Radio România Internațional

Tag: invatamant online

  • Discuții privind învățământul online

    Discuții privind învățământul online

    Pandemia de Covid a făcut ca învățămantul din Romania
    să se desfășoară inclusiv online. Cursurile cu prezență fizică sunt suspendate în
    unele școli, care nu se mai închid în funcţie de rata de
    incidenţă din localitate, ci de numărul de cazuri din fiecare unitate de
    învăţământ. Autoritățile au introdus teste rapide antigen noninvazive efectuate
    din probe de salivă pentru şcolari şi preşcolari, personal didactic, didactic
    auxiliar şi nedidactic, după ce a fost aprobată folosirea acesora în scopul
    monitorizării permanente şi eficiente a riscului epidemiologic. Premierul liberal demis Florin Cîţu a explicat
    că elevii ai căror părinţi nu sunt de acord să fie testaţi în a opta zi de
    carantină instituită din cauza unui caz de COVID-19 în clasă, vor continua să
    înveţe în sistem online. Unii elevi şi părinţi
    solicită desfăşurarea orelor de acasă, în localităţile în care incidenţa
    cazurilor depăşeşte pragul de 6 la mia de locuitori.

    Consiliul Elevilor a atras
    atenţia că, în mai puțin de o lună de la începutul noului
    an școlar, peste 13.000 de elevi şi aproximativ 4000 de profesori din România s-au
    infectat. Lipsa testării periodice din şcoli, neglijenţa faţă de măsurile
    suplimentare de protecţie pentru elevii cu boli cronice asociate şi pragurile
    mult prea ridicate la care se închid unităţile de învăţământ vor duce, în
    continuare, la vieţi puse în pericol – au mai spus reprezentanţii elevilor. În
    plus, aceştia
    susțin că menținerea școlilor deschise presupune, pentru mulți dintre ei,
    folosirea mijloacelor de transport în comun și interacționarea cu un număr mare
    de persoane din comunitate, ceea ce favorizează răspândirea virusului.
    Totodată, părinții apreciază că acum pericolul este prea mare
    și dau vina pe incompetența autorităților.

    Situația nu este prea bună nici în învățămantul
    universitar. Rectorii vor ca certificatul verde
    – care atestă că ești vaccinat, ai trecut
    prin boală     sau ai un rezultat negativ la un test PCR pentru
    infecția cu virusul SARS-CoV-2 – să devină obligatoriu în universităţi.
    Consiliul Naţional al Rectorilor cere modificarea cadrul legislativ astfel
    încât accesul în universităţi şi în campusuri să se facă pe baza dovezii de
    vaccinare anti-COVID, cu excepţia persoanelor care au contraindicaţii medicale
    la vaccinare. Ministrul interimar Sorin Cîmpeanu a explicat că, acum, Guvernul
    nu poate iniţia un proiect de lege ci, doar Parlamentul o poate face. El a spus
    că s-a discutat la nivelul Consiliului Rectorilor despre posibilitatea
    transmiterii unei scrisori către toate partidele parlamentare pentru ca acestea
    să precizeze dacă susţin sau nu un astfel de proiect de lege. Sorin Cîmpeanu a
    adăugat că, în cazul obligativităţii certificatului verde în universităţi ar fi
    vorba atât despre studenţi, cât şi despre angajaţi. Reprezentanţii studenţilor
    nu sunt însă de acord cu ideea condiţionării participării lor la activităţile
    didactice de vaccinare. În universitățile din România, rata de vaccinare este de 50-55%, sub
    media europeană, singura cu peste 90% fiind Universitatea de
    Medicină din Târgu Mureș


  • Investiţii pentru învăţământ online în municipiul Bacău

    Investiţii pentru învăţământ online în municipiul Bacău

    Restricțiile pentru combaterea răspândirii SARS-CoV-2și
    a îmbolnăvirilor au generat un val de
    efecte, de la cele legate în primul de sănătate și răspunul dat de autorități
    la cele ce privesc învățământul.



    În domeniul educației, copiii de diferite
    vârste, învățători, profesori au fost puși în postura de a se întâni, nu în sălile de clasă, ci
    online. Dincolo de provocarea în sine și de marele minus al lipsei
    socializării, modalitățile de a ține orele au ridicat problema dotărilor a
    infrastructurii care să sprijine demersurile: conexiune de internet,
    calcultoare, tablete, camere video, toate acestea au căptătat importanță pentru
    bună desfășurare a orelor.


