Asigurarea învățământului în limba română pentru comunitățile istorice și diaspora trebuie să fie prioritară pentru ambasadorii României și MAE, afirma senatorul Claudiu Târziu, președinte al Comisiei pentru pentru comunitățile de români din afara țării.
Tag: invatamant in limba romana
-
Jurnal românesc – 25.12.2017
Poliţia Română de Frontieră le reaminteşte cetăţenilor români care se întorc în ţară în următoarea perioadă de aplicaţia online care prezintă media timpilor de aşteptare, actualizaţi în timp real, la punctele rutiere de trecere a frontierei. Aceasta este disponibilă AICI. Aplicaţia prezintă o medie a timpilor de aşteptare în punctele rutiere de trecere a frontierei pentru anumite intervale de timp (calculată în funcţie de valorile de trafic înregistrate la un moment dat, circumstanţele locale şi tipul de control adoptat inclusiv de autorităţile vamale). Valorile afişate pot suferi modificări în funcţie de dinamica traficului şi situaţia operativă înregistrată în punctul de trecere şi nu exclud iniţierea (efectuarea) unor controale de frontieră amănunţite. Poliţia de Frontieră Română recomandă tranzitarea tuturor punctelor de frontieră existente la graniţă, astfel încât să se preîntâmpine apariţia suprasolicitărilor, din punct de vedere al tranzitului, doar a unora dintre acestea, din cauza unui număr mare de călători, într-un timp foarte scurt.
O delegaţie reprezentativă a mediului asociativ românesc din regiunea Cernăuţi s-a aflat săptămâna trecută la Bucureşti, unde a avut mai multe întâliri cu oficialităţi ale statului român. După întrevederea de la Parlamentul României cu deputatul PSD Ştefan Muşoiu, acesta a declarat că drama românilor din regiunea Cernăuţi, produsă de adoptarea noii Legi a Educaţiei din Ucraina, trebuie stopată prin acţiuni diplomatice şi vizite ce au drept scop găsirea unor soluţii pentru ca ei să poată vorbi şi studia neîngrădit în limba maternă. Drepturile minorităţilor sunt garantate conform Convenției europene a drepturilor omului, dar şi de art. 7 şi 22 din Constituția Ucrainei. Aceste demersuri trebuie intensificate până când Ucraina va înţelege că este necesar ca ucrainienii să trăiască în armonie cu românii şi celelalte minorităţi, pentru că unitatea în diversitate este benefică tuturor părţilor implicate, a mai spus Ştefan Muşoiu. El a reamintit că în prima parte a anului 2018, oficialităţi ale statului român vor efectua o vizită în Ucraina, să discute cu factorii decidenţi pentru remedierea acestei situaţii.
La 23 decembrie s-a stins din viaţă, la Iaşi, istoricul, folcloristul, publicistul şi scriitorul Dumitru Covalciuc, cu doar câteva zile înaintea împlinirii vârstei de 71 de ani, după ce a fost supus unei intervenţii chirurgicale complicate. El era numit de oamenii de cultură din regiunea Cernăuţi enciclopedia vie a Bucovinei”, având cunoştinţe vaste în domeniul istoriei, filologiei, folcloristicii, realizând studii despre istoria Bucovinei şi a românilor din această zonă. Dumitru Covalciuc s-a născut în 1947 în satul Oprişeni, raionul Hliboca şi a terminat Facultatea de limbi străine a Universităţii de Stat din Cernăuţi, specializarea limba franceză. S-a dedicat studierii istoriei Bucovinei şi valorificării tezaurului folcloric al ţinutului natal. A fost membru-fondator al Societăţii pentru cultură românească Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuţi, a editat ziarul Codrul Cosminului” şi revista Mioriţa”. A redactat 26 de volume ale revistei Ţara Fagilor”, o arhivă de nepreţuit a istoriei şi culturii române bucovinene. Dumitru Covalciuc a fost fondator şi preşedinte al Cercului cultural Arboroasa” din Cernăuţi. A contribuit la descoperirea mormântului fostului boier şi politician bucovinean Iancu Flondor de la Maidanul Storojineţului, la iniţierea organizării pelerinajelor la Stejarul lui Ştefan cel Mare din Codrii Cosminului, la instalarea primei Cruci-monument pe gropile comune de la Fântâna Albă unde au fost împuşcaţi mii de români, precum şi la documentarea şi editarea mărturiilor românilor deportaţi în Siberia şi Kazahstan.
