Tag: inventii

  • Planul de acțiune privind proprietatea intelectuală

    Planul de acțiune privind proprietatea intelectuală

    Comisia Europeană a
    publicat recent un nou plan de acțiune privind proprietatea intelectuală,
    pentru a ajuta în special întreprinderile mici și mijlocii să profite la
    maximum de invențiile și de creațiile lor și pentru a asigura faptul că acestea
    pot aduce beneficii economiei și societății.



    Sonya Gospodinova, purtătoare
    de cuvânt a Comisiei Europene, spune că proprietatea intelectuală este foarte
    importantă pentru economia UE, fiind un motor al creșterii economice.

    Aceasta ajută companiile să-și valorifice bunurile intangibile și
    să-și valorifice creațiile și invențiile. Pe de altă parte, și societatea este
    ajutată să beneficieze de aceste creații și invenții. În mod normal,
    proprietatea intelectuală ajută inovația, stimulând-o și intensificând-o. De
    asemenea, în timpul crizei provocate de pandemia Covid-19, am remarcat că
    apărarea proprietății intelectuale e foarte importantă în efortul de a combate
    criza. Acest lucru favorizează dezvoltarea rapidă de tehnologii pentru
    tratamente, vaccinuri și medicamente noi.


    În cadrul Uniunii
    Europene, sistemul pentru apărarea proprietății intelectuale este foarte bine
    pus la punct, spune Sonya Gospodinova, purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene.

    Cadrul legal existent e foarte bun dacă-l comparăm cu cel din țări
    terțe, însă trebui să ne asigurăm că este adaptat erei moderne, guvernată de
    tehnologia digitală. Prin acest plan de acțiune ne dorim să avem o abordare
    amplă și integrală pentru modernizarea sistemului de protecție a proprietății
    intelectuale. De exemplu, ne dorim îmbunătățirea protecției brevetelor de
    invenție și a drepturilor de autor.

    De asemenea, ne dorim să ajutăm companiile
    mici și mijlocii să profite mai mult de avantajele drepturilor proprietății
    intelectuale. Exemplul unei acțiuni foarte concrete este că vom oferi
    întreprinderilor mici și mijlocii mai mult de 20 de miliarde de euro, împreună
    cu Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală, sub formă de
    tichete valorice. Acestea vor acoperi o parte dintre costurile întreprinderilor
    care vor dori să folosească instrumentul pentru a-și proteja proprietatea
    intelectuală. O parte a taxelor va fi plătită folosind aceste tichete valorice.
    Apoi, vrem să ne asigurăm că drepturile pentru proprietatea intelectuală sunt
    respectate.

    Am remarcat că importurile de produse contrafăcute sau piratate se
    ridică la valoarea a 6,8% din produsul intern brut al UE. Vrem să ne asigurăm
    că asemenea bunuri nu vor mai fi importate pe piața Uniunii. În plus, vrem să
    ne asigurăm că întreprinderile noastre, când funcționează în țări terțe, în
    afara Uniunii Europene, sunt mai bine protejate.


    În prezent,
    sectoarele industriale care utilizează intensiv drepturile de proprietate
    intelectuală reprezintă aproape 45 % din PIB-ul Europei și contribuie în mod
    direct la crearea a aproximativ 30 % din totalul locurilor de muncă.



  • Nobel

    Nobel

    La Stockholm, dar
    şi la Oslo, au fost decernate premiile Nobel din acest an. Unii au reţinut
    fastul, ba chiar şi meniul, alţii fac calcule, de multe ori străine spiritului
    acestor premii. Dincolo de toate acestea şi chiar de valoarea efectivă a
    premiului, rămâne mesajul celui care a avut ideea premiilor pentru oameni cu
    merite pentru omenire.