    În acest sens administrațiile publice locale
    au elaborat proiecte pentru a obține finanțare europeană, tocmai în ideea de a
    dota școlile, de a-i ajuta pe elevi și
    cadrele didactice cu cele necesare. Un astfel de exemplu este în municipiul
    Bacău, primăria orașului având un proiect de peste 4 milioane de euro. Ce
    urmează să se întâmple cu banii, explică edilul Lucian Daniel Stanciu Viziteu:




    Este un proiect câștigat cu o finanțare de peste 4,5 milioane de euro. Investiția
    constă în dotarea tuturor claselor care nu aveau echipamente pentru predare
    electronică, în peste 730 de clase, cu un calculator pentru profesor, o tablă
    interactivă, videoproiector și alte lucruri necesare pentru predare online.
    Aceasta este o parte. A doua parte este conectarea la internet în clasele care nu
    aveau toate materialele, aparatele necesare pentru conectare la internet. Al treilea
    pilon însemnaă peste 4000 de tablete pentru elevii din Bacău care nu au
    beneficiat de astfel de tablete prin alte programe naționale. Beneficiari sunt
    elevi din petes 700 de clase din școli, însemnând o medie de 23, vorbim de
    peste 14 mii de beneficiari direcți, plus alți 4000 care vor beneficia de
    tablete.




    Ați oferit dumnevoastră coordonatele
    proeictului. În ce stadiu este acesta, ce urmează în continuare?




    Este în fază de contract de finanțare.
    Așteptăm să-l semnăm la auoritatea de
    management. Semnăm contractul și demarăm achiziția. Sper ca până la finalul
    anului să fie finalizat.






    De adăugat că finanțarea pentru proiectul de
    la Bacău provine din Programul Operaţional Competitivitate, Axa prioritară 2 -
    Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor pentru o economie digitală competitivă.


  • Soluții românești pentru digitalizarea educației

    Soluții românești pentru digitalizarea educației

    Dintre provocările suscitate de restricțiile
    cauzate de pandemia actuală, una dintre cele mai complexe este cea care privește
    învățământul. În prezent, în multe școli, licee și universități din România,
    educația se desfășoară doar pe internet, inclusiv în București, capitala având
    o rată de infectare de 3,91 de cazuri la mia de locuitori, ceea ce înseamnă că
    unitățile de învățământ preuniversitar sunt închise. Însă școala online nu e
    simplă, mai ales în numeroase zone rurale sau defavorizate, unde mulți elevi și
    profesori n-au acces la aparatura digitală elementară și unde conexiunea la
    internet se realizează cu dificultate.

    De asemenea, întrebări de tipul ce,
    cum, cât predăm, dar și cum testăm și evaluăm se rostesc tot mai des în
    contextul adaptării învățământului la condițiile actuale. Deja unii
    antreprenori specializați în educație propun soluții digitale și nu numai
    pentru ca adaptarea aceasta să decurgă tot mai bine. Însă totul ar trebui să
    pornească odată cu răspunsul la întrebarea ce anume adaptăm, consideră Dragoș
    Iliescu, profesor universitar și expert în psihopedagogie.

    Aș putea spune că
    nimeni nu știe exact ce ar trebui să adapteze. În mod cert nu poți să adaptezi
    conținuturi, în sensul că nu poți să ștergi sau să adaugi conținut. Și mi-e
    teamă că asta e tendința pe care o văd la o parte din decidenții sistemului: E
    un an dificil. Ce-ar fi să mai ștergem din programă?. Dar a șterge din
    programă nu e o opțiune, nu e o soluție ca în perioada asta să mai ștergi sau
    să mai adaugi conținuturi în programă. Dar dacă nu e recomandabil să adaptezi
    din conținutul programei, poți să adaptezi conținuturile cursurilor. Aproape că
    nu există lucru care să nu poată fi predată și într-o modalitate digitalizată,
    la distanță, mediată de tehnologie.

    Pentru aproape orice lecție din orice
    disciplină îți poți imagina o modalitate nouă, diferită sau năstrușnică de
    predare. Și dacă poți să-l predai, cu siguranță poți să-l și testezi tot prin
    medierea tehnologiei. Dar una dintre problemele noastre este fie că nu există
    suficientă flexibilitate din partea tuturor jucătorilor, nu doar a
    profesorilor, pentru a face acest salt și a adapta conținuturile la predarea
    online, fie nu există suficiente resurse. O parte din aceste adaptări sunt
    destul de dificil de făcut sau rezonabil de difici dincolo de competențele
    profesorilor.



