Radio România Internațional

Tag: interceptari

  • Fără prag valoric tră abuzlu tru lucru

    Fără prag valoric tră abuzlu tru lucru

    Alăxearea a Codurlor penal şi di procedură penală easti jalon tru cadrul Planului Naţional di Redresare şi Rezilienţă, dimi ună borgi mbărţitată di România tră păradzlli tăxiţ să-lli llia di la Uniunea Europeană. Alăxerli mutriră abuzul şi neglijenţa tru lucru. Viniti di la Senat cu căvgă, iu partidile a coaliţillei PSD — PNL — UDMR votară un prag di 250.000 di lei până la cari abuzul şi neglijenţa tru lucru nu erau lugursiti infracţiune, proiectele fură amendate sertu di deputaţ, cari eliminară iţi prag valoric.



    Feaţiră aşi, acă ministerlu ali Justiţie avea pripusă, după varianta adoptată di Senat şi blamată di opoziţie şi presă, un prag multu ma scădzut, di 9.000 di lei, di la cari aţeali dauă fapte suntu incriminati. Mindueri şi xanaminduiri succesive năuntrulu a coaliţillei, taxati promptu di partidile di opoziţie, dusiră, până la urmă, la eliminarea a praglui tră abuzlu tru lucru.



    Ase, uidisitu cu articolu, fapta funcţionarlui public cari nu tiñiseaşti un act pruvidzutu di un nom ică ălu tiñiseaşti cu călcarea a unei dispoziţii acăţati tru un ahtari actu normativ, di aduţi ună zñie ică ună vătămare a ndrepturlor ică a sinferurloru legitimi a unei persoane fiziţi ică juridiţi s’pidipseaşti cu hăpsanea di la 2 la 7 añi şi interdzăţearea ti exercitarea ndreptului ta s’hibă pi ună ipotisi publică. Fu eliminat, tutunăoară, şi praglu tră neglijenţa tru lucru, tru cazlu a curi sancţiunea easti ică hăpsanea di la 3 meşi la 3 añi, ică amenda.



    Absenţa la iţi prag valoric poati s-aducă probleme di niconstituţionalitate. Curtea apufusi, ma ninti, că un prag valoric tră incriminarea a faptăllei easti ananghi, ahătu kiro câtu s’faţi isapi ti ună zñie adusă di fapta respectivă. Şi alăxearea a Codlui di procedură penală ari potenţialu ata să scoată tu videală controversi. Furñia easti atea că fu ţănută căbilea ti ufiliseari a interţeptărlor fapti di serviţiile specializate ca provi tru cazlu a ma multiloru infracţiuni, inclusiv tră evaziune fiscală şi aruşfeti.



    Acă easti parti a coaliţillei, UDMR s-abţănu di la vot tru aestu caz. Liderlu a formaţiunillei, Kelemen Hunor, vini cu minduita că serviciile di informaţii nu au ţi căfta tru proceslu penal. Cara SRI ari un rol tru proceslu penal, numata putem să zburămu ti justiţie independentă şi nă turnămu la kirolu di aoa şi 10 añi, feaţi timbihi liderlu UDMR.



    Ti aestă luyurie s’cadi s’facă un debate salami tu Parlamentu. Añi di dzăli, serviciile fură stipsiti , pi arada di tuti partidile că s-mintescu tru agioclu politic, că fac şi disfac dosare ţi pot compromite un politician ică pi altu. Iara filisearea ca probă tru proţesili di corupţie a nregistrărlor obţănute di serviţii pritu hălăţ speţifiţi riscă s’hărnească suspiciunile pi aestă temă.




    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Fără prag valoric pentru abuzul în serviciu

    Fără prag valoric pentru abuzul în serviciu

    Modificarea Codurilor penal şi de procedură penală este jalon în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, deci o obligaţie asumată de România în schimbul banilor promişi de Uniunea Europeană. Schimbările au vizat abuzul şi neglijenţa în serviciu. Venite de la Senat cu scandal, unde partidele coaliţiei PSD — PNL — UDMR au votat un prag de 250.000 de lei până la care abuzul şi neglijenţa în serviciu nu erau considerate infracţiune, proiectele au fost amendate drastic de deputaţi, care au eliminat orice prag valoric.



