Cel de-al doilea ciclu al Inventarului
Forestier Naţional a fost dat publicităţii, la sfârşitul anui trecut. Această
etapă cuprinde datele culese și prelucrate în perioada anilor 2013-2018 din pădurile
din întreaga Românie. Fagul este principala specie forestieră din pădurile
României, care ocupă 31% din suprafaţa terenurilor acoperite cu pădure. Urmează
răşinoasele (molid, brad, pin etc.), cu o pondere de 26%, diverse specii de
foioase tari (carpen, salcâm, frasin, paltin etc.) şi specii de stejar cu
o pondere de 1%. Pe ultimul loc se află grupa diverselor specii de foioase moi
(tei, plop, salcie etc), care acoperă 7% din suprafaţa pădurii. Distribuția pe
clase de vârstă a pădurii arată că suprafaţa cea mai mare a pădurii (20%) se
găsește în clasa a III-a de vârstă (50 de ani) şi doar 10% din păduri sunt din clasa a VI (100-120 de ani), care se regăsesc în arii protejate.
Concluzia generală a Inventarului Forestier Naţional este că starea
pădurilor este bună, după cum ne spune Cătălin Tobescu, director executiv la
Fordaq România, organizaţie care grupează producători de cherestea şi produse
din lemn: In primul rând, avem o creștere a suprafeței
de terenuri acoperite cu păduri, cu vegetație forestieră, undeva peste 7
milioane de hectare. Important este că avem o creștere față de
măsurătorile efectuate cu cinci ani în urmă. Al doilea lucru, pe lângă
pădurile incluse în amenajamente silvice, în acest fond forestier
național, avem foarte multe terenuri cu vegetație forestieră în afara fondului
forestier, adică pășuni împădurite, fâneţe, liziere de-a lungul râurilor,
zăvoaie, tot felul de astfel de suprafețe acoperite cu arbori care totalizează
și ele 500 de mii de hectare. Deci suprafața acoperită cu arbori este mai mare
decât ceea ce știam noi despre păduri. Ne duce undeva la o medie de 0,35 de
hectare pe locuitor, adică peste media europeană, pentru că până acum se
considera că suntem sub această medie.
Acest studiu ne mai spune că terenurile
goale din fondul forestier, adică terenurile neregenerate, sunt de doar 56.000
de hectare. Adică 1% din suprafaţa totală a pădurilor nu este acoperită cu
arbori, nu este regenerată, ceea ce este foarte important, pentru că s-a vorbit
foarte mult, în ultimii 20 de ani, de aşa-zisele defrișări și dispariții a
pădurilor. Aceste cifre sunt demontate de datele Inventarului Forestier
Național. Si ceea ce ne mai spune Inventarul este că volumul de masă lemnoasă
în păduri a crescut între cele două măsurători, adică în acest interval
de cinci ani, ceea ce înseamnă că tăiem mai puțin decât creșterea
pădurilor, adică exploatăm pădurile în mod sustenabil. Deci, recoltăm
aproximativ 60% din creșterea pădurilor.
Pe de altă parte, organizaţiile de mediu îşi exprimă nemulţumirea cu
privire la rezultatele celui de-al doilea ciclu al IFN. Ele susţin ca
tăierile ilegale le-au întrecut pe cele legale, stabilite la 18 milioane
de metri cubi pe an. In total, peste 80 de milioane de metri cubi
de lemn au fost furaţi (20,6 anual), fără ca acest lucru să apară în
calculele Inventarului Forestier Național. Acest volum de lemn reprezintă
echivalentul unei suprafețe de 242.352 de hectare de pădure dispărută în
perioada 2013-2018. Andrei Ciurcanu, director de investigații Agent Green.
Noi avem informații că se încearcă ascunderea anumitor date sau nepublicarea
anumitor date din Inventarul Forestier Național. Dar, prin metode jurnalistice,
am intrat în posesia unor informații referitor la volumul de lemn care a fost
măsurat în Inventarul Forestier, ciclul I, și care nu a mai fost regăsit în
Inventarul Forestier din ciclul II. Este vorba de 38,6 de milioane de mc
de lemn anual, este o medie statistică anuală..Noi am publicat o scrisoare
deschisă, am înaintat-o președintelui țării și Ministerului Apelor și Pădurilor
în care am cerut să se dezbată această cifră și am ridicat o întrebare.
Dacă
anual statistic volumul de lemn care a dispărut între cele două cicluri este de
38,6 de milioane de mc și dacă România, conform datelor oficiale pe care le
avem puse la dispoziţie de catre autorităţi, exploatează în
medie 18 milioane de mc, atunci să ni se explice unde sunt cele 20 de milioane
de mc de lemn diferența. Pentru că, legal, cele 20 de milioane de mc nu
au acoperire. Concluzia noastră a fost că cele 20 de milioane de mc au fost
tăiați ilegal….
Aceste
rezultate sunt cu atât mai îngrijorătoare, în opinia activiştilor de mediu, cu
cât primul ciclu al Inventarului Forestier Naţional a scos în evidenţă faptul
că exploatările ilegale anuale, în perioada 2008-2012, se situau la 8,8
milioane de metri cubi, o valoare cu 234% mai mică decât raportările celui
de-al II-lea ciclu IFN.
In luna noiembrie, anul trecut, Agent Green, cea mai puternică
organizaţie românească de mediu, a publicat un raport care prezintă exploatarea
forestieră a pădurilor seculare din România. Documentul arată că mii de
hectare de păduri virgine sunt degradate ireversibil în fiecare an. Multe
dintre aceste păduri valoroase se află în zone protejate european din reţeaua
Natura 2000. În ultimii cinci ani, România a pierdut prin exploatări la scară
industrială echivalentul unei suprafețe de 3.600 de hectare de păduri seculare.
Cele mai afectate parcuri naţionale sunt Călimani, Domogled – Valea Cernei și
Semenic – Cheile Carașului, arii naturale unde sunt adăpostite chiar și păduri
seculare de fag incluse în patrimoniul UNESCO și cea mai mare rezervaţie
naturală de pădure de fag din Europa, Izvoarele Nerei. Ecologiștii au
ajuns până la Bruxelles, cerând Comisiei Europene să intervină pentru
salvarea ariilor protejate din România.
Conform Inventarului
Forestier Naţional, România are 29,55%
suprafață împădurită din suprafaţa totală şi se situează sub media europeană de
32,4%.