Tag: internship

  • Generația Z și nevoia de programe de internship

    Generația Z și nevoia de programe de internship

    O cercetare Eurostat din luna august arată că România se numără printre ţările membre cu cei mai mulţi şomeri în rândul proaspeţilor absolvenţi. Specialiștii în resurse umane explică acest lucru prin faptul că angajatorii din România caută, în general, oameni cu experiență și nu oferă suficiente locuri de muncă pentru începători. De aceea, mulți tineri au realizat faptul că, dacă doresc să se angajeze, trebuie să facă eforturi suplimentare încă din timpul facultății și să participe și la așa-numitele programe de internship.
    Am stat de vorbă cu mai mulți tineri studenți care au ales să-și desăvârșească pregătirea practică urmând asemenea stagii. Am vorbit și cu specialiști în resurse umane și organizatori de internshipuri pentru a afla cum se realizează corelarea programelor de studii cu piața muncii din România. De asemenea, am vrut să aflăm ce măsuri se au în vedere la nivel european în legătură cu acest fenomen.
    Facem destul de multă teorie la facultate, însă voiam să văd, să mă apropii mai mult de industrie și ceea ce este astăzi, pentru că această industrie evoluează în continuu și la o viteză destul de mare și trebuie să ții pasul și pe rând vreau să le testez, să văd cam care mi se potrivește cel mai bine, dar vreau să le testez practic. Să văd exact la companii ce se face, ce aport aduce fiecare companie și fiecare domeniu și cum mă pot dezvolta mai bine. Aș vrea să le spun tuturor, în special tinerilor, care au o viață întreagă înainte, să aleagă ce le place să facă și mereu să continue să aibă acea ambiție care să-i ducă mai departe. Și să nu gândească niciodată că visează prea departe.”  Maria Cristina Simon, studentă, Facultatea de Inginerie Aerospațială, Universitatea Politehnica din București.

  • Muncind în Europa – 05.08.2024

    Muncind în Europa – 05.08.2024

    Internshipul – un pas important pentru integrarea tinerilor pe piaţa muncii din România, o modalitate reală de a căpăta experiență practică, dar și șansa de a cunoaște profesioniști din domeniul în care vor să activeze.

  • Stagiile de calitate în UE

    Stagiile de calitate în UE

    Stagiile de calitate sunt o cale importantă pentru tinerii din Uniunea Europeană de a accesa piața muncii. Stagiile de calitate, sau internshipurile, pot oferi oportunități unice de învățare practică și pregătire în muncă. În ultimii ani, foarte mulți tineri au aplicat pentru stagii în alte state membre.

    Subiectul stagiilor de calitate pentru tinerii din Uniunea Europeană a fost dezbătut în Parlamentul European, ocazie cu care eurodeputatul Dragoş Pîslaru şi-a exprimat îngrijorarea privind situaţia financiară a tinerilor care aleg să aplice pentru un internship şi a cerut Comisiei Europene adoptarea unei directive care să vină în sprijinul tinerilor europeni.

    “Discutăm despre un subiect care afectează viitorul a milioane de tineri din Uniunea Europeană: internshipurile de calitate, plătite decent. În Uniunea Europeană, pentru 3,7 milioane de tineri, internshipul este primul pas în carieră. Patru din cinci tineri au trecut prin experiența unui internship, dar lucrurile nu stau atât de roz. Tinerii adesea se lovesc de condiții de muncă precare, lipsa contextului de învățare, nu sunt plătiți sau nu au acces la asigurare socială sau de sănătate. 

    În 16 din cele 27 de state membre, nu există măcar o definiție clară a unui “internship”. Și mai mult, legislația națională nu este mereu aliniată cu recomandările minimale la nivelul Uniunii Europene. 

    Un alt aspect este situația financiară. Fiecare al treilea stagiar nu primește nicio compensație financiară. Pentru mulți tineri dezavantajați, internshipul, deși generează rezultate pentru angajatori, continuă să fie plătit de către tineri. Aceștia sunt nevoiți să-și acopere cheltuielile de cazare, masă sau alte nevoi de bază. Mulți tineri dezavantajați nu își permit luxul de a face un internship. Cei care au nevoie cel mai mult de o șansă nu au banii ca să lucreze gratis. 

    Uniunea Europeană oferă țărilor membre acces la programe care pot fi finanțate prin Fondul social european, Mecanismul de redresare și reziliență, Erasmus+, dar nu e suficient. Așteptăm cu nerăbdare propunerile Comisiei Europene. Este momentul să arătăm că în instituțiile Uniunii Europene ne pasă cu adevărat de viitorul tinerilor.”

