Radio România Internațional

Tag: invazie

  • “Rugă pentru pace”, un mesaj puternic în campania “Viața într-o valiză”

    “Rugă pentru pace”, un mesaj puternic în campania “Viața într-o valiză”

    Radio România Cultural lansează a doua ediție a mesajului «Rugă pentru pace», în cadrul campaniei «Viața într-o valiză», la un an de la invazia Rusiei în Ucraina, un război care a destabilizat o lume întreagă.



    Mesajul este citit tot de poeta Ana Blandiana, un simbol al libertății românești, scriitoarea care a transmis, în urmă cu un an, primul îndemn de pace printr-un scurt fragment din prefața cărții «Ultimii martori» de Svetlana Aleksievici, scriitoare născută în Ucraina și câștigătoare a premiului Nobel pentru Literatură.



    La un an de la declanșarea războiului, zeci de instituții de cultură din România vor difuza, simultan cu posturile Radio România, sâmbătă, 25 februarie, la ora 19:00, un fragment citit de Ana Blandiana din romanul «Internat», semnat de autorul ucrainean Serhii Jadan.



    “Într-o zi, după ce te-ai trezit din somn, vezi că afară arde ceva. Tu n-ai aprins acel foc. Dar și tu ești nevoit să-l stingi”



    «Internat» este un roman al formării ce se desfășoară pe fundalul războiului și pune accent pe consecințele acestuia. Este considerată una dintre cele mai impresionante cărți despre războiul din Donbas.



    Serhii Jadan s-a născut în 1974, la Starobilsk și a absolvit Facultatea de Filologie a Universității Harkiv. Printre cele mai cunoscute opere ale sale se numără «Generalul Iuda» (1995), «Balade de război și reconstrucție» (2001), «Anarchy in the UKR» (2005), «Internat» (2017) și «Jazz în Donbas» (2017). Versurile sale sunt cântate de cele mai cunoscute formații rock din Ucraina.



    Serhii Jadan a primit celebrul Premiu al Păcii, acordat de Uniunea Editorilor și Librarilor din Germania, distincție care este decernată din 1950 și care a mai fost primită de Vaclav Havel, Mario Vargas Llosa, Amos Oz, Hermann Hesse, Svetlana Aleksievici, Orhan Pamuk și mulți alții.


    În 2022, Serhii Jadan a fost nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatură de către Academia Poloneză și a obținut și Premiul pentru Libertate al Fundației «Frank Schirrmacher».



    Cunoscutul scriitor ucrainean se află de la începutul războiului în orașul natal, Harkiv, unde sprijină ca voluntar armata ucraineană.



    Prin mesajul «Rugă pentru pace», parte a campaniei «Viața într-o valiză», Radio România Cultural face un apel la solidaritate, empatie și compasiune față de tragedia războiului din Ucraina, care continuă după un an de la invazia rusă. Pentru mai multe detalii accesați www.radioromaniacultural.ro.

  • “Viața într-o valiză”, la un an de la invazia Rusiei în Ucraina

    “Viața într-o valiză”, la un an de la invazia Rusiei în Ucraina

    Pentru a marca un an de la invazia Rusiei în Ucraina, Radio România Cultural (RRC) invită românii să aducă valize la Sala Radio, din Bucureşti. În data de 25 februarie va avea loc un concert-eveniment organizat împreună cu Orchestrele și Corurile Radio România, pe scena Sălii Radio.



    Având titlul “Viața într-o valiză”, evenimentul va sublinia drama prin care milioane de oameni au fost nevoiți să își părăsească țara, luând cu ei doar o valiză.



    Pentru a fi alături de acești oameni, Radio România Cultural invită publicul să aducă la sediul Radio România valize de care nu mai are nevoie. Ele vor fi așezate pe scenă, în cadrul concertului din 25 februarie, constituind astfel un simbol al exodului.



    “La un an de zile de la începutul războiului, mulți dintre noi am devenit doar spectatori. De parcă ne-am fi obișnuit cu nenorocirea. Pentru a opri dramele, pentru a învăța ceva din ce se întâmplă atât de aproape de noi, este nevoie să nu ne oprim. Avem datoria de a face tot ce putem pentru a opri dezastrul și mai ales pentru a nu uita! Radio România Cultural își folosește arma sa mediatică, o armă simbolică a păcii”, declară Radu Croitoru, managerul RRC.



