Radio România Internațional

Tag: interconectare

  • Interconectarea digitală a Europei: program de lucru şi investiţii

    Interconectarea digitală a Europei: program de lucru şi investiţii

    Cu un buget planificat de până la 2 miliarde de Euro până în 2027, Mecanismul pentru interconectarea Europei – Sectorul digital va sprijini transformarea digitală a Uniunii Europene, inclusiv conectivitatea fixă și mobilă. Acest program sprijină investițiile în rețelele transeuropene digitale, de transport și energie, în perioada 2021-2027. Prima generație a Mecanismului pentru interconectarea Europei a funcţionat în perioada 2014-2020 şi a îmbunătățit infrastructurile care conectează statele membre. A adus internet wireless gratuit comunităților locale. Mecanismul a sprijinit şi dezvoltarea rețelelor de foarte mare capacitate în zonele rurale și semirurale din Europa.

    Acum, Comisia a adoptat primul program de lucru pentru componenta digitală a Mecanismului pentru interconectarea Europei – MIE Digital. Acesta definește obiectivele acțiunilor de îmbunătățire a infrastructurilor de conectivitate digitală a Europei pe o perioadă de 3 ani: 2021 – 2023. Finanţarea prevăzută este de peste un miliard de Euro.

    Îmbunătățirea infrastructurii de conectivitate în Uniunea Europeană este esențială pentru introducerea, până în anul 2030, a conectivităţii la nivel de gigabit în toate gospodăriile Uniunii Europene şi a reţelelor 5G în toate zonele populate. Aceste facilităţi vor garanta cetățenilor și întreprinderilor din Uniunea Europeană accesul la noi locuri de muncă şi posibilitatea de a concura pe noi pieţe. O conectivitate sigură și rapidă va oferi de asemenea europenilor acces la competențe digitale, va dezvolta inovarea și va oferi aplicații fără precedent în domenii precum sănătatea, educația și serviciile publice online.

    Se preconizează că Sectorul digital al Mecanismului pentru interconectarea Europei va sprijini următoarele acțiuni-cheie:

    – în primul rând, instalarea infrastructurilor 5G în Europa, în special acoperirea de-a lungul coridoarelor transfrontaliere și a rețelelor pentru comunitățile inteligente;
    – apoi, dezvoltarea de noi rețele magistrale sau modernizarea celor existente, inclusiv cloud federation, infrastructurile de comunicații cuantice și cablurile submarine;
    – şi, nu în ultimul rând, instalarea unor infrastructuri de conectivitate digitală în sectoarele transporturilor sau energiei.

    Primele cereri de propuneri legate de Sectorul digital al Mecanismului pentru interconectarea Europei vor fi lansate la începutul anului viitor.


  • Al patrulea summit al Iniţiativei celor trei mări

    Al patrulea summit al Iniţiativei celor trei mări

    Slovenia a găzduit cel de-al patrulea summit al Inițiativei celor 3 mări, o platformă care reunește 12 state membre ale Uniunii Europene aflate în regiunea cuprinsă între Marea Neagră, Marea Adriatică și Marea Baltică. Cătălin Gomboș:

    140 de milioane de cetățeni europeni trăiesc în țările care fac parte din inițiativa celor trei mări, astfel încât Comisia Europeană îi acordă o atenție specială acestei platforme și o susține cu fonduri substanțiale. Președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker:

    Inițiativa celor trei mări nu este o inițiativă neutră, nu sunt doar vorbe în vânt, este vorba de proiecte concrete menite să îmbunătățească viețile a 140 de milioane de locuitori ai acestei regiuni a Europei. Din acest motiv, Comisia a decis încă de la început să își aducă contribuția la această inițiativă. Până în 2020 vom fi investit în această regiune, prin intermediul programului fondurilor structurale, 60 de miliarde de euro. În acest spirit, planul Juncker va genera 42 de miliarde de euro în cele 12 state membre ale regiunii. Cred că vom face totul pentru a sprijini eforturile de conexiune și de conectivitate din regiune.