    Comisia Europeană pregătește în prezent o inițiativă pentru actualizarea Cadrului de calitate al Uniunii Europene pentru stagiile de pregătire, care va fi prezentată înainte de încheierea mandatului actualului Parlament European.

  • Muncind în Europa – 08.05.2023

    Muncind în Europa – 08.05.2023

    Internshipul – un pas important pentru integrarea tinerilor pe piaţa muncii din România, o modalitate reala de a capata experienţă practică, dar şi şansa de a cunoaşte profesionişti din domeniul în care vor să activeze.

  • Noua Garanţie pentru Tineret-pachet de măsuri pentru sprijinirea angajării tinerilor

    Noua Garanţie pentru Tineret-pachet de măsuri pentru sprijinirea angajării tinerilor

    La nivel european, în 2013 s-a lansat
    Garanția pentru Tineret (GT), un amplu program de reducere a perioadei de
    tranziție dinspre școală sau o perioadă de inactivitate spre piața muncii,
    precum și a șomajului în rândul tinerilor.

    Nu mai puțin de 7,5 milioane de tineri se aflau în
    categoria NEET (Not in Education, Employment or Training – care nu au un loc de
    muncă, nu merg la școală și nu sunt angrenați în orice altă formă de pregătire
    profesională), adică 12,9% dintre tinerii europeni cu vârste cuprinse între 15
    și 24 ani. Ceea ce Garanția pentru Tineret și-a propus a fost să ofere sprijin
    acestor tineri în accesarea pieței muncii prin programe de training și formare,
    asistență pentru obținerea de locuri de muncă, programe de internship, suport
    financiar pentru angajare (atât pentru angajați, cât și pentru angajatori),
    sprijin pentru programe de antreprenoriat.


    Discutăm subiectul pe larg
    cu europarlamentar Maria Grapini, vicepreședinte al Comisiei pentru Piață
    Intenă și Protecția Consumatorului din Parlamentul European și Ciprian Stănescu, reprezentant al Asociației Social Innovation Solutions.


  • STAR, un proiect pentru accesul tinerilor pe piaţa muncii

    STAR, un proiect pentru accesul tinerilor pe piaţa muncii

    Prin proiectul STAR- Știu,
    acționez, reușesc prin stagii de practică! Asociația mereu pentru Europa din
    Craiova, împreună cu partenerii de proiect, își propune să faciliteze trecrea de
    la educație la piața muncii pentru 185 de elevi și angazarea a cel puțin 39
    dintre aceștia.


    Detalii ne oferă Valeria
    Leferman- manager de proiect:




    În prezent am început
    activitatea de selectare a elevilor care
    provin de la Școala Postliceală Sanitară CHRISTIANA din an terminal.


    Elevii vor avea următoarele
    beneficii:


    Vom identifica entități relevante din
    domeniul sănătății și a asistenței psihopedagogice cu care se vor încheia
    parteneriate pentru realizarea stagiilor de practică obligatorii, conform
    planului de învățământ. Astfel elevii vor putea să dobândească competențe practice
    și vor fi puși în situații reale de muncă la un potențial angajator. 60 de elevi
    cu posibilități materiale reduse vor primi burse pe parcursul derulării
    stagiilor de practică.


    Dorim să realizăm informarea coordonată,
    în ambele sensuri, pentru adaptarea ofertei școlare la cerințele pieței muncii,
    astfel încât elevii să dobândească cunoștințe competente care să le crească
    șansele de angajare.


    Tot în acest scop, în cadrul proiectului
    au fost prevăzute servicii de consiliere și orientare profesională a elevilor,
    care vor beneficia de un proces complex de asistență specializată de către
    consilieri, într-un moment important al traseului lor educațional și
    profesional.


    Cele mai atractive activități pe care
    le-am gândit sunt organizarea a patru programe de internship în Portugalia, cu
    durata de o săptămână, la care vor participa 40 de elevi și organizarea a trei
    tabere de dezvoltare personală pentru 60 de elevi în Romania.


    Experții implicați în acest proiect vin
    din partea partenerului portughez care are o experiență bogată și metode moderne
    de lucru, asigurând o experiență plăcută și deosebită pentru elevi.


    Activitățile vor fi
    facilitate de experți cu experiență în domeniul sănătății și asistenței
    psihopedagogice, dar se vor aborda și sisteme secundare – nediscriminare și
    dezvoltare durabilă.