    Tot atunci, în foaierul Sălii Radio, va fi organizată o expoziție realizată de Fundația Arte și Artiști în Dialog (FAAD), care a suprins imagini dramatice în timpul primelor luni ale exodului ucrainean. Întregul calvar al exilului de la începutul războiului din Ucraina a fost concretizat în această expoziție de pictură și artă contemporană.



    “O poetică sumbră însoțește imaginile din expoziție, drama transpare din lucrările fiecărui artist. Fiecare plastician percepe nuanțele suferinței prin propria viziune”, spune Iulia Mihalcea, reprezentanta Fundației Arte și Artiști în dialog, curatoarea expoziției.



    Până pe 20 februarie, oricine are o valiză pe care nu o mai folosește o poate aduce la sediul Radio România din București (strada Temișana, program luni-vineri, 9.00-17.00), putând să își exprime în acest fel solidaritatea cu suferința poporului ucrainean.

  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    EXPORTURI. Ministerul di Externe di București ufilisi canale diplomatice tra s’pitreacă a Kievului un mesaj că România da izini a pamporiloru ucrainene ncărcate cu yipturi s’ufilisească canalele a Dunarlui Bastroe și Chilia. Uidisitu cu Ministerlu di Externe di la București, România cilăstăseaşti s’adună unu andrupămintu internațional consistent tra s’thimilliusească ună cali di tranzit, inclusiv pe amari, tra transportul a yipturiloru ucrainene cătră văsilii terți, pe fondul a crizăllei alimentari tut ma mari diclanșate di agresiunea rusă. Niercuri, căsăbălu Istanbul ditu Turchie avu muabeţ tră turliili di diblocare a exporturlor di yipturi ali Ucraină. Conferința adună dilegațllii ditu Ucraina, Rusia, Turchia și ONU. Pamporili ucrainene poartă yipturi tru portul românesc Constanţa tra s’hibă expediate ma largu cătră lenu distinaţii ditu Europa, Africa ică lumea arabă.



    PARADA La sărbătorli ndreapti cu furñia a Dzuuăllei Națională ali Franței llia parti anlu aestu oaspiț militari di tinjie ditu Europa di Est, inclusiv 12 ditu România, tru semn di pricunuştari tra eforturile alkuştoru v4silii tra s’lu veaglle flancul estic al NATO tru kirolu ali fuvirseari arusă ditu Ucraina. Uidisitu cuspusa a corespondintului Radio România la Paris, Franța va aestă turlie s’pitreacă un mesaj di unitate aliaților NATO, cum și un mesaj vărtosu di solidaritate cu Ucraina. Festivitățli s’dizvărtescu estanu sub motto-ul Partager la flame” (Ampărțări fleama) cu ună dipli semnificație: s’aducă ună tiñie al Hubert Germain, atelu ditu soni membru ali rezistență franceză contra ali ocupație nazistă cari muri estanu, și u salută fleama olimpică nintea a Agiocurloru Olimpiţi di Paris ţi va s’ţănă tru 2024. Prezidintulu ali Românie Klaus Iohannis ălli pitricu adză a prezidintului Macron ună carti di hiritiseari și urări di prucukie tra populu francez. Iohannis cundille vărtuşeamea și consecvența Parteneriatului strategic anamisa di România și Franța, construit pi valori comune și pi ună cooperare excelentă emu pi livelu bilateral, emu și tru cadrul UE și a alăntor organisme internaționale. Ambasada ali Franță la București va lu nsimneadză evenimentul pritu ună recepție, la cari va s’hibă călisiţ premierul ali Românie, Nicolae Ciuca, și Chrysoula Zacharopoulou, secretar di stat tra dizvoltare, Francofonie și Parteneriate internaționale cu Ministerul francez tra Europa și Afaceri Externe.



