Legii este documentul prin care executivul european monitorizează periodic
    dezvoltarea măsurilor și acțiunilor anticorupție la nivel național, identifică
    provocările și face recomandări statelor membre. Noul set de măsuri include
    reguli mai drastice prin care să ajute la criminalizarea corupției, armonizarea
    pedepselor pe tot cuprinsul Uniunii Europene și conceperea unei politici de
    securitate și de externe comune dedicate care să țintească actele serioase de
    corupție din lume. Noul pachet de măsuri se axează pe politici de prevenție și
    intenționează să creeze o cultură a integrității.


    Josep
    Borrell, înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și
    politică de securitate, a declarat că noul pachet anticorupție nu se mai
    limitează la spațiul comunitar, ci este un bun universal.

    Acest pachet anticorupție arată că suntem determinați să
    luptăm cu corupția la noi acasă și în afara ei, în lume. Trimitem un mesaj clar
    că suntem deschiși să ne angajăm în lupta împotriva corupției oriunde ea are
    loc. Am făcut deja multe în acțiunile noastre externe în a preveni corupția și
    a lupta cu ea. Am făcut-o cu partenerii noștri, țări și entități. Susținerea
    noastră se concentrează asupra reformei administrației publice, managerierea
    fondurilor publice, construirea capacității de a aplica legea, susținerea
    autorităților judiciare și înființarea și întărirea instituțiilor specializate
    anticorupție. În Balcanii de Vest, de exemplu, lucrăm cu OSCE pentru a susține
    construirea unei puternice baze de date a investigațiilor, a trimiterilor în
    judecată și a condamnărilor finale a faptelor de corupție. În America Latină
    avem programul denumit Programul European de Asistență pentru America Latină
    împotriva crimei organizate transnaționale. Există multe exemple pentru a arăta
    cum contribuim la securitate și justiție pe continent și cum luptăm împotriva
    crimei organizate transnaționale, corupția fiind o zonă a activității noastre.


    Principalele
    elemente ale noului pachet anticorupție al Uniunii Europene sunt: comunicarea
    privitoare la lupta împotriva corupției, reguli mai puternice în lupta
    anticorupție, accent pus pe prevenire și integritate, un singur act legal
    pentru toate actele de corupție, asigurarea investigațiilor și punerea sub
    acuzare a actelor de corupție.


  • Premierul, responsabilitate pentru modificarea legilor siguranţei naţionale

    Premierul, responsabilitate pentru modificarea legilor siguranţei naţionale

    Premierul Nicolae Ciucă a declarat că este nevoie ca legile apărării şi siguranţei naţionale să fie primenite, subliniind că îşi asumă întreaga responsabilitate pentru parcursul transparent şi democratic pe care îl vor urma aceste acte normative.



    “Este nevoie ca aceste legi să fie modificate pentru că sunt legi care au fost aprobate la începutul anilor 90. Sunt legi care trebuie să fie aliniate la noile prevederi constituţionale, şi, de asemenea, sunt legi care trebuie adaptate la actuala situaţie geostrategică, inclusiv la responsabilităţile ce decurg din statutul de ţară membră a UE şi a Alianţei Nord Atlantice. Şi este cât se poate de limpede că orice lege trebuie să fie modificată în conformitate cu evoluţia, dinamica evoluţiei societăţii sau a instituţiei pentru care ea a fost adoptată şi aici, îmi pare foarte rău pentru că s-a ajuns la această diluare a relevanţei legilor apărării şi siguranţei naţionale pentru că, probabil, a fost nevoie ca ele să apară în spaţiul public într-o formă în care era absolut nefinalizată, nu se intrase în analiză cu niciuna dintre ele şi, în calitate de prim-ministru, îmi asum întreaga responsabilitate pentru parcursul transparent şi democratic pe care îl vor urma aceste legi”, a spus Ciucă într-un interviu realizat de Maria Ţoghină în programul “Serviciul de noapte” la Radio România Actualităţi.



    Potrivit premierului, cu cât mai repede sunt adoptate aceste legi, cu atât este mai bine.