    Deși, la
    prima vedere, evaluarea online pare mai simplu de făcut decât predarea, nici
    aici lucrurile nu sunt tocmai simple, continuă Dragoș Iliescu:

    Nici aici lucrurile nu stau chiar atât de simplu, fiindcă fugind înspre
    digital se rezolvă anumite probleme, dar apar altele. De pildă, se rezolvă o
    problemă de scalare: creezi un test și teoretic, acel test poate fi dat de
    orice copil, din orice colț al țării. Dar apar alte probleme cum ar fi cele de
    securitate. Cât de mult mai poți folosi un test pe care orice copil îl poate
    copia printr-un print screen ca să-l distribuie apoi printre colegii lui. Dar
    și aici există tehnologii și abordări care rezolvă problema asta, căci nu ne
    confruntăm noi acum pentru prima oară cu această problemă. În alte țări, s-au
    găsit soluții mai demult.

    Dar ca să rezolvi problema asta e nevoie de resurse
    mai multe și de investiții mai mari. Nu mai este doar la îndemâna profesorilor
    să facă asta, ci este la îndemâna unui sistem mai amplu. Dar varianta că ăsta
    e un an greu, mai bine reducem cât putem și nu mai dăm teze e o năstrușnicie.
    De vreme ce până acum dădeai teze și ele erau o parte din feedbackul formativ
    pe care-l dădeai copiilor, nu e în regulă să le elimini acum. Soluția nu e să
    ștergi ceva de care ai nevoie, ci să găsești variante ca, în aceste condiții
    bizare și nenorocite, să poți să-ți desfășori acea activitate mai departe.



    Un
    exemplu că evaluarea poate merge înainte este și platforma de testare BRIO.RO,
    inițiată chiar de Dragoș Iliescu, o platformă unde testele sunt gândite în așa
    fel încât să îmbine evaluarea cu învățarea pentru ca, la final, pe lângă
    punctaj, copilul să aibă și o evaluare mai detaliată a nivelului său de
    compentență într-un domeniu. Dragoș Iliescu.

    În timpul testării tu
    de fapt înveți. Poate că nimic altceva nu te face să înveți mai profund.
    Testarea în sine e o activitate de învățare: structurează în mod superior
    informația, încurajeaza meta-cogniția, e cel mai bun lucru pe care-l poți face
    pentru a sedimenta informațiile și a le lega de altele în diverse activități
    practice. În plus, îți oferă un feedback al procesului de învățare: îți arată
    ce știi și ce nu știi, îți arată unde trebuie să insiști și unde ai lacune.
    Deci testarea îți ghidează învățarea, o monitorizează și prin ea îți planifici
    noi activități de învățare.


    Stabilit
    de mai mulți ani în Marea Britanie, Paul Balogh a dezvoltat diverse resurse
    digitale de educație de la manuale electronice până la platforme digitale de
    predare cum ar fi Hypersay. Colaboratorii săi sunt atât prestigioase instituții
    universitare și academice din Regatul Unit, cât și profesori din România. Cum a
    interacționat cu cei din urmă, ne spune chiar Paul Balogh:

    România a reacționat,
    nu tocmai minunat, la nivelul ministerului de resort, ajutând profesorii foarte
    puțin spre deloc. Dar la nivel individual o grămadă de profesori s-au descurcat
    foarte bine, rezolvând probleme prin mijloace proprii. S-au educat și au
    învățat singuri să folosească platformele online pentru conferințe și învățare.
    Mie mi se pare minunat cum s-au descurcat acești oameni și mă mir că nu se
    discută mai mult în spațiul public pe această temă. Pe de altă parte, în alte
    țări, ministerele au acționat mai coerent împreună cu școlile. Au gândit mai
    timp diverse soluții și le-au aplicat. Suportul din partea ministerului face
    diferența.



    Prin
    urmare, profesorii, fiecare în plan individual, au dat dovadă de mai multă
    adaptabilitate decât multe instituții publice, consideră Paul Balogh care
    conchide:

    În continuare, în România, avem mai degrabă
    relații individuale cu profesorii. Sunt profesori din diverse școli – private
    și publice – care vor să folosească platforma noastră, dar susținerea lor,
    bugetară mai ales, din partea școlilor aproape că nu există pentru asemenea
    softuri. De multe ori, profesorii se trezesc puși în situația de a da bani din
    buzunarul lor pentru așa ceva, iar asta nu e o situație normală. Iar la nivel
    instituțional n-avem în România nicio colaborare de tipul acesta, nici nu
    ministerul, nici nu universități, nici cu școli. Dar avem o serie de profesori
    entuziasmați care folosesc zilnic platforma noastră pentru a preda mai bine
    online.



