Tag: interventii

  • Sfaturi de la salvamontişti şi jandarmii montani

    Sfaturi de la salvamontişti şi jandarmii montani

    Pentru prevenirea accidentărilor şi a situaţiilor de pericol în zona montană sau pentru limitarea efectelor în cazul producerii acestora, li se recomandă turiştilor care se deplasează la munte următoarele: înainte de a se deplasa în zona montană, să se informeze asupra itinerarului propus, a gradului de dificultate al acestuia, a condiţiilor meteorologice; să aibă autovehiculele echipate corespunzător pentru sezonul rece; să plece pe munte doar cu echipament adecvat, lanternă, rucsac, trusă de prim-ajutor şi să nu rişte să plece singuri la drum; să aleagă traseele în funcţie de pregătirea fizică, tehnică şi psihică; să folosească numai traseele marcate şi să urmărească marcajele de pe traseu.

    În cazul apariţiei dificultăţilor pe traseu sau a înrăutăţirii vremii, turiştii sunt sfătuiţi să se retragă la cel mai apropiat loc de cazare; să nu consume băuturi alcoolice înainte sau în timpul practicării sporturilor montane sau a drumeţiilor; să nu deterioreze amenajările turistice, marcajele sau indicatoarele; să apeleze cu încredere la jandarmii montani şi salvamontişti, să respecte indicaţiile acestora, specificând următoarele, atunci când iau legătura cu ei, inclusiv la numărul unic de urgenţă 112: datele de identificare ale persoanei care anunţă, ce s-a întâmplat, câte persoane au nevoie de ajutor şi locul unde sunt persoanele aflate în dificultate.

    Riscul de avalanşă în zona alpină înaltă este mare în majoritatea masivelor muntoase din România. Abordaţi cu mare atenţie traseele din zona alpină înaltă şi faceţi o evaluare continuă a riscului. Cereţi echipelor Salvamont informaţii despre starea traseului pe care doriţi să îl abordaţi, avertizează salvamontiştii. Salvatorii montani avertizează turiştii să nu urce până în vârful muntelui dacă nu au o pregătire fizică bună şi să apeleze la un instructor autorizat dacă nu ştiu să schieze, nu la prieteni  sau la tutorialele de pe YouTube.

    Salvamontiştii atrag atenţia asupra ţinutei necorespunzătoare cu care unii turişti vin pe munte sau pe pârtiile de schi, şi scriu cu umor: ”Dacă vă pregătiţi să mergeţi la munte iarna, nu uitaţi: muntele e un loc minunat, dar nu un podium de modă. Adidaşii cool, blugii rupţi, UGG-urile pufoase, paltoanele elegante şi gleznele ‘libere şi fericite’ sunt absolut perfecte pentru oraş. Pe munte? Sunt bilete directe spre hipotermie, alunecări, entorse şi, în unele cazuri, o întâlnire rapidă cu echipa Salvamont”. Gheaţa nu iartă, este avertismentul salvamontiştilor. Ei vin cu un mesaj şi pentru părinţi: ”Asiguraţi-vă că, cei mici sunt echipaţi corespunzător şi evitaţi să îi puneţi în pericol. Niciun compromis în alegerea echipamentul lor nu merită riscul unei accidentări”.

  • Ninsori şi viscol în România

    Ninsori şi viscol în România

    La sfârşitul săptămînii, România a schimbat anotimpul într-o singură zi. La jumătatea lui noiembrie, românii au trecut brusc de la toamnă la iarnă autentică. Sâmbată a plouat în toată ţara, iar în vest, sud-vest, centru, nord şi nord-est, cantităţile de apă au depăşit local 20-25 l/mp şi pe arii restrânse 50-60 l/mp în zona montană şi în est. Duminică, ploile s-au transformat în lapoviţă şi ninsoare în nord, nord-est, centru şi trecător în vest, iar vantul a suflat tare peste tot.



    În timp ce nordul, centrul şi estul ţării s-au aflat sub cod portocaliu, respectiv galben de ninsori şi viscol, sudul ţării a fost măturat de vijelii. Zeci de localităţi au rămas fără curent electric, numeroase drumuri naţionale şi judeţene au fost parţial blocate de căderile de zăpadă. Traficul rutier se desfăşoară în condiţii de iarnă. La munte, vântul a suflat tare, cu peste 90 – 100 km/h, viscolind puternic şi troienind zăpada.