    “Suntem la 33 de ani de la Revoluţie şi am luptat pentru democraţie şi libertate. Avem datoria ca în continuare să dăm garanţii că atât libertăţile individuale, cât şi tot ceea ce ţine de elementele specifice, caracteristice societăţilor democratice nu vor fi afectate vreodată de aceste prevederi. Pot să înţeleg temerea şi sunt convins că, la fel ca mine, o înţeleg toţi cei responsabili în domeniu, dar, totodată, pot să dau garanţii şi să asigur că nu vor avea alt parcurs decât cel pe care trebuie să-l aibă şi să urmeze procedurile de dezbatere şi de aprobare, atât la nivelul Guvernului, până când se adoptă forma finală să meargă să obţină aprobarea în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, să intre la dezbatere în comisiile de specialitate în Parlamentul României şi să fie aprobate în Parlamentul României. Cu cât mai repede cu atât mai bine, pentru că avem nevoie de această primenire legislativă în domeniul apărării şi securităţii naţionale”, a susţinut premierul Nicolae Ciucă la Radio România Actualităţi.



    Pe de altă parte, premierul Ciucă a afirmat că a aprobat fără echivoc demisia din funcţie a ministrului Agriculturii, Adrian Chesnoiu, şi a menţionat că integritatea rămâne un reper extrem de important în evaluarea miniştrilor.



    ‘Încă de la preluarea mandatului am convenit că la şase luni de zile se va desfăşura această activitate de evaluare a fiecărui ministru în ceea ce priveşte îndeplinirea obiectivelor sectoriale, conform portofoliului, stabilite prin programul de guvernare. În primul rând, trebuie să analizăm după reperele şi obiectivele stabilite prin programul de guvernare şi am convenit să nu se întâmple la şase luni, pentru că asta însemna să discutăm în luna iunie, când eram în plin proces de derulare a jaloanelor şi ţintelor pe trimestrul al II-lea. În felul acesta, am convenit în coaliţie ca această evaluare să se desfăşoare la finalul lunii iunie, când vor fi fost îndeplinite toate jaloanele şi ţintele şi în funcţie de aceasta să se ia şi decizia de evaluare a fiecărui ministru în parte. Integritatea reprezintă un reper nu important, extrem de important în evaluarea miniştrilor şi reacţia de astăzi a fost una pe măsură, domnul ministru Chesnoiu prezentându-şi demisia pe care am aprobat-o fără echivoc, urmând să se deruleze procedurile la nivelul Guvernului privind nominalizarea unui ministru interimar în perioada următoare, până când va fi o decizie politică privind înlocuirea domniei sale’, a spus premierul în interviul de la Radio România Actualităţi.



    Puteţi urmări aici prima parte a interviului:





    Puteţi urmări aici doua parte a interviului:



  • Ombudsmanul european cere o anchetă privitoare la Barroso

    Ombudsmanul european cere o anchetă privitoare la Barroso

    Legiuitorii europeni au pus la punct un cod etic de
    comportament și integritate, la care președinții și comisarii europeni care își
    termină mandatele să se supună
    . Aceasta înseamnă că, după plecarea din funcție,
    cei care au ocupat posturi în executivul european, pentru o anumită perioadă de
    timp, să nu se angajeze în mediul privat și să respecte confidențialitatea
    informațiilor
    la care au avut acces datorită funcției. Însă existența codului etic
    de comportament și a regulilor aferente nu a împiedicat apariția unor
    scandaluri. Numele lui Jose Manuel Barroso, precedentul președinte al Comisiei,
    a intrat în atenția publică atunci când a devenit președinte onorific al
    companiei financiare americane Goldman Sachs. Fostul președinte al Comisiei a
    fost acuzat că este lobbyist pentru compania la care lucrează acum și că nu
    respectă principiile codului etic
    , acuzație formulată nu numai de presă ci și
    de Ombudsmanul european.