    Inițiativa celor Trei Mări a stabilit, la summitul de la București de anul trecut, zeci de proiecte de interconectare regională care trebuie abordate cu prioritare. Acestea includ inter-conectări rutiere și feroviare, ale rețelelor de electricitate, terminale și conducte pentru petrol și gaze natural sau o bursă regional a transporturilor. Toate acestea vor face regiunea mai competitive, potrivit președintelui României, Klaus Iohannis:

    Inițiativa este o platformă regională, care sprijină dezvoltarea economică a regiunii sporind convergența și coeziunea europeană și întărind relațiile trans-atlatice. Salut faptul că, în reuniunea de astăzi, aceste priorități fixate la summitul de la București au fost reconfirmate. În primul rând este o inițiativă care încearcă să consolideze competitivitatea economiilor noastre prin maximizarea inter-conectivității regionale. Al doilea obiectiv vizează creșterea convergenței reale între statele membre ale UE, contribuind astfel la consolidarea unității și coeziunii în cadrul Uniunii pentru a permite continuarea politicii de integrare europeană ca bază pentru consolidarea proiectului european.

    Din inițiativa celor trei mări fac parte Austria, Bulgaria, Croația, Slovenia și România, cele trei state baltice – Estonia, Letonia și Lituania – precum și țările așa-numitului grup de la Vișegrad, Cehia, Polonia, Slovacia și Ungaria.


  • UE se pregăteşte de tranziţia către uniunea energetică

    UE se pregăteşte de tranziţia către uniunea energetică

    Tranziţia Europei către o societate cu emisii scăzute de dioxid de carbon
    devine noua realitate pe teritoriul UE, arată al treilea raport privind starea
    uniunii energetice, recent dat publicităţii. Raportul trece în revistă
    progresele înregistrate pe parcursul ultimului an şi prezintă perspectivele
    pentru anul următor.


    Potrivit acestuia, în prezent sunt adoptate măsuri care să sprijine o
    tranziţie corectă din punct de vedere social către o energie curată. Însă
    această tranziţie nu este posibilă fără adaptarea infrastructurii la nevoile
    viitorului sistem energetic.


    S-a ajuns la niveluri record de energie
    obţinută din surse regenerabile, concomitent cu scăderea rapidă a costurilor    ,
    comentează Miguel Arias Cañete, comisarul pentru politici climatice şi energie,
    atrăgând atenţia asupra importanţei infrastructurii: Infrastructura
    reţelei europene trebuie să se dezvolte în aceeaşi direcţie şi cu aceeaşi
    viteză pentru a sprijini pe deplin această tranziţie energetică. Paşii de
    astăzi pentru stimularea infrastructurii energetice curate reprezintă o altă
    măsură importantă pentru a face sistemul nostru energetic mai durabil, mai
    competitiv şi mai sigur. În 2002, Consiliul European a solicitat tuturor
    statelor membre să atingă până în 2020 un obiectiv de interconectare de cel
    puţin 10% din capacitatea lor de producţie a energiei electrice instalate.
    Astăzi, 17 state membre au atins deja obiectivul de 10% şi se bucură de
    avantajele îmbunătăţirii comerţului şi reducerii preţurilor cu ridicata.



    Potrivit raportului privind starea uniunii energetice,
    reţelele locale vor deveni tot mai importante în viaţa de zi cu zi a cetăţenilor
    europeni, care vor face treptat tranziţia către electromobilitate, către
    producţia descentralizată de energie şi către gestionarea cererii. S-au făcut
    progrese considerabile în această direcţie, dar există încă blocaje, în special
    în sectorul electricităţii. De aceea, Comisia Europeană a adoptat la sfârşitul
    lunii noiembrie o comunicare privind obiectivul de a atinge, până în 2030, o
    interconectare de 15 % a reţelelor de energie electrică.


  • Bucureşti – Chişinău, relaţii privilegiate

    Bucureşti – Chişinău, relaţii privilegiate

    Scurta vizită pe care premierul român Victor Ponta a făcut-o joi la
    Chişinău a reprezentat un nou moment de apropiere între cele două state vecine,
    pentru care istoria, cultura şi limba comune reprezintă argumente puternice de
    consolidare a relaţiilor bilaterale. România a fost şi va rămâne un
    susţinător necondiţionat al parcursului european al Republicii Moldova, a reiterat, cu acest prilej şeful
    executivului de la Bucureşti.

    Într-un interviu pentru Radio Chişinău, el a
    subliniat cât de importantă este pentru România menţinerea de către Republica
    Moldova a parcursului său european, mai ales în acest context regional
    complicat. Victor Ponta: E cel mai important lucru, pentru că, până
    la urmă, ce poţi să-i spui unui prieten sau unui frate . Nu e uşor,
    sunt sacrificii, sunt lucruri dificile, dar viitorul vostru este alături de noi
    în UE.