    Pompierii au intervenit în 17 judeţe din ţară, pentru salvarea persoanelor surprinse de viscol şi pentru îndepărtarea copacilor căzuţi pe autoturisme sau pe carosabil, a stâlpilor de electricitate rupţi sau în pericol de cădere şi a diferitelor structuri prăbuşite. În staţiunea Parâng, 20 de copii cazaţi la o cabană au fost ajutaţi de salvamontişti şi jandarmi să coboare de pe munte. Alţi aproape 200 de turişti au rămas blocaţi în pensiuni din judeţele Alba şi Caraş Severin până ce autorităţile au reuşit să cureţe de zăpadă drumurile de acces.



    Prima ninsoare serioasă a provocat, ca de obicei, haos pe şoselele din ţară. Maşinile fără caucicuri de iarnă au aşteptat ore întregi utilajele de dezăpazire. Cei de la oraş au stat la coadă la service pentru a-şi schimba cauciucurile. In schimb, în sud, inclusiv în Capitală, în est şi centru, vijeliile au provocat importante pagube materiale, dar nu s-au înregistrat victime. Din cauza vântului puternic, operaţiunile din porturile româneşti de la Marea Neagră au fost temporar suspendate, iar traficul pe Canalul Dunăre – Marea Neagră a fost restricţionat.



    Tot din cauza vremii nefavorabile mai multe curse aeriene au fost anulate, iar altele au înregistrat întârzieri semnificative. In zona capitalei, rafalele de vânt au doborăt zeci de copaci pe carosabil sau peste autoturisme. Mai multe panouri publicitare, acoperişuri, balcoane şi schele au fost luate de vânt. Meteorologii anunţă că luni şi marţi vremea în România va fi rece pentru această perioadă, cu maxime termice ce nu vor depăşi 7 grade C.

  • Inundaţii în România

    Inundaţii în România

    Iar s-au abătut inundaţiile peste România. Ploile abundente din
    ultimele zile au provocat pagube semnificative, îndeosebi în estul ţării. Mai
    multe râuri din zonă au fost sub incidenţa unor coduri roşu, portocaliu şi
    galben de inundaţii. Apele au afectat
    sute de gospodării, curţi şi beciuri, iar trenurile au avut întârzieri de zeci
    de minute.

    Situaţia cea mai gravă s-a înregistrat în
    Galaţi, unde aproape 1700 de persoane au fost evacuate preventiv din
    calea apelor şi s-a instituit nivelul roşu de alertă. A fost cerut ajutorul
    militarilor pentru a interveni, iar autorităţile de la Bucureşti au decis să
    trimită acolo forţe cu motopompe de mare capacitate.

    Totuşi, modul în care au
    intervenit autorităţile în cazul acestor inundaţii a fost criticat de preşedintele
    Klaus Iohannis, chiar la o dezbatere pe marginea managementului reducerii
    riscurilor la dezastre, desfăşurată la Bucureşti. El a subliniat că este nevoie
    de proceduri, reguli şi intervenţii mult mai clare în astfel de situaţii şi a
    sustinut că situaţia putea fi alta dacă s-ar fi realizat barajul în amonte,
    dacă li s-ar fi explicat oamenilor că nu este bine să construiască locuinţe în
    albia râului şi dacă şanţurile ar fi fost decolmatate.

    Klaus Iohannis: De multe ori nu se ştie ce autoritate trebuie să intervină, intervin mai
    mulţi, nu se coordonează, se creează haos, dezordine şi în loc să avem o
    intervenţie ordonată care în cel mai scurt timp rezolvă problema, se creează
    intervenţii care nu sunt eficiente. Avem experienţa unor intervenţii foarte
    reuşite şi din partea ISU şi din partea poliţiei, din partea tuturor
    autorităţilor, cum avem din păcate şi exemple ale unor intervenţii destul de
    nereuşite. Însă dacă la nivelul conducerii reuşim să creionăm proceduri,
    practici foarte clare, uşor de urmat, atunci cu siguranţă vom avea mai multe
    intervenţii reuşite şi mai puţine rateuri.