    Întrebat de poziția Comisiei Europene în această
    privință, Margaritis Schinas, purtător de cuvânt al Comisiei, a făcut trei
    precizări: În primul rând,
    fostul președinte s-a angajat la actualul patron după perioada de grație de 18
    luni. Comisia a tras o concluzie politică din această situație cu care s-a
    confruntat și a extins perioada de grație pentru foștii președinți ai Comisiei
    Europene de la 18 luni la 3 ani. În al doilea rând, vicepreședintele Katainen a
    explicat de multe ori, și în parlament, această situație și a publicat
    discuțiile de la întâlnirea cu fostul președinte Barroso la mai puțin de 24 de
    ore după ce aceasta a avut loc. Aceasta s-a întâmplat pentru că aveam reguli
    care permit ca aceste lucruri să se întâmple, deci este probabil unic în
    sistemul politic actual ca politicienii să facă publice discuțiile întâlnirilor
    particulare. Și noi am făcut-o deoarece am vrut transparență totală. În al
    treilea rând, în mod corect din punctul nostru de vedere, Ombudsmanul a indicat
    ca noul cod de comportament va întări rolul Comitetului de Etică. Aceste
    schimbări pe care le-am propus au fost făcute după discuții complete și în
    coordonare cu parlamentul european și instituții și guverne. Avem cerințe
    complete și stricte asupra acestor chestiuni.



    În ultima sa cerere privitoare la o
    nouă investigație asupra lui Barroso, Ombudsmanul european a cerut o
    reglementare mai strictă și o independență mai mare pentru Comitetul de Etică.
    Din luna ianuarie 2018, noul Cod de conduită a intrat în vigoare cu restricții
    mai mari, dar care nu încalcă legislația muncii.


  • Raportul anual Transparency International

    Raportul anual Transparency International

    Peste două
    treimi dintre ţările lumii au înregistrat scoruri de sub 50 de puncte în raportul
    pe 2017 privind indicele de percepţie a corupţiei elaborat de organizaţia Transparency International, document în
    care 0 înseamnă ‘foarte corupt’, iar 100 – ‘deloc corupt’.

    Prezentat, miercuri, la Berlin, clasamentul
    priveşte sectorul public din 180 de state aşa cum este el perceput de mediul de
    afaceri şi de experţi independenţi. Este pentru prima dată când la vârful
    ierarhiei se înregistrează scoruri sub 90 de puncte, ceea ce, potrivit Transparency International, arată că majoritatea
    guvernelor acţionează prea lent în vederea combaterii flagelului
    .

    Topul
    statelor percepute ca fiind cel mai puţin corupte este condus de Noua Zeelandă,
    cu 89 de puncte, urmată de Danemarca, Finlanda, Norvegia şi Elveţia. Pe
    regiuni, cele mai bune rezultate le înregistrează Europa Occidentală, în timp
    ce, la polul opus, se situează Africa Subsahariană, Asia Centrală şi Europa de
    Est.

    Cu 48 de puncte, România este peste media mondială, iar în Uniunea
    Europeană se menţine pe locul 25, din totalul celor 28, la fel ca în anul precedent.
    Este la egalitate cu Grecia, iar în urma ei sunt Ungaria şi Bulgaria. În
    context global, în viziunea Transparency
    International, faptul că indicele de percepţie a corupţiei este neschimbat
    poate fi văzut ca o uşoară îmbunătăţire. De aceea, organizaţia crede că, în
    următorii ani, pe lângă mijloacele de coerciţie, în România este nevoie şi de
    măsuri sistematice de prevenţie, de responsabilizare a factorilor de decizie şi
    de o mai solidă implicare a comunităţilor locale. În acest scop, Transparency International vorbeşte de nevoia
    implementării, în administraţia publică, a unor mecanisme transparente şi
    eficiente pentru eliminarea vulnerabilităţilor la corupţie, de cheltuirea
    eficientă a fondurilor publice şi de creşterea integrităţii la nivelul
    instituţiilor publice.