    În plus, pandemia și restricțiile ei impuse
    învățământului clasic pot fi o șansă oferită profesorilor pentru a fi liberi și
    creativi în procesul de predare și de îmbinare a conținutului materiilor lor cu
    tehnologia digitală.

  • Noi măsuri de protecţie sanitară

    Noi măsuri de protecţie sanitară

    Autoritățile române iau noi măsuri antiepidemice, în condițiile în
    care numărul infectărilor cu coronavirus rămâne ridicat, iar sistemul sanitar
    face față din ce în ce mai greu situației. Astfel, purtarea măştii de protecţie
    şi în spaţiile deschise va fi obligatorie în toate localițăţile din judeţele
    unde rata de incidenţă cumulată la 14 zile depăşeşte 1,5 cazuri la mia de locuitori.
    Hotărârea a fost luată luni seară de Comitetul Naţional pentru Situaţii de
    Urgenţă. Până acum, masca era obligatorie şi în aer liber acolo unde incidenţa
    depăşea trei cazuri la mia de locuitori, însă autorităţile scad pragul în
    încercarea de a limita numărul de infectări.


    Tot luni, premierul Ludovic Orban
    a subliniat că în localităţile cu nivel ridicat de răspândire a virusului se
    poate dispune limitarea deplasărilor pe timpul nopţii. El s-a referit și la
    petrecerile de Revelionul care se apropie, amintind că acolo unde rata de
    răspândire este de peste 3 la mie nu sunt permise activităţile în cadrul
    restaurantelor. Întrebat de petreceri private, el a răspuns că, dacă se menţine
    actualul nivel al infectărilor, e posibil ca acestea să nu fie permise.


    Despre
    magazinele de tip mall, Orban a spus că nu reprezintă un pericol și nu se ia în
    calcul închiderea lor. Cel mai important e să ne mobilizăm în această
    perioadă. Dacă oamenii respectă regulile de protecţie sanitară vom putea reveni
    cât mai repede la un nivel de normalitate,     a conchis șeful guvernului. În
    ceea ce privește învățământul, peste jumătate din şcolile şi grădiniţele din
    România se află în scenariile roşu şi galben – care impun studiul online sau
    hibrid. Aproximativ un milion de elevi români, adică peste 30%, fac şcoala
    exclusiv online.


    Ministrul de resort Monica Anisie a făcut apel la inspectorii
    şcolari să intensifice monitorizarea cursurilor pe internet, în condiţiile în
    care tot mai mulţi elevi şi părinţi reclamă că activităţile didactice nu se
    desfăşoară. Toate concursurile şi olimpiadele școlare pentru acest an au fost
    suspendate. În Bucureşți, unităţile de învăţământ vor funcţiona în continuare
    în sistem online până la dată de 16 noiembrie. În plan sanitar, s-a anunțat că
    Spitalul Clinic Militar de Urgenţă din Cluj-Napoca (nord-vest) devine unitate
    medicală de suport COVID. Unitatea are 30 de paturi pentru pacienţii infectaţi,
    din care 25 destinate cazurilor moderate şi severe şi cinci pentru cazuri
    critice la terapie intensivă.


    Pe de altă parte, Comitetul Naţional pentru
    Situaţii de Urgenţă a actualizat lista ţărilor, zonelor și teritoriilor cu risc
    epidemiologic ridicat, pentru care, la sosirea în România, se impune carantina
    la domiciliu pentru o perioadă de 14 zile. Acestea sunt: Andorra, Belgia,
    Cehia, Luxemburg, Slovenia, Armenia, Elveţia, Liechtenstein, Franţa, Olanda,
    Croaţia, Georgia, Guam, Slovacia, Polonia, Spania, Bosnia şi Herţegovina,
    Austria, Muntenegru, San Marino, Italia, Marea Britanie, Portugalia, Macedonia
    de Nord, Argentina, Gibraltar, Malta, Iordania, Ungaria, Bulgaria și Polinezia
    Franceză.

  • Profesorii și invățământul online

    Profesorii și invățământul online

    În România, pe fondul pandemiei de COVID-19, școala online a venit la pachet cu mai multe probleme. În unele cazuri nu au fost achiziționate echipamentele necesare pentru desfășurarea orelor online, iar în altele încă se lucrează la infrastructura pentru predarea online. Există și cadre didactice care refuză să intre pe internet nu doar din lipsă de dispozitive sau internet, așa cum se întâmplă de cele mai multe ori în mediul rural. Ei spun că nu vor să utilizeze platformele pe care le-ar fi colectate date cu caracter personal, iar cei care deja predau online au numeroase probleme tehnice.