    Acestea au ca scop
    promovarea ideii de competiție și performanță pentru elevii participanți la
    stagiile de practică și creșterea gradului de încredere al angajatorului vis a
    vis de capacitățile profesionale ale grupului țintă. Câștigătorii vor fi răsplătiți
    cu premii substanțiale în valoare de 30 000 de lei.






  • “O nouă generaţie de jurnalişti”, cu Andreea Boţu, Asociaţia Studenţilor Jurnalişti a Univ. din Iaşi

    “O nouă generaţie de jurnalişti”, cu Andreea Boţu, Asociaţia Studenţilor Jurnalişti a Univ. din Iaşi

    Andreea Boţu
    studiază jurnalismul la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi.
    Aflându-se în an terminal, îşi pregăteşte licenţa şi aspiră la un loc de muncă
    în domeniul ei preferat. Să devină jurnalistă este o alegere pe care Andreea a
    făcut-o aproape dintr-o întâmplare, iar drumul ei profesional s-a deschis odată
    cu perioada de practică la radio.

    Cândva, pe la începutul liceului, eram
    la un curs de economie şi trebuia să ne alegem o meserie fictivă pentru un
    proiect. Am stat atunci şi m-am gândit ce ar fi potrivit pentru mine, ce anume
    s-ar plia pe personalitatea mea. Atunci, dintr-odată, mi-a venit în minte
    jurnalismul şi am rămas fixată pe idee. Am avut şansa să fac un scurt
    internship la un radio local din Iaşi, mi-a plăcut foarte mult şi cred că voi mai
    încerca, să văd cum este. Nu ştiu cât de potrivită aş fi pentru viaţa de radio,
    dar mi-ar plăcea foarte mult.


    Pandemia cu care
    ne confruntăm i-a arătat Andreei faptul că trăim vremuri greu de anticipat, iar
    efectele pe termen lung, crede ea, ar putea modifica şi practica jurnalistică.

    E puţin dificil, pentru că 90% din jurnalism presupune teren. Nu poţi
    face teren din scaunul de acasă. Când vorbeşti despre profesia de jurnalist, te
    gândeşti la un om informat şi care verifică informaţia pentru cititorii sau
    ascultătorii săi. Dar, lucrând de acasă pe o perioadă foarte lungă de timp,
    ţinând cont de restricţiile impuse, este foarte dificil să mergi direct la
    sursă pentru a verifica informaţia. Chiar nu ştiu cum ar putea evolua
    jurnalismul pe viitor. Sper că o să evolueze într-un mod favorabil, pentru că
    şi eu, şi mulţi dintre colegii mei absolvim anul acesta şi ne-am dori să intrăm
    pe piaţa muncii. Ar fi greu să începem în felul acesta.


    Cu toate acestea,
    Andreea rămâne concentrată pe studii şi aşteaptă cu nerăbdare să profeseze. Au
    fost şi momente de ezitare în anii de studenţie, dar nu a renunţat la dorinţa
    ei de a fi jurnalistă. Perseverenţa ei şi ajutorul celor din jur au repus-o, de
    fiecare dată, pe drumul pe care şi l-a ales.

    Andreea Boţu: Cred că determinarea
    este foarte importantă, să vrei să mergi până la rădăcina lucrurilor, să le
    afli de la un capăt la altul şi să fii sigur că ceea ce oferi publicului este
    ceea ce ai vrea tu să citeşti în altă parte. Să nu fie o muncă care doar trebuie
    făcută, ci o muncă de care să fii mândru. Au fost multe momente în care am vrut
    să renunţ, în care mi s-a părut că poate nu sunt făcută pentru această profesie
    şi că ar fi mai bine să mă reorientez. Totuşi, am rămas pe acest drum, cu
    ajutorul profesorilor mei, dar şi al colegilor. Am avut un colectiv pe care
    m-am putut baza. Pot să spun că sunt mândră acum, că o să termin Jurnalismul.


    Andreea Boţu este
    membru al Asociaţiei Studenţilor Jurnalişti de la Universitatea Alexandru Ioan
    Cuza din Iaşi. S-a implicat mai târziu în asociaţie, însă se declară fascinată
    de toate activităţile culturale la care a participat în calitate de coordonator
    de proiecte.

    Nefiind în cadrul asociaţiei, mi se părea
    oarecum pierdere de vreme. Am vrut să mă concentrez mai mult pe studiu şi pe
    internship-uri. Dar am participat, ca voluntar, la festivalul Serile Filmului
    Românesc, organizat de Asociaţia Studenţilor Jurnalişti. Mi s-a părut o muncă
    uluitoare, m-am îndrăgostit de toţi cei de acolo. M-am gândit că, din moment ce
    doar un mic eveniment creat de asociaţie mi s-a părut atât de uimitor, cu
    siguranţă – ca parte din asociaţie – voi putea lua parte la şi mai multe
    evenimente.