    Au procedat astfel, deşi ministerul Justiţiei propusese, după varianta adoptată de Senat şi blamată de opoziţie şi presă, un prag mult mai scăzut, de 9.000 de lei, de la care cele două fapte sunt incriminate. Gândiri şi răzgândiri succesive în interiorul coaliţiei, taxate prompt de partidele de opoziţie, au dus, până la urmă, la eliminarea pragului pentru abuzul în serviciu.



    Astfel, potrivit articolului, fapta funcţionarului public care nu îndeplineşte un act prevăzut de o lege ori îl îndeplineşte cu încălcarea unei dispoziţii cuprinse într-un astfel de act normativ, cauzând o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică. A fost eliminat, de asemenea, şi pragul pentru neglijenţa în serviciu, în cazul căreia sancţiunea este fie închisoarea de la 3 luni la 3 ani, fie amenda.



    Absenţa oricărui prag valoric ar putea ridica probleme de neconstituţionalitate. Curtea a stabilit, anterior, că un prag valoric pentru incriminarea faptei este necesar, câtă vreme se calculează un prejudiciu adus de fapta respectivă. Şi modificarea Codului de procedură penală are potenţialul de a genera controverse. Motivul este acela că a fost păstrată posibilitatea folosirii interceptărilor făcute de serviciile specializate ca probe în cazul mai multor infracţiuni, inclusiv pentru evaziune fiscală şi corupţie.



    Deşi parte a coaliţiei, UDMR s-a abţinut de la vot în acest caz. Liderul formaţiunii, Kelemen Hunor, a opinat că serviciile de informaţii nu au ce căuta în procesul penal. Dacă SRI are un rol în procesul penal, nu mai putem vorbi despre justiţie independentă şi ne întoarcem în urmă cu 10 ani, a atras atenţia liderul UDMR.



    Chestiunea merita o dezbatere serioasă în Parlament. Ani de zile, serviciile au fost acuzate, pe rând, de toate partidele că s-ar implica în jocul politic, că fac şi desfac dosare ce pot compromite un politician sau pe altul. Iar folosirea ca probă în procesele de corupţie a înregistrărilor obţinute de servicii prin mijloace specifice riscă să alimenteze suspiciunile pe această temă.






  • SRI şi mandatul de supraveghere tehnică

    SRI şi mandatul de supraveghere tehnică

    Guvernul României a adoptat ordonanţa de urgenţă care permite ca interceptările în cauze penale să fie efectuate în continuare, dar nu de către Serviciul Român de Informaţii. Documentul primise avizul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, convocat într-o reuniune extraordinară de preşedintele Klaus Iohannis. Ordonanţa a fost elaborată după ce, pe 16 februarie, Curtea Constituţională a decis că SRI nu mai are voie să facă interceptări în dosare penale.



    Activitatea parchetelor ar fi fost serios afectată, întrucât anchetele în lucru ar fi fost îngreunate sau chiar oprite – se arată în motivarea ordonanţei. Şeful statului a spus că ordonanţa oferă, într-o primă etapă, o soluţie pentru organele judiciare. Ulterior Parlamentul poate avea în vedere şi alte rezolvări.



    Klaus Iohannis: “Sunt opinii potrivit cărora activitatea parchetelor, în absenţa infrastructurii tehnice necesare pentru realizarea unor astfel de metode speciale de supraveghere, ar fi afectată atât din punct de vedere al operativităţii actului de urmărire penală, cât şi sub aspectul administrării unui probatoriu complet. Ordonanţa de urgenţă vine să răspundă exact acestei preocupări. CSAT a avizat favorabil acest proiect şi adoptarea lui de către guvern va reprezenta în acest moment o soluţie, fie ea şi temporară, la o problemă care preocupă deopotrivă instituţiile statului, cât şi opinia publică”.



    Klaus Iohannis mai spune că decizia Curţii Constituţionale trebuie respectată şi pusă în acord cu legislaţia. Potrivit şefului statului, alt aspect ţine de nevoia de a asigura neîntrerupt cadrul legislativ pentru ca justiţia să-şi facă datoria, fie că este vorba de cazuri de securitate naţională, fie de cazuri de corupţie. În condiţiile în care singura infrastructură specializată în interceptarea convorbirilor este deţinută de SRI, Guvernul a trebuit să găsească soluţia ca aceasta să poată fi folosită, fără intervenţie umană a Serviciului şi cu implicarea exclusivă a organelor de cercetare penală, cum a declarat ministrul Justiţiei, Raluca Prună: “Avem o singură infrastructură care poate face posibilă punerea în executare a mandatelor de interceptare şi această structură aparţine SRI. Ceea ce am dorit să facem prin ordonanţa de urgenţă este să venim de îndată cu o soluţie care să facă imposibilă sincopa în actul de urmărire penală pe care îl fac procurorii”.