-
Bucureştiul îi susţine pe românii din Ucraina
Măsuri de sprijinire directă a etnicilor români din Ucraina au
fost stabilite în şedinţa de miercuri a Guvernului de la Bucureşti, la
propunerea ministerului pentru Românii de Pretutindeni (MRP). Noile reglementări
consolidează cadrul legal prin care aceştia să beneficieze de sprijin
educaţional din partea României, deopotrivă prin alocarea de burse pentru cei
care studiază în sistemul de învăţământ de limba română din Ucraina, prin suplimentarea
burselor alocate în sistemul de învăţământ românesc şi prin organizarea, cu
sprijinul ministerului Educaţiei, de stagii de perfecţionare pentru profesorii
din şcolile de limba română din ţara vecină. Numărul beneficiarilor, cuantumul
burselor de studiu şi mecanismele de selecţie vor fi stabilite ulterior, prin
consultări între reprezentanţii MRP şi asociaţiile românilor din Ucraina, şi
aprobate prin hotărâre de Guvern.Potrivit unui comunicat al Executivului, în
scopul promovării şi protejării dreptului de a studia în limba maternă, MRP va
continua dialogul bilateral cu partea ucraineană şi cu etnicii români din
Ucraina, inclusiv prin intermediul unui mecanism de consultare din care vor
face parte autorităţile centrale, locale, asociaţiile româneşti din Ucraina,
elevi eminenţi şi profesori. Totodată, dialogul bilateral cu partea ucraineană
continuă, în speranţa că prin dialog şi eforturi coroborate, cele două state
vor reuşi să găsească soluţii pentru respectarea drepturilor la identitate
lingvistică a etnicilor români din acest stat, se mai arată în
comunicat.Acesta e doar cel mai recent demers al Bucureştiului în
încercarea de a atenua efectele noii legi ucrainene a educaţiei, ce limitează
drastic accesul la învăţământ în limba maternă pentru numeroasele minorităţi
etnice. Astfel, copiii din etniile minoritare vor putea studia în limba maternă
doar la grădiniţă şi şcoala primară, după care vor urma cursurile exclusiv în
ucraineană.Anterior, ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, şi omologii săi
ungar, bulgar şi grec au semnat o scrisoare comună, prin care-şi exprimau
îngrijorarea şi profundul regret faţă de adoptarea noii legi. Ministrul
educaţiei, Liviu Pop, a mers la Kiev, pentru a pleda împotriva acesteia.
Parlamentul de la Bucureşti a cerut, într-o declaraţie votată unanim, reexaminarea
actului normativ şi a avertizat că urmăreşte cu îngrijorare şi maximă
atenţie evoluţiile generate de prevederile sale. La rândul său, preşedintele
Klaus Iohannis a decis să-şi amâne, pentru o dată neprecizată, vizita
programată luna trecută la Kiev.Analiştii califică drept absolut legitimă
preocuparea Bucureştiului, fiindcă aproape jumătate de milion de etnici români
trăiesc în statul vecin, majoritatea pe teritoriile româneşti răsăritene
anexate în 1940, în urma unui ultimatum, de fosta Uniune Sovietică şi preluate
în 1991 de Ucraina, ca stat succesor. -
Reacţii româneşti la noua lege a educaţiei din Ucraina
Reacţiile româneşti la decizia preşedintelui ucrainean, Petro Poroşenko, au curs, marţi, după ce liderul de la Kiev a promulgat controversata lege de Educaţiei. Bucureştiul regretă că, în pofida tuturor apelurilor sale pe lângă partea ucraineană, preşedintele Poroşenko a semnat actul normativ care diminuează semnificativ predarea în limbile minorităţilor, deci implicit şi în română.