    ARIFUGAȚ. Simfunu cu datili publicate di Inspectoratul General al Poliției di Sinuru, ñiercuri 12 ñilli di arifugaț ucraineni tricură sinurlu tru România. Ditu 10 di şcurtu, ninti di s’nkisească aputrusearea arusă, 1,55 miliuñi di cetățeni ucraineni intrară tru România, acă maş ună ñică parti aleapsiră s’armănă aoa.



    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearia: Taşcu Lala

  • Criza refugiaților ucraineni, pe agenda ambasadorului Andrei Muraru

    Criza refugiaților ucraineni, pe agenda ambasadorului Andrei Muraru

    Sprijinirea refugiaților din Ucraina în România și ajutorul acordat autorităților române au reprezentat subiectele principale ale întâlnirilor pe care ambasadorul României la Washington, Andrei Muraru, le-a avut în timpul vizitei în statul Utah, în perioada 15-17 martie 2022.



    Ambasadorul Muraru a avut întâlniri cu oficiali din Utah, precum viceguvernatorul Deidre Henderson; președintele Senatului, Stuart Adams, membri ai conducerii celor două camere ale forului legislativ din Utah (senatorii Jacob Anderegg și Curt Bramble împreună cu Timothy Hawkes, Robert Spendlove și Jordan Teuscher, membri ai Camerei Reprezentanților Utah); procurorul general al statului, Sean D. Reyes; primarul orașului Salt Lake City, Erin Mendenhall; președintele Bisericii lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă (cunoscută în trecut ca Biserica Mormonă), Russell M. Nelson; reprezentanți ai World Trade Center Utah și lideri ai mediului de afaceri și ai mediului academic din statul Utah.



    Tema principală abordată a fost posibilitatea de acordare de ajutor cetățenilor ucraineni refugiați în România din cauza invadării Ucrainei de către Rusia. Au fost analizate modalități de coordonare în gestionarea donațiilor acordate în sprijinul celor care au nevoie de ajutor, precum și posibilitatea de a oferi expertiza locală în gestionarea crizei umanitare.



    Ambasadorul Andrei Muraru a subliniat faptul că România a făcut și face eforturi concrete în gestionarea fluxului masiv de refugiați din Ucraina, căutând inclusiv soluții de asistență financiară și tehnică. Ambasadorul român a arătat că o parte dintre refugiaţi au rămas pe teritoriul țării noastre, majoritatea fiind mame însoțite de copii.



    De asemenea, Muraru a menționat mobilizarea exemplară a societății civile și a cetățenilor români în primirea și îngrijirea persoanelor care caută refugiu, România arătând solidaritate și empatie față de vecinii lor din Ucraina. După invadarea Ucrainei de către Rusia, conducerea statului Utah, alături de fundații și companii importante, au demarat o strângere de fonduri în sprijinul refugiaților din Ucraina, fonduri care vor fi distribuite inclusiv în România, prin intermediul unor asociații neguvernamentale. De asemenea, mulți locuitori ai statului Utah și-au exprimat intenția să meargă voluntari în România pentru a ajuta, susțin autoritățile statului.



    În cadrul vizitei, ambasadorul Andrei Muraru a avut discuții și cu comunitatea de români. El a prezentat prioritățile mandatului său, punând accent pe cel mai important obiectiv: accederea României în Programul Visa Waiver. Ambasadorul Muraru a subliniat faptul că, pentru reușita acestui obiectiv, sprijinul comunităților de români din Statele Unite este foarte important. Diplomatul a fost însoțit, pe parcursul vizitei, de consulul onorific al României la Salt Lake City, Mircea Divricean.



    Vizita ambasadorul României în SUA, Andrei Muraru, în Utah, face parte din turneul 50 States, One Community”, pe care l-a început în comunitățile românești din SUA. Muraru și-a propus să viziteze cât mai multe comunități de români din SUA, considerând că este important să le cunoască specificul, dorințele și necesitățile, precum și să exploreze oportunitățile de cooperare, investiții și schimburi culturale la nivel statal. Până în prezent, ambasadorul Muraru a vizitat o serie de comunități de români din statele Ohio, Illinois, New Jersey, Arizona, Texas și Utah.