    Pentru anii ce
    vor urma, Andreea încearcă să rămână realistă în ceea ce priveşte proiectele ei
    profesionale. Îşi doreşte o carieră în jurnalism şi îşi propune să parcurgă, cu
    paşi mici, mai multe planuri de activitate, până când va găsi formula perfectă
    pentru ea.

    Nu am un anumit ideal. Îmi doresc, pur şi
    simplu, să intru pe piaţa muncii şi să-mi practic meseria. Cred că, mai apoi,
    mă voi orienta către o anumită ramură a domeniului. Sper doar că sunt
    potrivită, sper că fac o treabă bună şi că dorinţa mea de învăţare şi
    perseverenţa mea sunt, cumva, suficiente ca să excelez.






    O nouă generaţie de jurnalişti se pregăteşte cu
    entuziasm, la fel ca Andreea Boţu, să profeseze în instituţiile de profil. În
    opinia celor mai mulţi dintre ei, determinarea, perseverenţa şi dorinţa de a
    face un jurnalism de calitate vor fi, în viitor, cheia către succes.

  • Muncind în Europa

    Muncind în Europa

    Internshipul – un pas important pentru integrarea tinerilor pe piaţa muncii din România




  • Jurnal românesc – 25.04.2017

    Jurnal românesc – 25.04.2017


    Senatul a votat, luni, noua componenţă a conducerii Institutului Cultural Român, Liliana Magdalena Ţuroiu, susţinută de PSD, urmând să conducă ICR în următorii patru ani. Vicepreşedinţi au fost alesi Mirel Taloş din partea ALDE şi Krizbai Bela Dandin partea UDMR. Liliana Ţuroiu este creatoare de modă, cadru didactic al Universităţii de Arte din Bucureşti şi membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România.



    Poliţiştii români de frontieră aflaţi în misiune FRONTEX în cadrul Operaţiunii Maritime Comune “EPN POSEIDON SEA”, au salvat 52 de persoane, dintre care 13 copii, care erau pe o ambarcaţiune ce risca să se scufunde în apele Mării Egee. Persoanele salvate au fost transportate în Portul din Chios şi predate în siguranţă autorităţilor elene, pentru efectuarea procedurilor specifice. Persoanele provin din Siria, Kuweit, Arabia Saudită şi Palestina. De la începutul detaşării în Grecia (ianuarie 2017), alături de echipajele celorlalte nave aparţinând statelor membre ale UE, detaşate de Agenţia Frontex în Grecia, în cadrul acestei operaţiuni poliţiştii de frontieră români de pe nava Gărzii de Coastă au salvat 676 de persoane care se aflau în pericol, la bordul unor ambarcaţiuni de mici dimensiuni, în apele teritoriale elene.



    Tinerii interesaţi de o carieră în administraţia publică centrală se pot înscrie, până la 9 mai, în Programul Oficial de Internship al Guvernului României. Programul este destinat românilor cu vârsta maximă de 25 de ani, studenţi sau recent absolvenţi ai unei universităţi din România ori din afara ţării.. Rezultatele vor fi anunţate pe 26 iunie. Ediţia aniversară a Programului ediţia a V-a se va desfăşura în intervalul 17 iulie – 18 septembrie şi pune la dispoziţia tinerilor interesaţi 100 de poziţii de intern în peste 75 de domenii de studii. Participanţii vor beneficia de o bursă în cuantum de 1.000 RON/lună pentru amortizarea costurilor de subzistenţă în cele două luni ale stagiului, în condiţiile în care vor lua parte la activităţile comune sau specifice instituţiei-gazdă cel puţin 6 ore/zi. Anul acesta, la Program s-au alăturat Guvernului României alte 51 de instituţii-gazdă. De asemenea, datorită succesului înregistrat în ediţiile anterioare, Executivul va oferi expertiză în organizarea programelor de internship, inclusiv în administraţia publică locală.