Ministerul de Externe a anunţat că va continua demersurile pe lângă autorităţile internaţionale pentru a semnala impactul negativ al legii. Vor continua, în egală măsură, acţiunile în plan bilateral, pentru ca românii din Ucraina să poată continua să înveţe în română. Ministrul de externe Teodor Meleşcanu, în exclusivitate pentru postul nostru de radio, a declarat: Ceea ce este important pentru noi este ca românii să aibă siguranţa că îşi pot continua studiile la un nivel cât mai înalt în limba maternă. Tocmai de aceea, am convenit să aibă loc o întâlnire între miniştrii Educaţiei din România şi Ucraina, astfel încât să se discute concret cu curricula, cu materiile pe masă, unde este nevoie să avem materii în limba ucraineană şi care sunt materiile, evident, importante pe care trebuie să le avem în limba română.
Între timp, Ministerele Educaţiei şi pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni de la Bucureşti pregătesc un act normativ prin care elevii etnici români din Ucraina să fie sprijiniţi să înveţe în limba maternă. Ministrul pentru Relaţia cu românii de pretutindeni, Andreea Păstârnac, a făcut precizări: Ministerul românilor de pretutindeni, împreună cu Ministerul Educaţiei, pregătim un act normativ care să ne permită să acordăm un pachet educaţional pentru elevii etnici români din Ucraina, astfel încât aceştia să poată opta în continuare, până la intrarea legii în vigoare, pentru învăţământul în limba română. De asemenea, vom încerca să discutăm cu partea ucraineană modalităţi prin care să obţinem un regim separat pentru etnicii români din Ucraina, astfel încât să menţinem formula actuală a învăţământului în limba română.
Demersuri face şi Parlamentul României, care a anunţat că o delegaţie formată din deputaţi şi senatori va face, în cel mai scurt timp posibil, o vizită la Kiev, pentru a iniţia un dialog politic cu autorităţile ucrainene competente în scopul soluţionării, conform standardelor europene, a situaţiei create de promulgarea legii Educaţiei în raport cu învăţământul în limba maternă a minorităţilor naţionale. Până atunci, un grup de parlamentari români s-au întâlnit, deja, la Bucureşti, cu ambasadorul ucrainean în România, Oleksandr Bankov, care a dat asigurări că nicio şcoală unde predarea este acum în limba minorităţilor nu se va închide, iar profesorii nu vor fi daţi afară. Diplomatul şi-a amintit, cu această ocazie, de sprijinul constant acordat de România pentru integrarea ţării sale în Uniunea Europeană.
-
Retrospectiva săptămânii 03.09 – 09.09.2017
Starea economiei României
La solicitarea principalului partid de opoziţie din România, PNL, premierul
social-democrat Mihai Tudose a prezentat în plenul Parlamentului starea economiei.
Primul ministru a subliniat că anul acesta s-a atins o creştere economică de
5,8%, cea mai mare din Europa, şi că investiţiile sunt mai mari faţă de anul
trecut. În sectorul privat au fost create mai multe locuri de muncă şi toate
măsurile adoptate în plan bugetar şi fiscal au ţinut cont de angajamentele
externe ale României – a mai spus Mihai Tudose, amintind, în acelaşi timp, că
salariile şi pensiile au crescut. Social-democraţii spun că actualul guvern
investeşte în dezvoltare, asumându-şi un program care oferă o imagine extrem de
realistă asupra reformelor care vor fi implementate în următorii ani.
Reprezentanţii opoziţiei au contestat, însă, modul în care guvernul gestionează
economia ţării. Ei susţin că situaţia economică reală nu ar fi cea prezentată
de PSD şi că, pentru încadrarea în deficitul bugetar asumat, executivul va
sacrifica o serie de măsuri din programul de guvernare.
Vizita comisarului european pentru Politică
Regională, Corina Creţu, la Bucureşti
Comisarul european pentru Politică Regională, Corina Creţu,a venit, în această săptămână, la Bucureşti, unde a atras
atenţia că trebuie accelerat ritmul de pregătire şi implementare a proiectelor.
