Inteligenţa artificială
face deja parte din vieţile de zi cu zi ale europenilor, de la utilizarea
funcţiilor unui smartphone, până la rezolvarea unor sarcini de serviciu prin
asistenţă virtuală. Mai mult, sistemele inteligente ne-ar putea ajuta, în
viitor, să găsim soluţii pentru cele mai mari probleme mondiale: tratarea
bolilor cronice, lupta împotriva schimbărilor climatice şi respingerea ameninţărilor
privind securitatea cibernetică. Cu toate acestea, mulţi europeni se tem însă
că inteligenţa artficială ar putea înlocui resursele umane pe termen mediu şi
lung.
Carlos Moedas, Comisarul european pentru cercetare, ştiinţă şi inovare: Chiar distruge tehnologia locurile de muncă tot timpul? Nu, tehnologia
creează, de asemenea, noi locuri de muncă, care necesită competenţe diferite.
Cred că noile tehnologii vor cere un efort din partea noastră, acela de a le
explica oamenilor că putem crea locuri de muncă noi. Este un efort pe care şi
oamenii de ştiinţă şi cercetătorii trebuie să-l facă. Al doilea lucru important
este că, deşi ne privim pe noi înşine ca pe nişte umane, în mod ciudat suntem
convinşi de faptul că am putea ajunge depăşiţi. Trebuie să ne gândim la ceea ce
ne defineşte ca fiind oameni. Personal, mă întorc la filosofie, la Polanyi,
care în anii 1950 afirma că noi cunoaştem mai mult decât putem afirma. Iar el
împărţea noţiunea de cunoaştere în ceea ce poate fi digitalizat în sistem binar
şi în ceea ce rămâne la nivelul tacit. Întrebarea este de ce ne-am întâlnit
aici astăzi, când aţi putea fi acasă la dumneavoastră, urmărindu-mă prin Skype
sau live streaming? Fiindcă experienţa pe care o obţineţi aflându-vă aici este
diferită faţă de ceea ce oferă streaming-ul. Este acel ceva ce nu poate fi
digitalizat. La fel se întâmplă şi în cazul universităţilor. Unii spun că nu
mai este nevoie de campus. Evident că este nevoie, fiindcă oamenii au nevoie să
fie împreună. Dacă oamenii nu mai sunt împreună, foarte multe lucruri rămân
neînvăţate, fiindcă nu pot fi digitalizate. Ceea ce ne deosebeşte ca oameni
sunt lucrurile care nu pot fi transpuse nici măcar în limbaj. Aşadar,
inteligenţa artificială nu este inteligenţă umană. De aceea, mi se pare extrem
de trist că fiinţa umană crede că am putea înlocui sinele nostru, inteligenţa
noastră care nu este artificială prin definiţie.
Începând din primăvara acestui an, ca urmare a Declaraţiei de cooperare semnate de 24 de state
membre, dar şi de
Norvegia, la 10 aprilie 2018, Comisia Europeană a început să pună la punct un
plan coordonat cu privire la inteligenţa artificială. De asemenea, Executivul
european va continua să investească în iniţiative esenţiale din domeniu, cum ar
fi componentele şi sistemele electronice de mare eficienţă, tehnica de calcul
de înaltă performanţă sau proiectele legate de tehnologiile cuantice şi de
cartografierea creierului uman.