    Cum sectorul privat joacă un rol-cheie în modelarea felului în care
    societatea răspunde fenomenului corupţiei, iar un mediu de afaceri integru şi
    transparent poate contribui decisiv la dezvoltarea României, Transparency International spune că şi în
    acest sector, privat, este nevoie de o îmbunătăţire a mecanismelor de
    conformitate şi integritate, în scopul asigurării competitivităţii economice. Organizaţia
    vine şi cu propuneri concrete în atenţia guvernanţilor, administraţiei publice
    locale şi mediului de afaceri: modernizarea standardelor de bună guvernanţă
    locală, prin implementarea unui Sistem de Integritate la nivelul administraţie
    publice locale, precum şi consolidarea şi dezvoltarea unui sistem de management
    al eticii şi conformităţii la nivelul organizaţiei.

  • Whistleblower în România

    Whistleblower în România

    În România termenul englezesc de whistleblower” a fost tradus avertizor de integritate”, iar reglementarea şi protejarea activităţii sale face obiectul Legii 571 adoptată în 2004. Atunci, în contextul închiderii negocierilor pentru aderarea la UE, a fost promulgat acest act legislativ bazat pe principiul asigurării anonimatului şi protejării funcţionarilor publici care au curajul să demaşte neregulile sau ilegalităţile observate în compania lor. Acestea se pot referi atât la probleme financiare, cât şi la probleme deontologice.



    O definiţie mai exactă ne oferă consultantul juridic Codru Vrabie, membru al Asociaţiei Funky Citizens” şi unul dintre cei care au elaborat legea în 2004. Ce este, aşadar, un avertizor de integritate? Este acel angajat sau funcţionar de bună credinţă care, văzând că în jurul lui, în instituţia unde lucrează, se întâmplă ceva în neregulă, trage un semnal de alarmă şi solicită ca şefimea din instituţie să ia măsuri pentru rezolvarea deficienţelor. Dacă omul nu are încredere că problema se poate rezolva în afara instituţiei, atunci poate merge în afara ei.”



    Avertizorul de integritate” este, aşadar, reglementat în România de peste 10 ani. Iar, de curând, legea românească a fost recaracterizată — în cadrul Iniţiativei Regionale Anti-Corupţie (iniţiativă înfiinţată în cadrul Pactului de Stabilitate din Europa de Sud-Est) — drept una dintre cele mai bune legi de genul acesta din lume. Rămâne, însă, de văzut cum şi dacă este corect aplicată şi, mai ales, dacă angajaţii instituţiilor publice apelează la ea.


    Codru Vrabie: Eu cunosc vreo 50 de cazuri şi mai sunt şi alţii în ţară care cunosc astfel de cazuri. Părerea mea este că sunt între 300 şi 500 de avertizori care au apărut în ultimii 12 ani. Nu pot avea o opinie despre acest număr, căci nu-l pot compara cu date oficiale. Instituţiile publice din România nu şi-au creat proceduri privind protecţia avertizorilor, deci nu raportează dacă au avut astfel de cazuri. În al doilea rând, în jurisprudenţă, la nivelul curţilor din toată ţara, nu poţi să cauţi în sistemul informatic al instanţelor după legea 571, pentru că ea apare doar dacă este invocată de apărare, nu ca subiect principal al unui proces.”



    Evenimente recente legate de activitatea CNADNR (Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România) constituie un prilej bun de a vedea cum este aplicată această lege şi în ce condiţii poate acţiona un avertizor de integritate în România. În 2013, când era director comercial în cadrul CNADNR, Liviu Costache a aflat despre şi a început să ancheteze diverse cazuri de furt din staţiile de taxare amplasate la trecere pe anumite poduri. Însă demersul său, în loc să fie sprijnit de conducerea companiei, a dus la demiterea sa. În cazul său, legea avertizorului de integritate a fost ignorată.


