Tag: invatamant romanesc

  • Noi schimbări în învăţământul românesc

    Noi schimbări în învăţământul românesc

    După modificarea radicală a structurii anului şcolar în învăţământul preuniversitar, elevii și profesorii din România sunt puși în fața unor noi modificări ale sistemului de învățământ. Din anul şcolar 2022 – 2023, care va începe mai devreme față de anii trecuți, pe 5 septembrie, în loc de două semestre vor fi cinci module de învăţare care vor alterna cu cinci vacanțe. Ministrul Sorin Cîmpeanu a anunţat că din această toamnă se va renunţa la mediile semestriale, la obligativitatea susţinerii tezelor şi va fi necesară o singură medie generală la finalul anului şcolar. Astfel, profesorul va avea mult mai multă autonomie în evaluarea elevului pe parcursul întregului an şcolar, iar notele sau calificativele vor evidenţia competenţele elevilor, consideră ministrul. Notele vor fi puse de profesor în funcţie de numărul de ore alocat săptămânal disciplinei.

    Sorin Cîmpeanu explică: Au fost mai multe variante de lucru, s-a agreat ca numărul minim de note pentru o disciplină să fie egal cu n+3, unde n este numărul de ore alocate săptămânal pentru o anumită disciplină. Altfel spus, pentru o disciplină care are două ore pe săptămână, într-un întreg an şcolar vor fi necesare cel puţin cinci note. Mai trebuie menționat că în aceste zile are loc evaluarea standardizată a elevilor din ciclul primar și gimnazial – un proiect pilot digital, o premieră în învățământul românesc. Până pe 10 iunie, elevi din aproximativ 330 de şcoli din toată ţara vor susţine câte două teste, română şi, după caz, matematică sau istorie.

    Pe fondul schimbărilor majore anunțate în învățământul românesc, Consiliul Naţional al Elevilor şi Comunitatea Declic au organizat un protest în faţa Ministerului Educaţiei. Ei au vrut să tragă un semnal de alarmă despre situaţia din şcolile unde elevii primesc mâncare nesănătoasă, fie nu primesc niciun fel de alimente și au cerut ca toţi elevii să primească o masă caldă. În timpul unei întrevederi cu ministrul, acesta le-a promis un program naţional privind mâncarea sănătoasă în şcoli, finanţat cu un miliard de euro, care ar trebui să înceapă chiar din acest an. În România au existat mai multe astfel de iniţiative legislative. Totuşi, până în prezent, nu s-a reuşit implementarea unui program eficient. Există și un proiect-pilot, care se blochează an de an în birocraţie.Potrivit unui studiu World Vision Romania, unul din zece copii se duce la culcare flămând, iar doi din zece copii din mediul rural din România spun că familia le asigură doar uneori sau nu le asigură niciodată suficientă mâncare. Totodată,mai mult de 1 din 3 adolescenţi lipsesc de la şcoală pentru că trebuie să muncească în gospodărie, iar unul din zece copii nu frecventează nicio instituţie de învăţământ.


  • Raportul Comisiei Europene privind educaţia

    Raportul Comisiei Europene privind educaţia

    Sistemul de învățământ românesc râmâne în continuare lipsit de
    performanță, ratând țintele pe care şi le-a propus pentru o școală de calitate
    stabilite pentru 2020, arată Monitorul Educaţiei şi Formării publicat de Comisia
    Europeană în această toamnă. Cu un sistem şcolar învechit, în care
    elevii nu au nici plăcerea şi nici motivaţia de a învăţa, cu profesori
    slab remuneraţi, cu menţinerea decalajului dintre mediul rural şi urban,
    România nu a făcut progrese semnificative, în ultimii ani, în domeniul educaţiei. Dacă ne referim la
    alocările din Produsul Intern Brut pentru educaţie, cu toate că sunt în creştere,
    ele continuă să fie cu mult sub media UE – 3,7% în 2016 faţă de media UE de 4,7%
    din PIB. In perioada 2014-1017, proporţia tinerilor care abandonează şcoală la
    terminarea clasei a VIII-a, în regmentul de vârstă 18-24 de ani, a fost de
    18,1%, faţă de o medie europeană de 10,6%, apropiată de ţinta de 10% pentru 2020. Dar există şi
    un abandon şcolar care nu este cuprins în statistici – tineri care se înscriu
    la liceu, dar renunţă pe parcurs.