    Climatologii avertizează că
    inundaţiile din aceste zile sunt efecte ale schimbărilor climatice, provocate
    de încălzirea globală. Climatologul Roxana Bojariu a afirmat la Radio România
    că, pentru astfel de situaţii, autorităţile centrale şi locale trebuie să aibă
    la dispoziţie proceduri şi planuri concrete de adaptare la noile condiţii
    meteorologice. Să îţi planifici dezvoltarea localităţii, să
    îţi planifici felul în care îţi gospodăreşti resursele locale, astfel încât, în
    cazul unor fenomene extreme, să reduci riscul de a avea pierderi de vieţi
    omeneşti sau de bunuri. Pe lângă decolmatarea, curăţirea, practic, a albiei
    râului, se punea problema protejării cu perdele de arbori, care să ţină apa pe
    versanţi, cel puţin o parte din ea. Într-adevăr, există datul meteorologic. Nu
    putem să îl eliminăm. Ar fi fost cantităţi oricum foarte mari, dar măcar o
    parte din efecte ar fi fost reduse.


    Roxana Bojariu a mai punctat că
    importantă este şi educarea populaţiei pentru a şti cum să se comporte în
    situaţii de dezastre naturale.

  • Efectele inundaţiilor

    Efectele inundaţiilor

    România a avut parte în
    prima jumătate a lunii iunie de o vreme capricioasă. Doar în ultimele 3-4 zile, au fost emise 132 de atentionări/avertizări
    meteorologice şi hidrologice cod roşu, portocaliu sau galben de furtuni,
    ploi torenţiale şi inundaţii.

    Potrivit Ministerului
    Interne, peste 100 de localităţi din 18 judeţe şi municipiul Bucureşti au fost
    afectate de precipitaţii abundente, inundaţii, alunecări de teren sau viituri.
    1500 de angajaţi ai Ministerului de Interne, sute de pompieri au intervenit cu
    utilaje, motopompe, autospeciale, bărci, pentru salvarea oamenilor sau au
    ajutat localnicii să scoată apa din curţile şi gospodăriile inundate.Vestea
    bună este că nu s-au înregistrat decese. Totuşi sute de persoane au fost
    evacuate, sute de case si gospodarii au fost inundate, mii de hectare de
    culturi agricole au fost distruse.

    Printre zonele cele mai afectate s-au aflat
    judetele Hunedoara si Timis, Tulcea şi Bacău. O ploaie
    torenţială care nu a durat mai mult de 30 de minute, în care cantitatea de
    precipitaţii a depăşit 50 de litri pe metrul pătrat, a afectat municipiile Deva
    şi Hunedoara. Viitura a perturbat traficul rutier şi
    a blocat, cateva ore, Drumul Judeţean care face legătura între Deva şi
    Hunedoara, nivelul apei depăşind jumătate de metru pe carosabil.

    Autorităţile
    locale din judeţul Timiş monitorizează permanent apele râului Bârzava, pentru
    care este în vigoare un cod roşu de inundaţii. Atenţia se îndreaptă în mod
    special asupra localităţilor Denta şi Gătaia, unde este aşteptată o viitură şi
    unde au fost consolidate digurile cu saci de nisip. In oraşul
    Caransebeş apa nu mai este potabilă, pentru că ploile torentiale din
    ultimele zile au dus la creşterea bruscă a cantităţii de impurităţi, iar
    capacitatea staţiilor de tratare a fost depăşită. Autorităţile au recomandat
    ca apa să nu mai fie consumată, nici măcar pentru prepararea hranei, ci
    doar pentru uz gospodăresc.

    Ploile torenţiale au reactivat alunecările de teren
    din Comăneşti, judeţul Bacău. 60 de persoane au fost evacuate, după ce la
    începutul săptămânii alte 40 fuseseră nevoite să îşi părăsească locuinţele,
    aflate în pericol de a se prăbuşi. In Tulcea, unde local au căzut 115 litri/mp în două- trei ore,
    prefectura a anunţat că ploile din ultimele au afectat mii de hectare
    de terenuri agricole.

    După aceasta perioadă ploioasă, urmează
    canicula. De joi, vremea s-a încălzit semnificativ în majoritatea regiunilor,
    dar mai ales în sud, inclusiv în Capitală, unde până la sfârşitul saptătmânii
    sunt aşteptate temperaturi care vor depăşi 35-37 de grade C.