    Premierul Ponta a anunţat, pe de altă parte, că va propune
    în perioada imediat următoare lansarea unor proiecte economice mari în domenii
    strategice pentru Republica Moldova, pentru care există susţinere la Bucureşti,
    fiind identificate şi sursele de finanţare şi investiţii. Un memorandum de înţelegere între guvernele României şi Republicii
    Moldova privind realizarea proiectelor necesare interconectării reţelelor de
    gaze naturale şi de energie electrică din cele două state a fost semnat la
    Chişinău. Acesta prevede extinderea gazoductului Iaşi-Ungheni, ceea
    ce va permite alimentarea cu gaz românesc a întreg teritoriului Republicii
    Moldova. De asemenea, se prevede ca lîn etapa iniţială să fie realizată şi
    prima interconexiune a liniilor electrice Isaccea-Vulcăneşti, cu
    extindere până la Chişinău.

    Primul-ministru Chiril Gaburici a precizat că
    realizarea acestor proiecte va permite diversificarea resurselor energetice,
    ceea ce va asigura securitatea Republicii Moldova: Odată cu
    aceasta, se creează premise pentru integrarea Republicii Moldova pe piaţa energetică
    a UE. Realizarea interconexiunilor pe piaţa de gaze naturale şi energie
    electrică nu înseamnă renunţarea la alţi furnizori tradiţionali, doar asigură
    diversificarea acestor surse şi securitatea energetică a Republicii Moldova.

    Suma necesară pentru realizarea proiectelor de interconectare
    energetică între Republica Moldova şi România este de circa 750 de milioane de
    euro, dintre care 421 de milioane de euro pe teritoriul Republicii Moldova, iar
    implementarea urmează să se realizeze până în 2018.

  • Proiect de lege privind interconectarea Registrului Comerţului la sistemul

    Proiect de lege privind interconectarea Registrului Comerţului la sistemul

    Guvernul României a aprobat, de curând, un proiect de lege privind interconectarea la sistemul registrului comerţului din statele Uniunii Europene a Registrului Central al Comerţului din ţara noastră şi a celor de pe lângă tribunale. Proiectul de lege vine să transpună în legislaţia internă o directivă a Uniunii Europene. Sistemul de interconectare a registrelor comerţului va fi constituit din registrele comerţului din toate statele membre ale Uniunii Europene şi platforma centrală europeană. Acesta va deveni funcţional la 17 iulie 2017, dar, până la această dată, statele membre şi Comisia Europeană urmează să întreprindă demersurile legislative şi administrative necesare pentru operaţionalizarea sistemului, cu respectarea termenelor intermediare prevăzute în directivă”, se arată într-un comunicat al Guvernului României. Potrivit sursei citate, interconectarea are scopul de a contribui la stimularea competitivităţii întreprinderilor europene, prin reducerea sarcinilor administrative şi creşterea certitudinii juridice şi a transparenţei mediului de afaceri. Conform proiectului de act normativ şi directivei transpuse, punctul de acces electronic la sistemul de interconectare va fi, la nivel european, portalul european e-Justice, iar, la nivel naţional, va fi Registrul Central al Comerţului, ţinut de către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului din subordinea Ministerului român al Justiţiei. Prin sistemul de interconectare a registrelor comerţului, Registrul Central al Comerţului va pune la dispoziţia publicului documentele şi informaţiile referitoare la operatorii economici înregistraţi în Registrul Comerţului din România, dar şi în alte state membre. Proiectul de lege aprobat de Guvern precizează şi informaţiile care vor fi disponibile gratuit, prin sistemul de interconectare, pe pagina de internet a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului sau pe portalul de servicii online al acestuia, anume denumirea şi forma juridică a persoanei înregistrate în Registrul Comerţului, sediul social sau profesional al persoanei înregistrate în Registrul Comerţului şi statul membru în care este înmatriculată, numărul de ordine din Registrul Comerţului al persoanei înregistrate, identificatorul unic la nivel european, codul unic de înregistrare fiscal, dar şi starea firmei. Potrivit proiectului de act normativ, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului va asigura interoperabilitatea Registrului Central al Comerţului şi a registrelor teritoriale cu sistemul european, documentele şi informaţiile fiind disponibile în format standard de mesaj, accesibile prin mijloace electronice, cu respectarea standardelor de securitate pentru transmisia şi schimbul de date.