    Pe Alfred Nobel îl ştim mai întâi ca inventator al
    dinamitei. Nu este descoperitor, nu a aflat prin hazard explozibila substanţă,
    ci a inventat-o, ca un chimist cu putere de cercetare ce a fost. S-a ocupat şi
    de transformarea în bani a invenţiei sale şi cel mai bine a funcţionat această
    afacere în lumea armelor. În a doua jumătate a secolului al XlX-lea omenirea se
    delecta cu noile arme, nicio reglementare internaţională în domeniu neexistând
    atunci. La moartea sa, în decembrie 1896, Nobel lăsa 90 de fabrici de armament,
    355 de patente de invenţii şi cea mai mare parte a averii sale pentru a fi
    acordate premii internaţionale în diferite domenii.

    În 1901 au fost acordate primele
    premii, conform dorinţei sale. Ele vizau chimia, fizica, medicina. literatura
    şi pacea. Târziu, în 1968, Academia Suedeză a inventat şi premiul Nobel pentru
    economie. Aşadar, de mai bine de un secol, neîntrerupt, aceste premii sunt
    acordate, creându-se, deja, o adevărată mitologie în jurul său. Inevitabil, se
    impune o paranteză. Dacă Suedia este ţara ce nu a cunoscut de secole războiul,
    Norvegia, cea care decernează Nobelul pentru pace, a fost ocupată în al doilea
    război mondial de trupele germane. De aceea, timp de 5 ani, din 1939 până în
    1943, premiul Nobel pentru pace nu a fost acordat.

    Revenind la aspectele
    generale ale Nobelului, să notăm că, înainte de toate este problema selecţiei,
    a deciziei asupra celor care, din milioane de oameni ce întrunesc condiţiile,
    vor primi aceste premii. Mai puţin pentru literatură dar mai des pentru
    celelalte domenii, sunt mai multe persoane ca să nu vorbim şi de instituţii
    care îşi împart onoarea dar şi banii reprezentaţi de decernarea unui Nobel.
    Fiind vorba de oameni de cea mai înaltă calitate şi de evenimente excepţionale,
    realizări de o viaţă de multe ori, fiecare ediţie şi fiecare laureat se bucură
    de o atenţie din ce în ce mai vie şi mai amplă. De fapt, premiile Nobel sunt
    cea mai bună tribună prin care opinia publică află despre o serie de probleme
    ale omenirii. Desigur, este vorba de înfăptuirile laureaţiilor Nobelului pentru
    pace, dar şi preocupările medicilor, ale chimiştilor şi fizicienilor vin din
    zone concrete de suferinţă şi de eroism uman.

    Şi în scrierile laureaţilor
    pentru literatură găsim idealurile care l-au făcut pe Nobel să inventeze un
    astfel de premiu. Mai ales în activitatea literaţilor, pentru că testamentul
    lui Nobel vorbeşte de merite în lucrări idealiste. Toată desfăşurarea de forţe,
    cu ceremonii şi un uriaş interes mediatic, vorbeşte oamenilor din întreaga lume
    despre descoperiri ce le ajută sau salvează viaţa, despre eforturi ale minţii
    care modelează societatea umană, despre situaţii inumane împotriva cărora luptă
    oamenii simpli sau mari lideri vizionari.

    În acest an, câştigătorii premiului
    Nobel ştiu cum să repare mecanic ADN-ul uman, au găsit leac pentru diferite
    maladii, inclusiv pentru malarie, au pus alături, economic, consumul, sărăcia
    şi bunăstarea, au scris despre suferinţă şi curaj sau şi-au salvat, pur şi
    simplu, ţara de la un haos criminal. Premiul Nobel nu este un concurs în care
    se cântăresc meritele şi se stabilesc clasamente. Pentru premiul Nobel nu se
    candidează, nu se face un scop în viaţă, el vine ca un dar de sărbători, de
    undeva din Nord, pentru unii dintre cei care sunt oameni de ştiinţă sau sunt,
    pur şi simplu, oameni.

  • O invenţie, două invenţii…

    O invenţie, două invenţii…

    Un studiu realizat în Statele Unite în urmă cu cinci ani plasa cercetarea ştiinţifică din România pe un descurajant loc 43 din 45 de ţări evaluate, rezultatul recunoscând potenţialul uman excepţional din România, dar semnalând şi lipsurile din domeniu, în principal bugetul mic pentru cercetare dar şi numărul redus de articole publicate în reviste de specialitate. Atraşi de o situaţie materială mult mai bună şi de condiţiile desfăşurării activităţii la standarde de top, mulţi dintre cercetătorii români au ales în perioada postdecembristă să plece peste hotare la institute unde să-şi poată pune în practică ideile neîngrădiţi de lipsa banilor, problemă recurentă în România şi care încă nu şi-a găsit o rezolvare deplină.