    In acest an Programul “ARC” de tabere în România, destinat elevilor şi tinerilor români de pretutindeni, va fi organizat în Centrele de Agrement din Sulina, judeţul Tulcea (27 Iunie – 8 August ) şi Oglinzi, judeţul Neamţ (26 Iunie – 26 Iulie), în serii consecutive de câte şapte zile. Înscrierile se pot face până la data de 1 mai, la misiunile diplomatice sau la adresa de email: taberearc@mprp.gov.ro. Pentru grupurile din Diasporă au fost alocate 600 de locuri iar organizatorii vor suporta cheltuielile de cazare şi masă. Grupurile se vor constitui cu sprijinul misiunilor diplomatice şi al mediului asociativ respectând următoarele criterii: participanţii sunt români din strainătate cu vârsta cuprinsă între 10 ani şi 18 ani; participă pentru prima dată la programul “ARC”; au cunoştinţe de limba română; sunt câştigători ai olimpiadelor/concursurilor naţionale şi internaţionale sau au rezultate bune la învăţătură; au rezultate şi aptitudini deosebite în sport, muzică, arte plastice, au rezultate desebite în promovarea identităţii româneşti. Pentru grupurile care se vor constitui în Diaspora este obligatoriu ca grupul să se constituie din minimum 9 copii, să fie însoţit de un adult, care îşi va asuma responsabilitatea pentru siguranţa acestora..


  • Jurnal românesc – 26.07.2016

    Jurnal românesc – 26.07.2016

    Administraţia Publică românească are nevoie de implicarea tinerilor pentru a realiza schimbări şi a îmbunătăţi felul în care funcţionează instituţiile statului, au susţinut, luni, premierul Dacian Cioloş şi alţi membri ai cabinetului său, cu ocazia lansării oficiale a programului de Internship al guvernului. 200 de stagiari, recrutaţi dintre 7400 de candidaţi, participă, timp de două luni, la programul executivului de practică administrativă în ministere şi în alte instituţii publice. Potrivit premierului, aceştia sunt oameni determinaţi, oameni cu CV impresionant, veniţi din 20 de universităţi din România şi 30 de universităţi din afara României, oameni care ar trebui să aducă un suflu nou în Administraţie.



    Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) anunţă că, până la 25 iulie 2016, au fost validate 3.613 cereri de înscriere în Registrul electoral, depuse de alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate. Dintre acestea, 2.913 menţionează opţiunea pentru votul prin corespondenţă, iar 700 pentru votul în secţiile de votare. AEP face apel la cetăţenii români din afara graniţelor ţării să se adreseze misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare în vederea depunerii documentelor necesare înscrierii în Registrul electoral, cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă sau la o secţie de votare din apropierea locuinţei. De asemenea, Autoritatea recomandă alegătorilor români din străinătate să se informeze, la Ministerul Afacerilor Externe, în legătură cu organizarea şi desfăşurarea alegerilor parlamentare înafara ţării.



    PNL solicită Guvernului aprobarea unei ordonanţe de urgenţă care să prevadă ca pentru alegerile din toamnă să se înfiinţeze un număr de secţii de votare cel puţin egal cu cel din al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din 2014, pe lângă secţiile de votare din ambasade şi consulate. Liberalii mai cer ca pocedura de înregistrare a celor care vor să voteze sa poată fi transmisă şi prin poşta electronică. Se constată, în general, că interesul românilor din diaspora pentru alegerile parlamentare rămâne, în continuare, scăzut. Din Spania şi Italia, ţări unde trăiesc importante comunităţi de români, au venit doar aproximativ două mii de cereri.



    Premierul britanic, Theresa May susţine impunerea de noi restricţii la acordarea vizelor de studii, scrie cotidianul The Telegraph. Astfel, Executivul de la Londra îşi doreşte să primească doar cei mai buni studenţi care vin la universităţi cunoscute din Regat. Printre opţiunile luate în considerare sunt interzicerea accesului studenţilor care s-au înscris la cursuri inutile şi acţiuni pentru a opri universităţile să-şi promoveze programele de studii drept oportuniţi de muncă în Marea Britanie. Scopul final este reducerea numărului de imigranţi. Oficiali de la Londra estimează că o cincime dintre studenţii străini continuă să trăiască pe teritoriu britanic cu mult după ce li s-au terminat studiile.



    Universitatea din Bucureşti organizează, în perioada 25 iulie – 7 august, a 56-a ediţie a Cursurilor de vară de limba română, cultură şi civilizaţie românească. Programul oferă celor 30 de participanţi din 17 ţări (Austria, Belgia, Brazilia, Bulgaria, Canada, Coreea, Elveţia, Franţa, Gambia, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie, Rusia, Serbia, SUA şi Taiwan) modalităţi variate de cunoaştere a limbii române, culturii şi civilizaţiei româneşti.