Tag: invataman

  • Jurnal românesc – 16.09.2014

    Jurnal românesc – 16.09.2014

    Bucureştenii îşi pot consulta online situaţia fiscală, după ce Ministerul Finanţelor Publice a lansat aplicaţia Spaţiul privat virtual. Proiectul pilot este destinat persoanelor fizice care îşi vor putea consulta online, 24 de ore din 24, situaţia fiscală personală, urmând ca din 2015 să fie extins în restul ţării, cât şi pentru persoanele juridice, a declarat ministrul de resort, Ioana Petrescu. Ulterior, sistemul va fi extins şi cu alte informaţii, vor putea fi depuse online declaraţii fiscale şi vor putea fi consultate şi informaţii despre somaţii de plată şi titluri executorii. Acest proiect a fost realizat cu buget zero, doar prin munca angajaţilor Ministerului de Finanţe şi Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, a mai spus Ioana Petrescu.



    Românii care îşi pierd locul de muncă în afara graniţelor ţării pot primi indemnizaţia de şomaj în România. Astfel, un român care a lucrat legal în Spania şi a avut asigurările de şomaj plătite, în momentul în care rămâne fără job poate solicita indemnizaţie în baza unor formulare europene depuse la instituţia de ocupare din ţara unde a avut ultimul loc de muncă. În multe ţări europene cuantumul indemnizaţiei de şomaj poate varia atât în funcţie de salariul avut, cât şi în funcţie de veniturile familiale. Aproape 4.000 de români au cerut anul trecut agenţiilor judeţene de ocupare eliberarea unor documente pentru a putea primi indemnizaţie de şomaj în UE. Cele mai multe au fost eliberate pentru Spania şi Italia.



    Costurile ascunse din învăţământul românesc şi subfinanţarea acestuia produc în timp efecte nefaste asupra societăţii, generând abandon şcolar şi chiar analfabetism. Dintre cei peste 2,5 milioane de copii care au început luni şcoala, aproximativ 67.000 vor abandona cursurile până la sfârşitul anului şcolar 2014 – 2015, relevă un studiu realizat de organizaţia “Salvaţi copiii”, îngroşând astfel rândurile celor peste 260.000 de copii de vârstă şcolară care n-au frecventat niciodată vreo formă de învăţământ. Cercetarea efectuată în rândul părinţilor şi profesorilor arată că suma anuală necesară pentru susţinerea unui copil la şcoală era, la nivelul anului 2010, de 350 de euro.


    Pentru acoperirea cheltuielilor ce ţin de educaţia unui copil, exceptând plata personalului din învăţământ, părinţii sunt nevoiţi să aloce încă o dată şi jumătate suma alocată de statul român acelui copil. Astfel, deşi în teorie învăţământul este gratuit, costurile generate de aspecte indirecte, precum achiziţia de rechizite, manuale sau uniforme sau achitarea fondului clasei, a taxelor de înscriere la concursuri şcolare şi la diverse evenimente şcolare, se pot dovedi, pentru părinţii din mediile defavorizate, o povară prea mare.



    În ultimii zece ani, apetitul românilor pentru vacanţe în străinătate a crescut, suma cheltuită pe sejururi în afara ţării ridicându-se la 1,5 miliarde de euro anul trecut, faţă de 468 mil. euro în 2003, arată datele prezentate recent de Banca Naţională a României. Gusturile românilor s-au rafinat odată cu diversificarea ofertelor agenţiilor de turism şi intrarea de noi companii aeriene pe piaţa locală. Pe lângă plajele din Grecia şi Turcia, ei le-au descoperit şi pe cele din Republica Dominicană, Maldive sau chiar Zanzibar. Cu toate acestea, în topul destinaţiilor externe în care îşi petrec cei mai mulţi români vacanţele rămân Bulgaria, Grecia, Turcia şi Austria. În vacanţa de vară, cu pachete cu zbor charter inclus, pleacă aproape 150.000 de români, care au bugete de peste 500 de euro de persoană. Potrivit BNR, în primele şase luni românii au cheltuit pe vacanţe în străinătate 702 milioane de euro, faţă de 690 de milioane de euro în aceeaşi perioadă a anului trecut.

  • Învăţământul românesc, între liceu şi bacalaureat

    Învăţământul românesc, între liceu şi bacalaureat

    Circa 145 de mii de absolvenţi de gimnaziu şi-au aflat următoarea etapa a drumului prin sistemul educaţional românesc, după ce ministerul de resort a încheiat prima etapă a repartizării computerizate.



    Datele furnizate de minister relevă că aproape 52% dintre aceştia au ales să îşi continue traseul în licee teoretice. În schimb, ceilalţi au ales filiera tehnologică a liceelor. Asta în condiţiile în care, în ultimii ani, învăţământul românesc a fost acuzat că scoate pe bandă rulantă ”teoreticieni” şi că aşa-numitele licee de meserii nu funcţionează în parametrii normali, aşa cum se întâmpla odinioară, în perioada comunistă.



    Topul primelor 10 licee cu cele mai mari medii de admitere este dominat, previzibil, de Bucureşti, care este reprezentat de cinci unităţi de învăţământ. Constanţa , cu două licee, Braşovul, Craiova şi Clujul, fiecare cu câte un liceu, se regăsesc, şi ele, în acest clasament.



    Elevii care au rămas pe dinafară, vreo 500, după evaluarea ministerului, au ocazia să se înscrie la a doua sesiune de repartizări. Înscrierile pentru aceasta vor avea loc în perioada 17 – 22 iulie, pentru ca, pe 25 iulie, să se deruleze procedura în sine.



    Pentru minister, vara este, fără îndoială, cea mai delicată perioadă a anului. Mai ales în condiţiile în care cele două sesiuni ale Bacalaureatului, devenit, în ultimii, piatra de încercare în materie de organizare, au loc în acest interval.



    La prima sesiune a Bacalaureatului din 2013, rezultatele mai bune, reflectate, ca atare, de rata de promovabilitate, circa 55%, faţă de 43% în prima sesiune din 2012, au contrastat puternic cu scandalurile din jurul său, mai intense ca niciodată. De altfel, destituirile, reţinerile şi îmbrâncelile parinţilor cu poliţiştii – urmări ale descinderilor procurorilor în licee şi ale implicării serviciilor secrete – vorbesc cu forţă despre cât de capricios a devenit pentru minister aşa-numitul examen al maturităţii.



    Pe de alta parte, ceea ce s-a întâmplat în această sesiune dovedeşte că drasticile măsuri de supraveghere nu-i descurajează, deopotrivă, pe elevi şi profesori să încerce fraudarea examenului. Altminteri, faptul că absolvenţii de licee au înţeles, pare-se, că Bacul nu mai este o formalitate, a trecut aproape neobservat. 55% este o rată acceptabilă de promovabilitate, în condiţiile în care slabele rezultate înregistrate la anterioarele sesiuni au lăsat impresia că sunt începutul unei tradiţii nedorite şi nedemne pentru o educaţie care se vrea, totuşi, la nivel european.