    O parte dintre cercetători, nu foarte mulţi, au revenit ulterior în ţară, în special după 2011, când guvernul a aprobat o lege menită să ridice standardele în educaţie şi cercetare prin introducerea unor norme şi reglementări care să asigure că poziţiile de finanţare şi cele universitare merg la cei mai competenţi. Asupra multora dintre aceste prevederi s-a revenit între timp, astfel că dezamăgirea s-a reinstalat în rândul cercetătorilor din România, aflaţi, totuşi, într-o situaţie nu tocmai precară graţie proiectelor cu finanţare externă, prin fonduri europene.



    Astfel, deşi nu foarte puternic susţinută financiar în ţară, cercetarea românească îşi face tot mai cunoscută prezenţa pe plan internaţional, valoarea realizărilor sale fiind recunoscută şi recompensată prin premiile obţinute la competiţiile de gen, atât la Salonul de la Geneva, cât şi la concursul internaţional Eureka, de exemplu. Cum se desfăşoară acest proces de finanţare a cercetării? Carmen Moldovan, şef de laborator la Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Microtehnologie: Ministerul Educaţiei şi Cercetării scoate la competiţie anumite proiecte, anumite tematici. Prin aceste tematici cercetarea răspunde cerinţelor societăţii, deci acele tematici trebuie să rezolve anumite probleme. La fel se întâmplă şi la nivel european. Noi trebuie să aplicăm, respectând condiţiile acestei cereri de proiecte, şi trebuie să câştigăm. Rata de succes la nivel european e în jur de 10% şi nici în România nu este mult mai mare.”



    Laboratorul meu, explică cercetătoarea, se ocupă de microsisteme pentru aplicaţii biomedicale şi de mediu, dar avem şi laboratoare care lucrează în domeniul microundelor, care sunt tehnologiile uzuale pentru telefonia mobilă, să spunem, pentru comunicaţii, în microoptică sau fotonică. Ceea ce producem se adresează publicului larg, adaugă Carmen Moldovan:


    Exemplul cel mai avansat de device-uri, care sunt deja produse, sunt senzorii de pesticide, care au fost premiaţi anul trecut la Geneva cu medalia de aur şi care în momentul acesta se găsesc într-un aparat portabil, de cost scăzut, care realizează analize asupra legumelor, fructelor, laptelui sau apei, într-un timp de maxim 10 minute, fără intervenţii specializate ale unui operator. Deci, efectiv, se introduce o probă în zona de reacţie şi aparatul afişează rezultatele potrivite. Consider că are un mare potenţial, nu numai pentru România, ci în general. Acesta a fost rezultatul unui proiect de cercetare în care România a introdus 250 de mii de euro şi per total, proiectul a avut 1 milion, dar cu participanţi din Germania, deci, ei au fost ceva mai bine finanţaţi. Rezultatele pe care le-am brevetat sunt româneşti şi avem proprietatea intelectuală atât asupra senzorului, cât şi asupra aparatului care citeşte senzorul.”



    Doctorul Bogdan Vlădilă este inventatorul unui alt dispozitiv, Electronic Doctor, care produce regenerarea celulelor. Bogdan Vlădilă: Iniţial am muncit eu cu un medic stomatolog pentru a trata paradontoza. Am reuşit să identific frecvenţa câmpului electromagnetic care reuşeşte să facă proliferare celulară. Primele rezultate le-am avut rapid, acum 5-6 ani de zile şi ele se evidenţiază prin stoparea mobilităţii dentare. Asta înseamnă că toţi pacienţii care în acest moment au dinţi pe cale de pierdere – pentru că mobilitatea dentară până acum câţiva ani nu avea tratament – în acest moment pot ştii că există tratamentul. Tratamentul este foarte simplu, este atraumatic prin aplicarea de câmp electromagnetic. Se pot da dispozitivele acasă, deci pacientul se poate trata uitându-se la televizor. Tot ce trebuie să facă este să urmeze cele 30 de şedinţe pe care le recomandăm.”



