S-a lansat platforma digitală Meserii.ro – harta interactivă a învățământului profesional și tehnic din România, care pune față în față, pentru prima dată, calificările elevilor din învățământul dual și companiile cu obiect de activitate legat de aceste calificări.
Premierul Mihai Tudose, la Bruxelles
Proaspătul premier român,
social-democratul Mihai Tudose, a făcut, săptămâna aceasta, prima sa deplasare
externă la Bruxelles. El a dat asigurări că România rămâne un partener serios
care îşi va respecta strict angajamentele asumate. În întâlnirile cu
preşedinţii Consiliului şi Comisiei Europene, Donald Tusk, respectiv Jean-Claude
Junker, cu şeful Parlamentului European, Antonio Tajani, şi cu responsabilul
pentru Politică Regională din Executivul comunitar, Corina Creţu, au fost
discutate numeroase subiecte – de la evoluţiile economice şi intrarea în
Spaţiul Schengen, până la parcursul justiţiei şi absorbţia fondurilor europene.
Pe această din urmă temă, premierul român îşi doreşte o cooperare mai strânsă
între miniştrii săi şi oficialii europeni. Mihai Tudose: Cel puţin o dată pe lună, toţi miniştrii implicaţi în proiecte europene
vor veni la Bruxelles, vor vorbi cu comisarii, vom avea contacte regulate la
nivel de Consiliu şi Comisie, pentru ca ceea ce facem noi, România, să nu mai
ajungă la Bruxelles distorsionat, să nu mai existe deosebiri majore între
realitate şi percepţie. În plan economic, premierul Tudose a declarat că
România nu va depaşi limita de 3% din PIB a deficitului bugetar şi că Guvernul
nu va introduce controversatul impozit pe cifra de afaceri.
SABER GUARDIAN 17
Până la finele săptămânii viitoare, militari
români participă la exerciţiul multinaţional SABER GUARDIAN 2017, care se desfăşoară
simultan pe teritoriul a trei state aliate – România, Bulgaria şi Ungaria. Iau
parte circa 25 de mii de cadre militare şi 2.000 de mijloace tehnice din peste
20 de state. Sunt simulate deplasări rapide de tehnică de luptă, de tancuri şi
blindate, susţinute de forţe aeriene. Sunt, totodată, efectuate antrenamente de
trageri de luptă, forţări de cursuri de apă, evacuare medicală şi tratament al
răniţilor. Joi, preşedintele Klaus Iohannis a fost la Mihail Kogălniceanu, în sud-estul
României, unde se desfăşoară una din etapele exerciţiului SABER GUARDIAN 2017. Cu
acest prilej, şeful statului a menţionat că România a lansat o solicitare
principială către Statele Unite în legătură cu achiziţia unor sisteme de
rachete Patriot. Klaus Iohannis: Noi am
lansat o solicitare principială către partea americană şi probabil aţi aflat că
s-a publicat pe site-ul Departamentului această notă, care urmează să fie
aprobată, după care, sigur, vor începe negocierile şi, când vom avea un
rezultat clar, îl vom da publicităţii. Sistemul de rachetă Patriot este unul de apărare
avansat, de tip sol-aer, care poate fi folosit în cazul unui atac cu avioane
ori cu rachete balistice şi de croazieră.
Învăţământul românesc, încotro?
Rata de promovare a primei sesiuni de
anul acesta a bacalaureatului este, în România, de 72,9%,în creştere
cu aproape 5 procente faţă de 2016 – a anunţat, săptămâna aceasta, Ministerul
Educaţiei. Recent, în cadrul unei dezbateri la care au participat reprezentanţi
ai patronatelor şi ai autorităţilor a fost subliniat faptul că învăţământul
profesional dual, care permite absolvenţilor să intre pe piaţa muncii în paralel
cu continuarea pregătirii, este factorul numărul unu care poate susţine
reindustrializarea României. Or, desfiinţarea învăţământului profesional este o
greşeală care trebuie reparată cât mai repede, pentru că lipsa personalului
calificat frânează dezvoltarea. O lege care reconfigurează organizarea şi
funcţionarea învăţământului dual în România a fost adoptată de Parlament.
Ajunsă la promulgare, aceasta a fost retrimisă, însă, spre reexaminare de către
preşedintele Klaus Iohannis. Potrivit şefului statului, în forma actuală, actul
normativ generează efecte negative asupra calităţii procesului educaţional.