  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională


    AGIUTORU – România va s’ndrupască Ucraina cu combustibil, vesti antigăgoşu, căști, muniție, echipamentu militar cum și alimente, apă și medicamente, tru valoare totală di 3 milioane di euro. Guvernul di București să spusi etima s’yitripsească tru spitalele ditu România ucrainenii pliguiți tru kirolu a alumtiloru cu invadatorii ruși. Msuri suplimentare ari loată Bucureștiulu tra s’agiută arifugațllii ucraineni cari fudziră di polimu, a curi lă si diadi agiutoru, duñeari și asistență medicală. Suntu oferite și ti ucrainelañili cari intră tru văsilie pri padi. Ună platformă cari poate s’hibă accesată pe site-ul Guvernului României easti tora hăzări ti iţi persoană, voluntar ică entitate privată cari va s’agiută arifugațllii ucraineni. ONU estimeadză că invazia rusă a Ucrainăllei poate s’diclanșeadza ună criză a arifugaților, cu până la 5 milioane di persoane ţi potu s’hibă strămutate. Di altă parte, ma multi state europene dimandara ca va s’pitreaca trupe și tehnică militară tru România. Ase, cama di 9.500 di militari francezi va s’hibă ascumbusiţ ică tru stand-by, ditu aeşţa 500 va s’hibă arădăpsiţ tru România, dimanda Armata Franceză. Belgia va s’pitreacă 300 di militari tru România, ca parte a eforturlor NATO ta ş’anvărtuşeadză flancul estic. Tutunăoară, Italia va s’pitreacă avioane di alumtă și trupe tru România.






    UCRAINA – Prezidintulu ucrainean Volodimir Zelenski nu apruke adza oferta ali Rusiei ta s’ţănă negocieri tru Belarus, diclarânda că autoritățle di Minsk suntu compliţi la invazia rusă. Zelensky arădăpsi, ama, locații alternative ditu Europa, cum suntu Varșovia, Bratislava, Budapesta ică Baku, tră s’ţănă muabeţ di irini, relatează Reuters și France Presse. Kremlinul dimăndă ma ninti că ună dilegație rusă așteaptă ca omologilli ucraineni s’poartă negocieri tru căsăbălu belarus Gomel. Iţi altu căsăbă ditu ună vasilie tu a curi teritoriu nu azboairă rachete nă si uidiseasti”, spusi Zelenskyy. Izvuri oficiale di la Kiev spusiră că ntră căftărli a Moscovăllei tră negocieri s’arădăpsescu capitularea armatăllei ucrainene. Uidisit cu șefulu armatăllei ucrainene, Valery Zalujnyi, ună rachetă lansată dumănică tu Kiev ditu Belarus fu asparta di armata ucraineană. Tru aestu kiro, Rusia s’duc ninti atacurle tra Ucraina tră a patra dzuuă arada. Armata ucraineană dimăndă că ș-păstrează ma largu pozițiile și că amintă diznău controlu acutotalui tu doilu căsăbă ca mărime a văsiliillei, Harkov, ditu nordul a vasiliillei. Comunitatea internațională băgă ali Rusie sancțiuni economice suplimentare și ălu criscu agiutorlu militar tră Ucraina, kiro tu cari ma multe văsilii apufusiră ta ş-ncllidă apațiul aerian tră aeronavele rusești. Lidirllii Comisiillei Europene, Franța, Germania, Italia, Marea Britanie, Canada și Statele Unite apufusiră s’blocheadză accesul a născăntoru bănţă rusești la sistemul internațional di plăț SWIFT și tăxiră că va s’yină misuri suplimentare. Misura includi și restricții tra rezervili internaționale a băncăllei centrale ruse. Prezidintulu Zelensky salută nhiințarea a unei coaliții internaționale di văsilii cari ndrupascu Ucraina tru conflictul cu Rusia și căftă a comunitatillei internaționale s’curmă ndreptul di veto ali Rusie tru Consiliul di Securitate al ONU, spunânda că acțiunile a Moscovăllei suntu aproapea di genocid.