    Orice congres, în acest moment, în orice domeniu al medicinei, vorbeşte despre celulele stem, aminteşte doctorul Bogdan Vlădilă: Celulele stem reprezintă viitorul. Partea românească, deci dispozitivul “Electronic Doctor”, a deschis însă o nouă abordare. Pentru că toţi recoltează celule stem pe care le reinjectează. Noi am reuşit să le proliferăm în interiorul organismului, fără să le mai scoatem. Problema este că în momentul în care se extrag aceste celule, ele îşi pierd caracteristicile fundamentale şi nu mai au, să spun, randamentul care ar trebui. Folosind această tehnologie, care este apreciată la Oslo, la o universitate care dă, totuşi, Premiul Nobel, nu le mut, le proliferez. Pun un dispozitiv electromagnetic, de exemplu, pe faţa pacientului, de exemplu, o mască şi frecvenţa respectivă le trezeşte şi ele încep să prolifereze.”



    Sunt doar câteva aplicaţii ale cercetării româneşti, aflată permanent în diferite competiţii şi care a obţinut de două ori, în 2009 şi 2013, marele premiu la Salonul de Invenţii de la Geneva, un fel de Mecca a inventatorilor din lume.

  • Jurnal românesc – 14.07.2014

    Jurnal românesc – 14.07.2014

    Militarii români au fost invitaţi să defileze, luni, pe Champs-Elysées, la Paris. Ostaşi ai Regimentului 30 Gardă “Mihai Viteazul” şi studenţi de la academiile militare au participat la parada tradiţională organizată cu ocazia Zilei Naţionale a Republicii Franceze. Este al 8-lea an în care militarii români participă la această ceremonie grandioasă.



    Ministerul de externe de la Bucureşti a anunţat că 84 de cetăţeni români şi membri ai familiilor lor au fost repatriaţi, luni, la cerere, din Fâşia Gaza. Grupul a fost preluat prin punctul de frontiera Erez (Israel) şi a fost escortat până la Amman (Iordania), de unde a fost îmbarcat cu destinaţia Bucureşti.



    Absolvenţii care au promovat Bacalaureatul vor primi, într-o primă fază, adeverinţe provizorii, nu diplome. Faptul se datorează anchetei DNA care investighează modul în care compania Romdidac, care funcţiona până în 1989 ca direcţie în Ministerul Învăţământului, a obţinut monopolul de a furniza diplome şcolare şi universitare. Ministerul Educaţiei Naţionale precizează că absolvenţii se pot înscrie la facultate cu adeverinţele provizorii, toate universităţile din România şi Europa fiind informate despre acest lucru.



    Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, a anunţat că invenţiile românilor care au fost premiate în străinătate vor fi analizate şi ar putea fi finanţate de România din fonduri europene, astfel încât acestea să nu mai ia calea străinătăţii. Prin finanţarea acestor invenţii, statul român le va arăta recunoştinţă inventatorilor şi astfel îi va stimula, mai departe, să creeze – a mai spus ministrul Teodorovici.



    România a înregistrat o creştere semnificativă a emigraţiei în primii ani după aderarea la Uniunea Europeană, în 2007, peste o jumătate de milion de persoane părăsind ţara pe perioade mai mari de 12 luni. Potrivit preşedintelui Institutului Naţional de Statistică, Tudorel Andrei, dacă, până în 2009, emigraţia a fost principala cauză a scăderii populaţiei României, din 2010 cea mai importantă cauză a acestui fenomen a devenit sporul natural negativ. Conform estimărilor, numărul românilor ar putea să scadă, până în 2040, la 17 milioane, în cazul în care tendinţa de îmbătrânire a populaţiei şi reducerea numărului de nou-născuţi se va menţine.