Decizia sa a fost salutată de principalul partid de opoziţie, PNL, care a făcut
apel la toate partidele parlamentare să reexamineze actul normativ în regim de
urgenţă.
Copiii români şi epidemia de rujeolă
România se confruntă cu cea mai mare
epidemie de rujeolă din ultimii ani. 31 de persoane au murit şi 7.500 s-au
îmbolnăvit din septembrie, anul trecut, când s-a declanşat epidemia.Rata imunizării a scăzut foarte mult, în principal din cauza
refuzului părinţilor de a-şi vaccina copiii. Joi, în şedinţa Executivului, premierul Mihai Tudose a declarat că
180 de mii de copii sunt nevaccinaţi împotriva rujeolei. El i-a cerut
ministrului Sănătăţii, Florian Bodog, să pregătească o amplă campanie de
informare: Săptămâna viitoare, dar cel târziu săptămâna viitoare, să stabiliţi împreună cu presa din România, cu
tot ceea ce înseamnă mijloc de comunicare, un procedeu prin care să înţeleagă
toţi românii că trebuie să fie vaccinaţi copiii. Nu se poate aşa ceva! Înţeleg că vaccinurile le avem, dar nu reuşim să ajungem cu ele la
destinatari. Organizaţia
Mondială a Sănătăţii a calificat drept o tragedie inacceptabilă epidemia de
rujeolă, soldată cu 35 de decese în Europa, din care majoritatea în România.
O reţetă de succes: festivalul NeverSea
Pe litoralul românesc al Mării
Negre, timp de trei zile şi trei nopţi, s-a scris o poveste pe care organizatorii o
doresc de succes mulţi ani de acum încolo: de vineri 7 iulie, până luni, 10
iulie, pe plaja de la Constanţa, circa 150 de mii de persoane au cântat şi
dansat pe ritmuri de muzică electronică la prima ediţie a festivalului
NeverSea. A fost cel mai mare desfăşurat, vreodată, în România, la mare, dar şi
unicul festival european pe o plajă. Iubitorii distracţiei cu mulţi decibeli au
rezonat la unison cu cei 150 de artişti internaţionali de top care au concertat
pe şapte scene. Organizatorii festivalului NeverSea sunt şi cei ai deja
cunoscutului festival Untold, de la Cluj, din centrul României, care, ajuns la
a treia ediţie, se va desfăşura în perioada 3-6 august.
În
urmă cu 20 de ani, învăţământul profesional din România încă mai pregătea
muncitori calificaţi pentru toate ramurile economiei de atunci. Din păcate, acest
tip de învăţământ a fost desfiinţat în 2009 şi apoi reînfiinţat, câţiva ani mai
târziu, la cererea angajatorilor, care nu mai găseau meseriaşi
disponibili. Statisticile arată că unul din patru tineri este şomer, iar 16%
dintre tinerii români cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani nu studiază şi
nici nu urmează niciun curs de formare profesională. In România, doar 20% din
absolvenţii clasei a VIII-a aleg învăţământul profesional în condiţiile în
care aproximativ 50 de mii de absolvenţi de clasa a
VIII-a nu promovează examenul de Evaluare, iar dacă se înscriu într-un liceu,
nu reuşesc să ia Bacalaureatul. In aceste condiţii, companiile cu
putere financiară au încercat să impună un sistem de scolarizare dual. Ne
explică mai multe Zoica Vlăduţ, director adjunct la Centrul Naţional pentru
Dezvoltarea Invăţământului Profesional şi Tehnic: In noiembrie 2016 a fost aprobată o
Ordonanţă de urgenţă care a introdus această formă de organizare a
învăţământului profesional şi tehnic prin învăţâmânt dual, care înseamnă o
implicare mai mare din partea operatorilor economici.Este
organizat la iniţiativa operatorilor economici interesaţi, în calitate de
potenţiali angajatori şi parteneri de practică, are la bază un contract de
parteneriat care se încheie între unitatea de învăţământ, operatorul economic
şi unitatea administrativ teritorială şi, de asemenea, un contract individual
de pregătire practică ce se încheie între unitatea de învăţământ,
opratorul economic şi elev. De asemenea, prin învăţământul dual operatorii
economici trebuie să asigure burse la nivelul celei acordate din fonduri
publice.