    CORONAVIRUS – Numirlu di năi infecții ndzuuă cu Covid 19 tru România continuă să scadă. Puțăn pisti 4.200 di cazuri noi fură raportate dumănică și 59 di dicese asociate. 7.000 di oamini suntu yitripsiţ tru spital. Născănti di restricții potu s’hibă scoasi tru văsilie cara numirlu di paciență ditu TI scadi sumu 900, spusi ministrul Sănătatillei, Alexandru Rafila. Numirlu a persoanilor cari s’vaccineadză easti, tutunăoară, tru scădiare, cu ma puțăn di 650 di persoane imunizate cu prima doză tru 24 di săhăţ.



    CIRCULATIE – Năi pruvidiri a Codlui Rutier ditu România intrară adză tru vigoare. Năile nomuri pruved amendză ma mări și difinescu limbidu conducerea agresivă. A conducătorilor cari trecu di limita di viteză di 70 km/oră va lă si curmă permisul di conduţire tră un kiro di 120 di dzăle, idyea și ti aţelli cari calcă regulile la triţerli di calea di heru. Năile nomuri difinesc, tutunăoară, tru ună turlie limbida idiea di cumănduseari agresiv, inclusiv ufilisearea excesivă a claxonilor ică a farurilor, virajile a frânăllei di mână și alte turlii di furie pi cali și di conduţeari agresivă.



    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Rusia a lansat peste 200 de atacuri de la începutul invaziei, conform Poliţiei din Ucraina

    Rusia a lansat peste 200 de atacuri de la începutul invaziei, conform Poliţiei din Ucraina

    Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a decretat joi mobilizarea
    generală a trupelor ucrainene în contextul războiului declanşat de Rusia
    împotriva ţării. Anterior, el a instituit legea marțiala şi a anunţat ruperea
    relaţiilor diplomatice cu Moscova.

    Poliţia din Ucraina confirmă că Rusia a lansat peste 200 de atacuri de
    la începutul invaziei, pe întreg teritoriul ţării. Grănicerii ucraineni au
    declarat că forţele armate luptă împotriva trupelor ruse în apropiere de oraşul
    Sumi din est.

    Ministerul Apărării din Ucraina, citat de agenţia Reuters, a precizat că trupele ruse au luat prizonieri
    în timpul luptelor. Ministerul Apărării de la Moscova susţine că au fost, deja,
    scoase din funcțiune infrastructura militară, instalațiile de apărare
    antiaeriană și aerodromurile forțelor armate ucrainene.

    Președintele rus,
    Vladimir Putin, a afirmat că este necesar să fie protejați civilii din estul
    rusofil şi separatist al Ucrainei. El s-a plâns, din nou, că Occidentul nu a
    răspuns cererilor de securitate făcute de Rusia, care includeau garanții că
    Ucraina nu va fi primită în NATO.

    Agențiile internaționale de presă scriu că
    explozii s-au auzit lângă capitala, Kiev, în orașele Harkov, din est, de
    lângă frontieră, Mariupol, sud, și Odessa, cel mai mare port ucrainean la Marea
    Neagră. Ucraina afirmă că a fost atacată, simultan, dinspre Belarus, Rusia și
    Crimeea ocupată si că ‘duşmanul a suferit pierderi severe’.

    Lumea occidentală a condamnat
    atacul Rusiei asupra Ucrainei, iar la Bruxelles, preşedinta Comisiei Europene,
    Ursula von der Leyen, şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel,
    s-au angajat să tragă la raspundere Moscova.

    Totodată, Parlamentul
    European și liderii grupurilor parlamentare au condamnat ferm invazia rusească
    în Ucraina pe care o cataloghează nejustificată și ilegală.


    NATO şi-a activat
    planurile de apărare pentru a desfăşura forţe suplimentare în ţările membre din
    Europa de Est şi va avea vineri un summit prin videoconferinţă, a anunţat secretarul
    general Jens Stoltenberg. El a mai precizat că peste 100 de avioane de luptă au
    fost puse în alertă.


    ‘Trebuie să răspundem cu o hotărâre şi mai mare şi cu o unitate
    şi mai puternică’. ‘Nu avem planuri de a trimite trupe ale NATO în Ucraina. Ce
    facem acum este defensiv’    , a mai declarat Stoltenberg.

