Tag: interes

  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    UCRAINA Secretarlu general al ONU, Antonio Guterres, căftă luni izini ti inspectorlli internaționali s’intră la centrala nucleară ditu Zaporizhzhia, după ţi Ucraina și Rusia arcară căbatea unualantu mutrinda atea ditu soni bombardari a naima marillei instalații nucleară ditu Europa ţi easti tru ună zonă acătată di askerili aruseşti tru sudul ali Ucraină. Instalația fu bombardată di dauă ori tru dzălili ditu soni, ama nu ditectată niţi ună curari radioactivă. Autoritățli ucrainene nu exclud piriclliulu a unlui fănico nuclear tru regiune și feaţiră un apel tră andridzearea a unei zone dimilitarizate anvărliga ali centrală. Tru arada a llei, Rusia ari nădie că născănti ditu văsiliili occidintale cu ună mare influență ti Ucraina va s’ufilisească aestă influență tra s’nu s’facă ma largu bombardarea a aliştei instalații nucleară di cătră armata ucraineană, diclară Dmitri Peskov, purtătorlu di zboru a Kremlinului.



    COVID 19. Ministrul a Sănătatillei, Alexandru Rafila, diclară luni că numirul total di infecții săptămânale cu Covid-19 fu ñicuratu tru kirolu ditu soni cu ţinţi ñilli tru România. Uidisitu cu oficialu, aestă scădiari easti probabil s’hibă idyea după ună săptămână ică dauă. Autoritățli ditu România dimăndară luni aproximativ 4.700 di năi infecții, majoritatea tru capitala București, tru Hunedoara, tru vest, Cluj tru nord-vest și Brașov tru ţentrul ali Românie. Aproapea 430 di persoane sunt yitripsiti tru spitale, ditu care 274 tru TI. Tru 24 săhăţ ditu soni fură raportate și 14 dicese asociate.



    AGRICULTURA Uidisitu cu ministurlu ali Agricultură, Petre Daea, până tru 2027 România lipseaşti s’aibă aproximativ 2,6 milioane di ictări di teren irigabil tră cari va s’hibă ahărdziţ 1,5 miliardi di euro di la bugetlu național. Ministurlu angrăpsi pi un singiru di socializare că implementarea a programlui guvernamental di modirnizare a sistemlui di irigații lipseaşti s’hibă faptă cathi dzuuă, fără dănăseari. Uidisitu cu datili oficiale fapti public, aproapea 243.000 di ictări ditu 30 di giudiţe ditu România avură znie di itia a xerillei tru aestu an.






    RATĂ Rata di politică monetară fu majorată di luni cu 0,75%, până la 5,5% tru an. Easte a șasea creaștire a ratei clleaie tru aestu an, instrument pritu care Banca Centrală Română cilăstăseaşti s’ţănă la distanță inflația. Ninti di apofasea dimăndată vineri di Banca Centrală, indicele ROBOR la ​​3 mesi alină di la 8,11% la 8,12% pe an, agiungânda luni la 8,14% pi an. Experții financiari s’așteaptă ca aestu indice s’crească cabaia, atea ţi va s’crească ratele variabile a dobândzălor la împrumuturi. Ratele a dobândzălor la creditele ipotecare criscură cu piste 50% di la ahurhita a anului și aproapea s’dublară andicra di aoa şi șase ani. Inflația tru alunaru nÂstricu 15% și s’asteaptă s’armănă pi aestu livelu tru al treilea trimestru. Banca Centrală va s’prezenta marță un nou raport trimestrial mutrinda inflația.


    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearia: Taşcu Lala

  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    INFLATIA. Banca Nationala ali Românieu criscu viniri rata a toclui di politica monetara ti a 6-a oara tru aestu anu, tru gaeretea tra s’ţănă sumu control inflatia. Dobânda clleaie criscu cu 0,75%, la 5,5% pi an, și intră tru lucru luni. Banca centrală apufusi, tutunăoară, s’crească tocurli la credite și la dipozite. Tănearea a unui control susto tră fluxurli di numerar di pi păzarea monetară și mențănearea a nivelurilor actuale a rezervelor minime obligatorii ti pasivele tru valută națională și xeană a bănţăloru sunt, apofasi loati viniri di Banca Națională. Experțălli s’așteaptă la ună rată anuală constantă a inflației tru T3 și la ună scădiari cu preayalea ma amanatu. Tru cirişaru rata ali inflaţie agiumsi la 15,1%.