Acest sistem de şcolarizare este deja implementat în
multe şcoli din ţară. Numai anul trecut peste 5.000 de companii s-au implicat
în a fuziona locuri de muncă pentru elevii care au absolvit şcoli profesioanle
în sistem dual. Cristian Macedonschi, consilier local şi preşedinte al
Asociaţiei pentru Promovare şi Dezvoltare Turistică a Judeţului Braşov, ne
vorbeşte despre succesul pe care îl are acest tip de învăţământ în Braşov: De doi ani de zile s-a organizat
proiectul pilot iniţiat de Asociaţia de Promovare Turistică Braşov, împreună cu
Hotelul Kolping şi Hotelul Cronwell şi am avut o clasa împărţită în 14 bucătari
şi 14 ospătari.Din acest an, intrând în sistemul dual, avem trei clase: o clasă cu 28 de
bucătari, o clasă de ospătari şi o clasă de camerişti. In total sunt 90 de
copii, dar necesarul este mult mai mare. Reprezentanţii din industrie s-a
întâlnit pe data de 10 ianuarie şi concluzia a fost că necesarul este dublu.
Problema este că trebuie să formăm şi formatorii. Pentru asta o să existe proiecte Erasmus în
care o să ducem formatorii noştri, profesorii noştri, în străinătate, în
Austria, în Elveţia,
în Germania, acolo unde acest sistem de învăţare dual este recunoscut şi chiar
e o tradiţie. Aşadar, după ce ne formăm formatorii putem să mărim şi numărul de
clase.
Programa
şcolară în sistem dual prevede, în primul dintre cei trei ani de studiu,
o proporţie de 40% pregătire teoretică şi 60% activitate şi pregătire practică.
Această proporţie se schimbă în anul trei, când cursanţii fac practică 75% din
timpul petrecut la şcoală. Cristian Macedonschi: Sunt
angajaţi la unităţile partenere ale liceului de stat unde, în trei ani de
zile, învaţă meseria de bucătar, de ospătar şi de housekeeping,
adică camerist.Cursurile sunt de stat, sunt gratuite, dimpotrivă tinerii primesc o bursă
de 200 de lei din partea statului şi 200 de lei din partea angajatorului. Deci
pe lună primesc 400 de lei şi învaţă una din cele trei meserii, timp de
trei ani. La sfârşit primesc diplomă, iar după aceea ei pot să rămână angajaţi
în cadrul unităţilor unde au învăţat acea meserie. In Braşov, în 2012, s-a
deschis prima şcoală din România după acest model dual, în industria
aeronautică şi de automobile. Din 2012 până în prezent au terminat sute de
copii acea şcoală şi au fost angajaţi în proporţie de 97% la întreprinderile
unde au început practica. Aceşti tineri care au lucrat în acea unitate timp de
trei ani de zile sunt specialişti extraordinari pentru acea unitate.
In
prezent, prea puţini tineri se mai gândesc că meseria este brăţară
de aur. Chiar dacă piaţa forţei de muncă cere pregătire şi calificare,
mulţi elevi nu mai sunt atraşi spre învăţământul profesional, iar
principalul motiv îl reprezintă mentalitatea faţă de aceste instituţii, spun
specialiştii. Pentru mulţi este o ruşine să urmeze o şcoală profesională,
ei preferă mai degrabă să fie şomeri cu
diplome de învăţământ superior, decât să înveţe o meserie. Zoica
Vlăduţ: In ultimii ani, din ce în ce mai puţini
copii îşi manifestă opţiunea pentru a urma o pregătire profesională în scopul
obţinerii unei calificari. Deci, pentru a permite cât mai multor copii să
opteze pentru această rută profesională, Ministerul Educaţiei a declarat acest
an, 2017, anul promovării învăţământului profesional şi tehnic. Vor fi o serie
întreagă de acţiuni, care se vor desfăşura în acest an, de informare, în primul
rând a copiilor şi a părinţilor despre oportunităţile pe care le au pentru a
urma o rută de pregătire profesională prin învăţământul profesonal şi tehnic şi
prin învăţământul dual. Acest tip de învăţământ trebuie sprijint de operatorii
economici, de mediul de afaceri care să
convingă că într-adevăr a urma o rută de calificare profesională nu reprezintă
o rută de şansa a doua sau o rută pentru cei care au obţinut note mici în
cursul gimnaziului, ci este o rută care permite dezvoltarea carierei
profesionale şi chiar continuarea studiilor până la nivel de învăţământ
superior.
In prezent se lucrează la
metodologiile care vor asigură cadrul concret de organizare a învăţământului
dual, începând cu anul scolar 2017, ca formă de organizare a
învăţământului profesional şi tehnic.