    Specialiştii în educaţie susţin
    însă că aceste obiective s-au stabilit în anii 2008-2009 pe baza situaţiei de
    la momentul respectiv şi a unor prognoze cu privire la modul în care sistemul
    nostru de educaţie ar putea să progreseze şi că nu toate ţările au pornit din acelaşi punct, în anul în care şi-au stabilit obiectivele. Referitor
    la rata de părăsire timpurie a şcolii, Ciprian Fartuşnic, directorul
    Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei, a declarat: În momentul de faţă,
    noi, la acest indicator stăm destul de
    rău, pentru că în anul 2009, am stabilit la nivelul ţării noastre ca acest indicator să aibă o ţintă de
    11,3%. Practic, până în 2020 vrem să atingem această valoare. Proiecţia s-a
    bazat pe un scenariu moderat, pentru că, la momentul respectiv, chiar
    puteam să ajungem fără probleme la
    această ţintă. Numai că a venit criza economică, lucrurile n-au mai evoluat asa
    cum ne-am dorit şi, în momentul de faţă, suntem destul de departe de această ţintă.
    Procentul este undeva la 18%. În prezent, un tânăr din cinci, în România, nu
    reuşeste să termine 10 clase


    În ceea ce priveşte învăţământul universitar
    din România, media celor cu studii superioare continuă să fie departe de media
    europeană, cu unele excepţii, după cum ne
    spune Ciprian Fartuşnic: Un pic mai bine stăm la
    indicatorul referitor la rata participării la învăţământul terţiar, la
    universitate. Si aici există o anumită grupă de vârstă, care este luată în
    calcul, cea de 30-34 de ani, unde suntem foarte aproape de ţinta pe care ne-am
    propus-o pentru anul 2020 şi suntem unul dintre statele care a înregistrat un progres semnificativ în
    această arie faţă de anul 2010. In momentul de faţă, învăţământul terţiar este singurul care are
    un nivel de finanţare, cel puţin procentual din bugetul total alocal educaţiei,
    care se apropie de alocarea realizată de alte state membre ale UE. In schimb,
    ponderea cheltuielilor din totalul cheltuielilor pentru educaţie în
    învăţământul preşcolar, primar şi secundar este mult, mult mai mică şi cred că
    principalul mesaj al Monitorului este reconsiderarea unor măsuri curente şi
    nevoia de a iniţia noi programe de sprijin pentru baza sistemului de educaţie
    reprezentată de aceste niveluri. Pentru că, în momentul de faţă, riscăm să avem
    o polarizare: copii care reuşesc şi
    care ajung să-şi finalizeze şi învăţământul superior şi chiar să meargă mai
    departe la mastere sau doctorate şi foarte mulţi copii (unul din cinci) care
    nu reuşesc să finalizeze
    învăţământul de bază


    Chiar dacă în România, doar 45% dintre elevi
    iau Bacalaureatul, există şi elevi care fac performanţă. Anual, mii de elevi
    participă la olimpiade naţionale şi internaţionale, iar unii studiază la cele
    mai prestigioase universităţi din lume Aceeaşi şcoală produce
    atât genii, cât şi analfabeţi, mai spune specialistul în educaţie,
    Ciprian Fartuşnic: Noi,
    dacă am avea un sistem de educaţie, cum
    spun mulţi la pământ, n-am avea atât de mulţi copii
    care fac faţă uşor cerinţelor de educaţie când pleacă împreună cu părinţii în
    străinătate, nu am avea olimpici, nu am avea un număr
    atât de mare de copii care ajung să studinze în universităţi prestigioase din
    Vest şi să ocupe apoi poziţii
    profesionale importante.. In schimb, problema mare pe care o avem este că
    aceştia reprezintă doar o parte a întregii poveşti. Avem, în schimb, foarte
    mulţi copii care ajung să aibă dificultăţi reale în a ţine pasul cu cerinţele
    la nivelul şcolii şi care ajung uşor, uşor să se desprindă de sistemul de
    educaţie, să-l abandoneze .. Numărul copiilor în
    afara sistemului de educaţie, confom unui studiu realizat de noi, este de
    ordinul a sute de mii şi de aceea este foarte important ca pe viitor accentul
    să fie pus pe măsuri de prevenire a acestui fenomen. Pentru că, în momentul în care
    un copil a căpătat obişnuinţa de a nu mai merge la şcoală, este mai greu să-l
    readuci la şcoală. Sistemul şcolar A doua şansă funcţionează acolo unde
    există şcoli care au un astfel de program, numai că, la nivel naţional,
    distribuţia centrelor şi şcolilor care oferă A doua şansă este foarte diferită şi merită să luptăm
    foarte mult pentru prima şansă, pentru ca fiecare copil să găsească în şcoală
    un loc în care să-şi atingă potenţialul, să se simtă sigur şi încurajat. De
    cele mai multe ori, şcolile sunt o cauză a abandonului şcolar, pentru că nu
    reuşesc să-şi adapteze suficient oferta educaţională, strategiile didactice la
    nevoile atât de diferite ale copiilor din sala de clasă



    Studiul european mai arată
    că rata de angajare a noilor absolvenţi (20-34 de ani) , în perioada 2014-2017,
    a fost de 76% la o medie europeană de 80,2%. Cei cu studii superioare reprezintă
    87,4%, peste media UE de 84,9%.