    DIASPORA Românii ditu diaspora care au tru planu să s’toarnă și să investească tru ună afacere cari creeadză nai ma pţănu 2 năi locuri di lucru pot s’amintă finanțare di până la 40.000 di euro tru cadrul ediției a III-a a programului Start-Up Nation, dimăndă Ministerul a Turismului ditu România. Solicitanțălli a curi start-up creeadză un loc di lucru pot s’llia până la 20.000 EUR. Tra s’aibă hăiri di programul di 4 milioane EUR, solicitanțăllii lipseaşti s’prezinte dovada reședințăllei tru xinătati.



    BUGET. Ună ajustare la bugetlu di stat easti programată stămâna yinitoari tru România, uidisitu cu premierlu Nicolae Ciucă. Ntră altili, hărgili cu bunurile și serviciile va s’hibă ñicurati cu 10% ti cathi un minister. Tutunăoară, va s’hibă faptă ună analiză tra s’asigura coerența ajustarillei bugetare yinitoare și a programelor di finanțare ti România.



    ECONOMIE Est-europenii ahurhiră s’dukească efectele a polimlui ditu Ucraina ma amănatu andicra di mărli economii occidintale, di itia a crișterilor ti tiñiili di cafi mesu di 2 cifre și subvențiiloru filotimi. Tora, ama lipseaşti s’ñicureadză hărgili tra s’agiundză tru capu, să spuni tru ună analiză Reuters, uidisitu cu cari inflația di 2 cifre, creșterea cu piste 15% a păhadzloru la alimente și creaștirea a custuserloru cu energie zñiipseaşti puteaarea di hărgiueari a oamiñiloru tru Europa di Est. Tru Polonia, oamiñilli şi scurteadză vacanțele, cehllii economisesc di mâcă cama puțăn tru căsăbă și căftânda un doilu loc di lucru, kiro tru cari tru Ungaria oamiñilli ancupără ma puțăne alimente și multu ma puține bunuri di ufiliseari pi lingu kiro. Uidisitu cu analiștillli, riscul ca ună inflație cu dauă ţifre să s’tindă până tru 2023, cum și năile estimări revizuite mutrinda zona euro spuni un risc di recesiune.






    GAZ NATURAL. Ună ñicurari di 15% a consumului di gaze naturale la nivelul UE va s’intra tru lucru tru ahurhita a stămânăllei yinitoare, dimăndă președinția cehă a Consiliului UE. Regulamentul fu adoptat oficial, iar textul va s’hibă publicat luni tru Jurnalul Oficial și va s’intra tru lucru a daua dzuă. Prezidintulu ali Comisiei Europene, Ursula von dir Leyen, căftă a statilor membre să s’ndreagă ti nai ma slablu caz di suspendare a furnizarilli di gaze ali Rusie. Statele membre lipseaşti tra ş-asiguripsească di cu kiro 80% ditu necesarlu di iarnă.



    UNTOLD. Cluj Napoca, nord-vestul ali Românie, easti nicukirlu a nai ma aștiptat festival di muzică tru aestă veară, Untold. Evenimentul s’dizvărteaşti pi ma multi sţene, cu piste 200 di artiști români și xeñi, cum și nai ma buni DJ a lumillei, concertânda până dumănică seara. Tema festivalului di anlu aestu easti Templul Lunii”, un concept artistic cari scoati tru vidială comata mitologică ali Transilvanie, vidzută ca tărâm a noaptillei și ali măyie. Dzăţ di standuri vindu alimente, biuturi, strañe și gadgeturi. Organizatorlli s’așteaptă la ediția di estan s’llia parti pisti 400.000 di persoane.






    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearia: Taşcu Lala