Sunt însă şi semnale pozitive că gradul de absorbţie a fondurilor europene va
creşte, iar bani europeni au început să vină în România, a mai spus comisarul: Au fost acreditate toate
autorităţile de management şi contol a bugetului de 23 de milirde de euro care
a fost alocat României pentru perioada de programare 2014-2020. Peste vară,
Comisia a rambursat deja 95 de milioane pentru iniţiative, pentru intreprinderi
mici si mijlocii şi pentru asistenţă tehnică şi mai avem în analiză facturi,
adică cereri de plată de 350 de milioane de euro care urmează a fi plătite cât
mai curând posibil. România ar putea atrage, până la finele anului, un miliard de euro din fondurile de dezvoltare şi
de coeziune, a apreciat Corina Creţu.
Demisie în guvernul de la Bucureşti
Social-democratul Adrian Ţuţuianu a
demisionat, în această săptămână, din funcţia de ministru al Apărării, pe care
o deţinea în guvernul PSD-ALDE. Demisia i-a fost cerută de premierul Mihai
Tudose după ce Ministerul Apărării dăduse un comunicat, în care, răspunzând
unei solicitări a ziariştilor, se preciza că, pe 15 septembrie, angajaţii MApN
ar fi urmat să primească doar salariile, dar fără norma de hrană şi banii de
chirie şi fără a fi virate la bugetul de stat contribuţiile la asigurări şi
impozitul pe venit.. Situaţia ar fi urmat să fie reglementată până pe 25
septembrie, când ar fi fost achitate restanţele. Presa şi opoziţia de dreapta
au conchis imediat că nu mai sunt bani pentru salariile militarilor. Premierul
i-a reproşat lui Adrian Ţuţuianu comunicarea defectuoasă:
Vorbim despre un element important de siguranţă naţională, vorbim despre
armata României, membră NATO. Cum să ieşi pe piaţă cu un asemenea mesaj?
Mihai Tudose a dat asigurări că la buget sunt suficienţi bani pentru ministerul
Apărării, căruia, de altfel, i-au fost alocate două procente din PIB. Analiştii
economici se tem, însă, că neînţelegerea de la MapN ar putea fi un simptom al
penuriei reale de fonduri, în pofida unei creşteri economice record.
Reacţii la noua lege a învăţământului din Ucraina
Ministerul roman
al Afacerilor Externe a luat notă cu îngrijorare de forma noii Legi a
Învățământului adoptată pe 5 septembrie de către Rada Supremă a Ucrainei,
considerând că aceasta pune în pericol învăţământul în limbile minorităților
naționale. Şi Ministerul pentru Românii de Pretutindeni urmăreşte cu
îngrijorare evoluţia modificărilor legislative, prin care se prevede
introducerea treptată a noului sistem educaţional şi înlocuirea limbii materne
de predare cu cea ucraineană, în licee şi facultăţi. În acest context,
ministrul de resort Andreea Păstîrnac a reiterat importanţa învăţământului în
limba maternă, ca element identitar esenţial în rândul comunităţii româneşti
din Ucraina – una dintre cele mai importante din punct de vedere cultural şi istoric. Subiectul va
fi prioritar pe agenda secretarului de stat Victor Micula, care se va deplasa
la Kiev, săptămâna viitoare, pentru a discuta despre minoritatea română din
Ucraina.