    Profesorii din România trebuie să înveţe să predea online, a insistat din nou premierul Ludovic Orban, în condiţiile în care există şi cadre didactice care nu vor să îşi susţină în acest fel cursurile: Noi am făcut toată vara cursuri de îmbunătăţire a competenţelor digitale ale cadrelor didactice. Continuăm constant realizarea acestor cursuri, şi profesorii trebuie să se obişnuiască cu acest mod de predare. Este greu de anticipat cât va dura pandemia, când se va descoperi vaccin. Este clar că învăţământul se va desfăşura în una dintre cele trei situaţii: cu copii în clasă, în sistem mixt hibrid şi în sistem online, în cazul în care o şcoală se află cum s-ar zice, în scenariul roşu”.



    Din cauza pandemiei, Legea Educaţiei a fost modificată şi prevede că învăţământul preşcolar, şcolar, preuniversitar şi universitar se poate desfăşura online pe perioada stării de urgenţă sau de asediu. Cum legislaţia nu include şi cursurile online pe timpul stării de alertă, în care România este de la jumătatea lunii mai, şeful Executivului nu a exclus, zilele trecute, o nouă modificare a Legii Educaţiei. Recent, Ludovic Orban declara că, suplimentar, în sprijinul procesului de învăţare, vor exista şi “lecţii pe televiziunea naţională, aşa cum a fost parteneriatul care a funcţionat şi pe perioada stării de urgenţă, şi, ulterior, până la închiderea anului şcolar”.



    De la începutul noului an școlar, pe 14 septembrie, zeci de unități de învățământ au ieșit din scenariul verde, cel în care toți copiii se aflau la școală, și au trecut în cel galben, ce presupune și cursuri online și prezență la școală, sau chiar roșu, cu predare exclusiv online. Dacă privim cifrele oficiale, în prezent, peste 300 de școli din România ar trebui să facă cursuri exclusiv online, iar peste 4400 și online și la școală. Restul de circa 12.500 de unități de învățământ își așteaptă toți elevii fizic la școală, cu respectarea și aplicarea tuturor normelor de protecție sanitară.



    La nici două săptămâni de la începerea noului an școlar, din cauza alegerilor locale care vor avea loc pe 27 septembrie, aproape tot învățământul din România va funcționa din nou, pentru trei zile, exclusiv online, având în vedere că majoritatea celor aproape 19.000 de secții de votare sunt organizate în unități de învățământ.

  • Ce cred părinții despre educația în sistem online?

    Ce cred părinții despre educația în sistem online?

    Criza generată de pandemia cu COVID-19 a produs schimbări
    la nivelul practicilor din educație. Nemaiputând intra în sălile de curs,
    elevii și profesorii, deopotrivă, și-au adaptat programul la noua stare de
    fapt. Computerul personal, tableta ori telefonul mobil al fiecăruia au luat
    locul sălii de curs, devenind spațiu de întâlnire cu scop didactic.


    Nu doar elevii s-au văzut nevoiți să se adapteze brusc
    noului program școlar și schimbărilor inerente în procesul de predare, cât și
    părinții acestora. Interacțiunea prin intermediul ecranului cu colegii de clasă
    și cu profesorul de la fiecare obiect de studiu a adus, practic, școala acasă.
    Cu toate acestea, presiunea resimțită a fost, în toată această perioadă, extrem
    de mare pentru mulți dintre părinții ai căror copii au studiat în fața
    computerului.


    Conferința de presă online organizată de către SuperTeach
    a prezentat atât rezultatele celui mai recent sondaj din România în ceea ce
    privește percepția părinților asupra desfășurării școlii online, cât și
    provocările întâmpinate în contextul declarării stării de urgență. Felix Tătaru, cofondator SuperTeach: În baza în ceea ce am descoperit de la profesori, am început să facem
    webinarii și conferințe și să ne adaptăm toată tematica și invitații pe nevoile
    lor. Dar orice lucru – și este foarte important, mai ales în sistemul de
    educație – are nevoie de feedback. Profesorii au nevoie de feedback din partea
    părinților și din partea copiilor. Așa că am făcut un al doilea studiu,
    împreună cu Open-I Research, cu Adina Nica. Părinții au răspuns la întrebări,
    după care am invitat și doi experți, care să vorbească din perspective
    diferite, atât din perspectiva managementului educațional, cât și din
    perspectiva asociației părinților, despre aceste lucruri pe care noi le-am
    găsit la părinți.