    Ordonanţa de urgenţă are putere de lege – a mai spus Raluca Prună. De menţionat că şefii DNA şi DIICOT au anunţat deja că, în noile condiţii, vor avea nevoie de mai mulţi angajaţi şi de o suplimentare a fondurilor pentru a face interceptări cu resurse proprii, iar ritmul instrumentării dosarelor ar putea fi încetinit în următoarea perioadă.

  • Jurnal românesc – 14.03.2016

    Jurnal românesc – 14.03.2016

    Guvernul României a adoptat ordonanţa de urgenţă care permite ca interceptările telefonice în cauze penale să fie efectuate doar de către Parchet. Documentul a primit avizul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, convocat, vineri, în reuniune extraordinară de preşedintele Klaus Iohannis. Ordonanţa a fost elaborată după ce, pe 16 februarie, Curtea Constituţională a decis că SRI nu mai are voie să facă interceptări în dosare penale. Activitatea parchetelor ar fi fost serios afectată, întrucât anchetele în curs ar fi fost îngreunate sau chiar oprite – se arată în motivarea ordonanţei care transfera interceptarile în sarcina parchetelor şi lasa SRI această responsabilitate doar în cazurile de siguranţă naţională şi terorism. Parchetele vor putea utiliza infrastructura SRI, dar nu şi oamenii Serviciului pentru interceptări în cauze penale.



    Orice cetăţean sau firmă din România are acces la informaţii despre modul în care administraţiile cheltuiesc banii publici. Toate informaţiile se pot găsi în cea mai mare bază de date cu veniturile şi cheltuielile instituţiilor publice, care a fost lansată recent pe internet la adresa www.transparenta-bugetara.gov.ro. Astfel, instituţiile bugetare au obligaţia să încarce în această baza de date, accesibilă tuturor, informaţiile legate de veniturile şi cheltuielile proprii. Premierul Dacian Cioloş a declarat că acest demers susţine eforturile guvernului de a reduce riscurile de fraudă si de corupţie. La rândul său, ministrul de Finanţe, Anca Dragu, a precizat că este vorba despre un proces de transparentizare în două etape, cele aproape 14.000 de entităţi publice din România urmând a fi obligate, în a doua fază, să publice pe platforma lansată şi alte informaţii, inclusiv despre toate contractele semnate şi executate. Măsura urmează să fie extinsă şi pentru companiile de stat şi regiile autonome.




    Un nou echipaj românesc s-a alăturat misiunilor de patrulare din Marea Mediterană pentru combaterea migraţiei ilegale. Potrivit Ministerului de Interne, un elicopter de tip Eurocopter al Inspectoratului General pentru Aviaţie, cu 4 piloţi, va lua parte la operaţiunea comună “Poseidon Rapid Intervention” a Agenţiei Europene FRONTEX, alături de alte echipaje terestre, maritime şi aeriene din 26 ţări. Echipajul românesc va acţiona in urmatoarele două săptămâni în insula greceasca Samos. România are o contribuţie importantă la acţiunile FRONTEX, de securizare a frontierelor UE, participând la misiunile de combatere a migraţiei ilegale în zona maritimă a Italiei şi a Greciei, dar şi la graniţa dintre Serbia şi Macedonia.




    Un grup de senatori şi deputaţi PNL au iniţiat un proiect de lege prin care paşaportul ar urma să devină act de identitate, la fel ca buletinul sau cartea de identitate. Respectând drepturile fiecărui individ şi doar în condiţiile prevăzute de lege, legitimarea de către reprezentanţii abilitaţi ai statului trebuie să poată fi realizată şi în lipsa cărţii de identitate, explică iniţiatorii proiectului. În opinia lor, condiţionarea legitimării de existenţa sau prezenţa exclusivă a cărţii de identitate e nejustificată, având în vedere că statul roman eliberează şi alte documente de identificare, precum paşaportul. În plus, legitimarea sau identificarea cetăţenilor, mai ales în contextul crizei refugiaţilor din Europa şi pe fundalul unor ameninţări din partea unor actori non-statali, poate fi esenţială sub aspectul siguranţei naţionale, mai spun parlamentarii liberali.