    Secretarul de stat pentru analiză politică şi relaţia cu Parlamentul din cadrul Ministerului Roman de Externe, Radu Podgorean, a participat, vineri, la Berlin, la aniversarea a 300 de ani de la primirea carturarului si domnitorului roman Dimitrie Cantemir ca membru al Academiei de Ştiinţe din oraşul german — prima recunoaştere ştiinţifică a unui român. Potrivit lui Radu Podgorean, aceasta este una dintre aniversările cele mai importante ale agendei de diplomaţie publică a Ministerului de Externe.



    Cunoscuta soprană Mariana Nicolesco a participat, recent, la reuniunea de la Paris a Ambasadorilor Onorifici ai Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură. Cu această ocazie, directorul general, dna Irina Bokova, a anunţat că UNESCO va acorda Înaltul său Patronaj Festivalului şi Concursului Internaţional de Canto “Hariclea Darclee” şi Cursurilor de măiestrie artistică Master Classes iniţiate de soprană. În 2015 se vor împlini 20 de ani de existenţă a festivalului, la care au participat până acum peste 2.200 de tineri artişti din 47 de ţări.

  • Inventatori români la Geneva

    Inventatori români la Geneva

    Aproape o mie de invenţii din 45 de ţări au fost etalate, anul acesta, pe o suprafaţă de 8.500 de metri pătraţi, la Salonul Internaţional al Invenţiilor de la Geneva. Că se bucură de un larg succes popular o demonstrează numărul mare de vizitatori care i-au trecut pragul în cele cinci zile de desfăşurare: peste 60 de mii.


    Şi la această a 42-a ediţie, românii s-au remarcat pentru ideile lor. O echipă de cercetători din cadrul Centrului Est-European pentru Cercetare Aplicativă Interdisciplinară a obţinut Marele Premiu pentru sistemul OnAir Camera. Echipa este condusă de Mircea Tudor, el însuşi laureat, la Geneva, cu marele premiu în 2009 şi 2013.



    Sistemul premiat anul acesta, achiziţionat de o companie elveţiană inclusiv cu patentul aferent, se adresează deţinătorilor de telefoane de tip smart şi constă într-un sistem de camere video capabile să urmărească mişcările utilizatorului în diverse contexte, să le recunoască şi să le monteze rapid sub forma unui film personalizat, transmis instantaneu abonatului. Reuşitele cercetătorilor şi inventatorilor români la Salonul de la Geneva nu se opresc, însă, aici!



    Au mai fost distinşi cu 17 premii speciale, 18 medalii de aur, 8 de argint şi 4 de bronz. Cu alte cuvinte, au fost premiate toate cele 30 de invenţii prezentate — 24 sub auspiciile Ministerului Educaţiei Naţionale în cadrul unui stand naţional şi şase înscrise în regim independent. A fost prezentat, de exemplu, un dispozitiv dinamic de transfer al aerului, o instalaţie pentru aerarea apelor de suprafaţă sau una pneumatică pentru scuturat pomii.



    Felicitări tuturor pentru aceste rezultate de excepţie. Este o dovadă în plus că cercetarea românească trebuie sprijinită!”, a scris premierul Victor Ponta pe pagina sa de Facebook. La rândul său, ministrul delegat pentru învăţământ superior, cercetare ştiiţifică şi dezvoltare, Mihnea Costoiu, a declarat: “Anul trecut am investit sume mari în cercetarea aplicată. Vom continua şi în programul operaţional viitor, 2014-2020. Cred, sincer, că o economie în perioadă de criză are o singură şansă, şi anume investiţia în inovare, investiţia în cercetare, într-o cercetare aplicată care să producă rapid produse şi servicii în favoarea oamenilor.”



    În ultimii ani, România a obţinut numeroase premii la Geneva. La ediţia din 2013, palmaresul a cuprins 40 de medalii, dintre care 27 de aur, 12 de argint, una de bronz şi 12 premii speciale. Nu a lipsit din panoplie nici Marele premiu, obţinut cu invenţia “Metodă şi sistem de inspecţie non-intruzivă pentru avioane de toate mărimile, pentru scanarea avioanelor în scop de securitate”. Şi pentru ca pregătirile să fie făcute din timp, se ştie, deja, că ediţia de anul viitor va avea loc între 15 şi 19 aprilie.