    Prin sondajul
    realizat, Adina Nica,
    consultant și cercetător Open-I, a analizat impactul la nivel psihologic și ce
    a însemnat, din punctul de vedere al interacțiunii sociale, școala de acasă: În primul rând, aș menționa atitudinea pozitivă a părinților cu privire
    la educația online. A fost o presiune mare asupra lor și ne așteptăm să fie o
    presiune mare și în momentul revenirii la școală. Aș puncta și starea în care
    sunt părinții. Ei au fost foarte îngrijorați de întreruperea educației, mai
    ales că trebuie să avem în vedere că atunci când s-a intrat în izolare a fost o
    pauză mare de comunicare din partea profesorilor. Din perspectiva copiilor, ce
    este interesant este că, pentru ei, lipsa școlii a însemnat lipsa vieții
    sociale.


    În toată perioada
    izolării, părinții din România s-au confruntat nu doar cu adaptarea la noul
    stil de viață cotidiană sau cu dificultățile întâmpinate la locul de muncă, ci
    și cu sprijinul acordat copiilor în timpul predării online. De cele mai multe
    ori, telemunca părinților și orele de curs de pe platformele web audio-video a
    trebuit să fie desfășurate în paralel. Adina Nica: Părinții au fost un
    segment foarte afectat de toate schimbările acestea, pentru că nu a fost vorba
    doar de a schimba job-ul, de a munci de acasă sau chiar de pierderea job-ului,
    ci și de a se fi trezit, dintr-odată, cu copiii acasă și cu mult mai multe
    activități de făcut. De la gătit mâncarea și timpul petrecut cu copiii, la
    ajutorul la învățare și ajutorul în adaptarea la tehnologie. A fost o schimbare
    majoră și, corelat cu tot contextul, presiunea pe părinți a fost foarte mare.


    Sondajul
    SuperTeach a analizat și impactul psihologic asupra părinților, temerile
    acestora fiind, deseori, în directă legătură cu sentimentul de nesiguranță
    socială. Avem foarte multe temeri din partea
    părinților. Tema majoră este cea legată de sănătate, de sănătatea proprie, a
    copiilor, a părinților, dar avem și temeri cu privire la sistemul de educație.
    Dacă copiii vor mai putea să își recupereze materia, iar această îngrijorare
    este mai ales la clasele terminale, la clasa a 8-a și la clasa a 12-a. Toate
    aceste temeri se suprapun peste insecuritatea financiară.


    De asemenea, îngrijorarea
    cu privire la atitudinea corectă față de propriii copii a reprezentat una
    dintre necunoscutele ecuației parentale din această perioadă. Sunt prea
    permisiv sau prea dur cu copilul meu? a fost întrebarea care a încolțit în
    mințile celor mai mulți. Revine cu detalii Adina Nica. Când au fost
    întrebați de dificultățile majore din această perioadă, prima care a fost
    menționată a fost echilibrul între autoritate și flexibilitate. Profesorii au
    dispărut brusc, nu au știut cum să reacționeze, iar prima reacție a fost să nu
    mai apară. Părinții s-au trezit cu copiii acasă, nu au știut ce să mai facă cu
    ei. Atunci, principala grijă era cât să fie de flexibili cu copiii, cât de mult
    să îl lase să se bucure de această minivacanță impusă și cât de autoritar să
    fie.


    Cu toate acestea,
    unii dintre părinții intervievați au ales să vadă partea plină a paharului.
    Adaptarea la schimbare li se pare una dintre abilitățile exersate de către
    copiii lor și chiar de către ei înșiși în urma perioadei de izolare impusă. Adina
    Nica: I-am întrebat și despre ce consideră că este pozitiv în această
    perioadă. Este interesant că primul lucru menționat a fost că este o ocazie
    pentru copii să învețe să se adapteze la schimbare. Iarăși, o ocazie în plus de
    a relaționa și de a face mai multe activități în familie. Și, pe locul al
    treilea, experimentarea platformelor digitale. Practic, principala schimbare la
    copii a fost legată de trecerea de la offline la online.


    Inițiat de Fundația
    Romanian Business Leaders, Grupul EDUCATIVA și Institutul Dezvoltării
    Personale, SuperTeach este proiectul care promovează centrarea pe nevoile
    elevilor și formarea cadrelor didactice după principiile mentalității deschise.