Festivalul Enescu
Până pe 24 septembrie, la Bucureşti şi în
alte şapte oraşe mari din ţară, peste trei mii dintre cei mai apreciaţi
muzicieni români şi străini susţin mai bine de 80 de concerte în cadrul
celebrului Festival Internaţional George Enescu. La ediţia din acest an, preşedinte onorific este celebrul dirijor Zubin
Mehta, iar director artistic un alt dirijor, Vladimir Jurowski. Opera Oedip a compozitorului român a deschis Festivalul, în
programul căruia au fost programate pentru această săptămână concerte susţinute
de Orchestra Naţională Rusă, Orchestra Filarmonicii Cehe, Orchestra Română de
Tineret, Pittsburgh Simphony Orchestra şi Orchestra de Cameră din Lausanne. Societatea
Română de Radiodifuziune este singura instituţie media din România care
transmite în direct concertele din cadrul Festivalului Enescu – organizat pentru prima dată în 1958, întrerupt în 1971 de
regimul comunist şi reluat după căderea acestuia, în 1989. De atunci se
desfăşoară din doi în doi ani. -
MRP susține necesitatea reexaminării Legii Învățământului din Ucraina/Declaraţie de presă N. Nicolai
UPDATE: DECLARAȚIE DE PRESĂ a Noricăi Nicolai, Membră a Parlamentului European, Vicepreședintă, Grupul ALDE, cu privire la Legea 3419-D, adoptată de Rada ucraineană, care prevede că sistemul de educație din această țară se va desfășura doar în limba de stat, ceea ce va duce la desființarea inevitabilă a tuturor școlilor cu predare în limbile minorităților naționale.
Doresc să îmi exprim totala dezaprobare și indignare cu privire la Legea 3419-D, adoptată de Rada ucraineană, care prevede că sistemul de educație din această țară se va desfășura doar în limba de stat, ceea ce va duce la desființarea inevitabilă a tuturor școlilor cu predare în limbile minorităților naționale. Ucraina este o țară pe care cursul istoriei a îmbogățit-o cu un număr mare de minorități naționale, cea rusă, belarusă, românească, moldovenească, tătară, bulgară, poloneză, evreiască sau maghiară, iar diversitatea sa culturală nu poate fi omogenizată prin legi de tip pur populist, rupte de realitate.
Contextul politic internațional extrem de dificil, dar și angajamentele Ucrainei în relația sa cu Uniunea Europeană ar trebui să îl determine pe președintele Petro Peroșenko să reanalizeze oportunitatea unei astfel de legi, înainte de a o promulga. Normele europene, dar și cele internaționale obligă fiecare stat să aibă o conduită corectă față de minoritățile naționale, să le ofere dreptul de a-și conserva cultura și tradițiile, iar folosirea limbilor naționale în școli face parte din aceste prevederi.
Atrag atenția, pe această cale, că, în cazul în care Ucraina va persista în a aplica o astfel de legislație contrară drepturilor minorităților naționale, voi lua atitudine și voi propune o rezoluție pe această temă, în cadrul Adunării Parlamentare a Euronest, care se va desfășura la sfârșitul lunii octombrie la Kiev.
————-
Urmare votării Legii Învățământului de către Rada Supremă a Ucrainei, ministrul pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstîrnac, a avut astăzi, 8 septembrie a.c., o întrevedere cu Ambasadorul Ucrainei la București, Oleksandr Bankov, la care au participat și reprezentanți din partea Ministerului Afacerilor Externe.
Ministrul român și-a exprimat nemulțumirea față de noul text legislativ adoptat de forul parlamentar ucrainean, subliniind că, în versiunea finală, acesta aduce atingere dreptului comunității etnice române din Ucraina de a învăța în limba maternă.
Adoptarea acestui act legislativ contravine angajamentului exprimat anterior de autoritățile de la Kiev privind posibilitățile de a sprijini învățământul în limba maternă pentru etnicii români și de extindere a cooperării bilaterale în domeniul educațional.
Ministrul român a subliniat deficiențele privind procedurile de adoptare a noii legi, susținând necesitatea efectuării tuturor procedurilor interne pentru a reexamina formula legislativă și a lua în considerare apelul comunității românești din Ucraina, susținut de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni.
Totodată, a prezentat date privind situația concretă a învățământului în limba română din Ucraina, insistând că, după adoptarea noului cadru legislativ, se va restrânge și mai mult accesul etnicilor români la educație în limba maternă.
Susținerea dreptului la păstrarea identității lingvistice a tuturor românilor din Ucraina, precum și sprijinirea asociațiilor românești și a mass-media de limba română sunt o prioritate a ministerului, asumată atât prin Programul de Guvernare, cât și prin Strategia națională pentru românii de pretutindeni 2017-2020.
Comunicat MRP