  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    UCRAINA – Premierlu român Nicolae Ciucă lli-asiguripsi bănătorlli a lui, tru contextul a crizăllei ditu Ucraina, că fură loati tute misurle instituționale ananghisiti, tru simfunie cu apofasili Consiliului Superior di Apărare. El exighisi că aesti jgllioati fură fapti tru coordonare cu aliațlli NATO și statele membre UE. Premierlu Ciucă lă căftă a miniștrilor cu atribuții tru domeniu s’monitorizeadză ma largu situația și s’lucreadză coordonat și cu ngătanu. Tru altă aradă di idii, Senatul și Camera a Diputațlor di București va s’adună tu andamasi comună pe 1 di marţu, tră s’adopta ună diclarație politică tră agiutorlu integritatillei teritoriale, suvearanitatillei și indipendințăllei Ucrainăllei Cristian Chirtes, prezidintulu Comisiillei Permanente Mixte a Camerăllei Diputatlor si Senatlui tră exercitarea controlui parlamentar tra activitatea Serviciului Roman di Informatii (SRI), spusi ca situatia securitatillei Româniillei ditu perspectiva borgilor legale a Serviciului Român di Informaţii (SRI) easti stabil. El nica spusi că, tru contextul a crizăllei ucrainene, criscură atacurile cibernetice tru infrastructura critică, a ministerelor și agențiilor ditu România.



    SANCȚIUNI — Statele Unite adoptară marță aţea ţi prezidintulu american Joe Bidin u număsi prima tranșă” di sancțiuni, ca apandisi la pricunuștearea di către Rusia a ripubliţlor separatiste ditu Ucraina. Tăllemu a guvernului ali Rusie finanțele occidintale”, spusi Bidin, adăvgânda că sancțiunile mutrescu și elitele ruse și membrilli a familiiloru aluştoru. Lidirul di Casa Albă spusi ti ateali ditu soni evenimenti ca suntu ahurhita a invaziillei aruse și dimăndă că un batalion american și ma multe F. -35 di avioane di alumtă va s’hibă disvărtiti stămâna aesta tru regiunea Baltică și Europa di Est. El spusi, ama, că mută trupe și echipamente suplimentare tră a s’anvărtuşeadză” aliațllii SUA ditu națiunile baltiţi di pi flancul estic al NATO, ama spusi limbidu că aeșţă nu va s’hibă aclo tră s’alumta contra Rusiillei.” Casa Albă dimăndă că un summit Bidin — Putin, ună inițiativă franceză aprukeată inițial tru prinţipiu di aţelli doi lidiri ninti di pricunuștearea di cătră Rusia a ripubliţlor separatiste, easti exclusă.



    APOFASI. a di lucru di adză, ună apofasi mutrinda organizarea și funcționarea-a Comisiillei di Monitorizare a Planlui Național di Recuperare și Reziliență (PNRR). Instituția responsabilă cu implementarea reformelor și băgarea tu lucru a obiectivelor asumate tru cadrul a PNRR easti Ministerul a Investițiilor și Proiectelor Europene, cari va s’monitorizeadză băgarea tu practico a reformelor și investițiilor pruvidzute tru PNRR cu agiutorlu a ONG-urilor, sindicatelor, patronatele si structurile administratiei publiţi locale.



    INFLAȚIA – Rata anuală a inflației tru UE criscu tru yinaru până la 5,6%, di la 5,3% tru andreu 2021, uidisitu cu datili dimăndati public di Eurostat ñiercuri. Statul membru cu nai ma mări rate ale inflație suntu Lituania (12,3%), Estonia (11%) și Cehia (8,8%). Andicra di situația ditu andreu 2021, rata anuală a inflației tru protlu mesu a anlui 2022 scădzu tru 8 state membre și criscu tru 19 di văsilii, inclusiv România, di la 6,7% la 7,2%. România easti pi loclu 11 ​​tru arada-a țărilovăsiliiloru cu nai ma mări rate anuale a inflațiillei. Văsiliili cu nai ma ñiţ rate anuale di inflație sunt Franța (3,3%), Portugalia (3,4%) și Suedia (3,9%).






    Autoru: Udălu a hăbărlor


    Armânipsearia: Taşcu Lala