    Liviu Costache: Grav este că autorităţile, iar aici mă refer mai ales la CNADNR, încearcă să introducă în Regulamentul de funcţionare internă sau chiar în Contractul Colectiv de Muncă imposibilitatea unui angajat de a vorbi. Noi, de pildă, am primit un avertisment pentru că am vorbit în cadrul unei emisiuni şi pentru că am fi spus lucruri neadevărate, deşi tot ce am spus noi este adevărat, dovada fiind faptul că fostul director general al CNADNR este momentan sub control judiciar. Mai grav. Trebuie să ceri mandat directorului general ca să-ţi dea voie să vorbeşti în public. Este o încălcare gravă a articolelor din Constituţie care garantează libera exprimare.”



    Cu toate acestea, Liviu Costache este optimist în privinţa proceselor pe care le are pe rol din cauza anchetelor sale. Între timp, fostul director general al CNADNR, Narcis Neaga, şi-a pierdut funcţia şi este anchetat de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) sub control judiciar. La această situaţie, au contribuit, prin acţiunile lor de avertizori de integritate, şi Alin Goga, fost director de investiţii la Regionala de Drumuri şi Poduri Craiova, şi Claudiu Ţuţulan, şef tură Direcţia de Poduri şi Drumuri Craiova. Primul a dezvăluit, în cadrul unei emisiuni TV, problemele referitoare la execuţia unui tronson din autostrada dintre Sibiu şi Orăştie.


    Azi, acel tronson este închis — la foarte puţin timp de la inaugurare — pentru reparaţii, dar Alin Goga nu este, în continuare, împăcat, mai ales că apelul la Legea 571/2004 nu l-a ajutat cu nimic. Lucrurile merg foarte încet şi oamenii care sunt încriminaţi într-un raport făcut de corpul de control al Ministrului Transporturilor — în afară de Narcis Neaga care nu mai e în funcţie — şi pe care noi i-am denunţat au rămas pe posturile lor. Iar asta nu e în regulă. Am mers pe linie ierarhică şi am informat directorul general de atunci care nu a vrut să mă asculte şi să ia măsuri. După ce am ieşit în presă, mi-au spus că-mi fac plângeri penale, am fost ameninţat în fel şi chip. Aştept şi acum acea plângere penală. Mă simt protejat de Dumnezeu şi de prietenii mei şi de familia mea, în rest nu te protejează nimeni în România. Degeaba există această lege. Deşi în lege scrie clar că ea se aplică companiilor naţionale, CNADNR fiind companie naţională, conducerea a ignorat acest lucru pentru că directorul general a decretat că nu se aplică în cazul nostru.



    Tot din 2013, Claudiu Ţuţulan a făcut numeroase sesizări ca urmare a verificărilor făcute la amplasamentele spaţiilor comerciale de pe drumurile naţionale şi europene. Deşi a constatat prejudicii grave, de ordinul milioanelor de euro, nici el nu a putut fi protejat în faţa abuzurilor conducerii CNADNR prin referirea la legea avertizorului de integritate. Claudiu Ţuţulan. TRACK: Din 2013 am invocat Legea 571/2004, legea avertizorului, dar ei m-au anchetat şi au vrut să-mi desfacă contractul de muncă. M-au sancţionat cu două avertismente, deşi le-am spus că potrivit legii avertizorului, sunt obligaţi să accepte investigaţia presei, să dea lămuriri la televiziune. Dar ei au continuat să fure şi au călcat în picioare această lege. Am fost trimis în delegaţii fără să mi se dea diurnă şi să mi se deconteze transportul. Mi-au diminuat salariul cu 1.000 de lei (N.a. — cca. 220 de euro). Cu toate că aveam rate, copiii şi pe soţie în întreţinere, am preferat să merg înainte cu colegii mei şi de-abia acum, de ceva vreme, domnul Neaga a fost plasat sub control judiciar şi anchetat de DNA. Problema e următoarea: degeaba există această lege, dacă nu ne ridicăm cât mai mulţi împotriva lor, a celor care fură. Dacă nu ne ridicăm, copiii noştri vor avea de suferit.”


    Poveştile celor trei avertizori de integritate sunt spuse deja publicului larg şi prin intermediul piesei de teatru scrise şi regizate de Gianina Cărbunariu, Oameni obişnuiţi”.